Bătăile rapide ale inimii, astenia fizică și iritabilitatea pot părea simptome izolate, dar adesea au o cauză comună: lipsa de magneziu. Magneziul contribuie la reglarea activității sistemului nervos și a celui cardiovascular. Atunci când nivelul său scade semnificativ, corpul începe să trimită semnale în tot corpul. De multe ori, aceste semne sunt trecute cu vederea sau puse pe seama stresului cotidian, deși ele indică un dezechilibru care poate fi corectat foarte ușor. Ce simptome dă lipsa de magneziu? Cum recunoști semnele de alarmă? Ce suplimente să alegi pentru a corecta deficitul? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Dacă și tu te simți adesea obosit, ai crampe musculare sau stări de anxietate inexplicabile, s-ar putea ca organismul să-ți transmită un semnal de alarmă legat de nivelul de magneziu. Acest mineral esențial joacă un rol vital în peste 300 de procese biochimice din corp, de la funcționarea sistemului nervos și muscular până la menținerea unui ritm cardiac sănătos. Deși adesea trecut cu vederea, magneziul este cheia unui echilibru interior pe care nu ar trebui să-l neglijezi.
„Magneziul este un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului, având numeroase beneficii. Acesta ajută la gestionarea stresului, anxietății și depresiei. În plus, magneziul contribuie la creșterea rezistenței fizice, previne migrenele și susține sănătatea sistemului digestiv și cardiovascular”, declară medicul.
Semnele lipsei de magneziu: oboseala, iritabilitatea, crampele musculare
Lipsa de magneziu își face simțită prezența prin dezechilibre subtile, dar persistente, care pot afecta activitățile zilnice. Sistemul nervos devine mai reactiv, iar stările de neliniște sau tensiune psihică se pot accentua. În paralel, și mușchii răspund la deficitul de magneziu, prin simptome deranjante, de la spasme involuntare și până la senzația de slăbiciune. Aceste manifestări, adesea ignorate sau puse pe seama oboselii, pot indica un deficit care merită investigat și corectat la timp.
„Lipsa de magneziu (hipomagneziemia) poate afecta diferite funcții ale organismului și poate provoca o gamă variată de simptome. În primul rând, vorbim de simptomele neurologice și psihice: oboseală excesivă, iritabilitate, anxietate, depresie, dificultăți de concentrare, insomnie. Toate acestea apar pentru că magneziul are un rol esențial în reglarea neurotransmițătorilor și a echilibrului sistemului nervos. Când nivelul lui scade, creierul devine mai sensibil la stres și apar tulburări emoționale. În al doilea rând, pot să apară tulburări musculare: crampe, spasme musculare, tremurături, slăbiciune musculară. Acestea se explică prin faptul că magneziul este implicat în contracția și relaxarea normală a mușchilor, iar o deficiență duce la dezechilibre care afectează funcția musculară”, spune dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Deficitul de magneziu crește nivelul de stres
Stările de agitație, tensiune constantă și senzația că orice situație devine copleșitoare pot avea o cauză mai profundă decât pare la prima vedere. Un deficit de magneziu influențează direct capacitatea organismului de a gestiona stresul, afectând echilibrul sistemului nervos și favorizând reacțiile exagerate la factori externi. Fără un aport suficient din acest mineral esențial, corpul devine mai sensibil la stimuli negativi, iar stresul se acumulează mai ușor, afectând atât starea mentală, cât și pe cea fizică.
„Un nivel scăzut de magneziu este direct asociat cu creșterea nivelului de stres. Deficitul acestui mineral poate agrava simptomele de neliniște și oboseală. Magneziul acționează ca un adevărat calmant natural al sistemului nervos, contribuind la reglarea neurotransmițătorilor și la menținerea unui echilibru psihic. Atunci când lipsește, organismul devine mai vulnerabil în fața stresului cotidian, iar capacitatea de adaptare la situațiile tensionate scade. Organismul uman nu produce cantitatea necesară de magneziu. De aceea, este important să obținem acest mineral din alimente sau suplimente pe bază de magneziu pentru a sprijini sănătatea și a face față provocărilor zilnice”, afirmă medicul.
Palpitațiile și pierderea poftei de mâncare – semne de alarmă
Pe lângă oboseală și crampele musculare, lipsa de magneziu poate manifesta și alte semne de alarmă, mai puțin evidente la prima vedere. Printre acestea se numără palpitațiile și aritmiile, care pot indica o afectare a sănătății cardiovasculare. De asemenea, lipsa poftei de mâncare, greața pot fi semnale că organismul nu beneficiază de nivelul adecvat de magneziu, influențând astfel funcțiile vitale ale corpului. Aceste simptome nu ar trebui ignorate, întrucât ele pot semnala o deficiență care merită atenție. De multe ori, însă, pacienții nu bagă de seamă astfel de manifestări și ajung târziu la medic.
„De asemenea, pot să apară și simptome cardiovasculare, și anume: palpitații, aritmii, hipertensiune arterială. Să nu uităm de simptomele digestive precum: greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare. Alte manifestări nespecifice care mai pot să apară sunt: amorțeala și furnicăturile în mâini și picioare, durerile de cap, sensibilitatea crescută la stres”, precizează dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Cum alegi corect suplimentele cu magneziu?
Ai observat că atunci când vrei să iei un supliment cu magneziu, găsești o mulțime de variante? Ei bine, magneziul nu vine într-o singură formă, iar fiecare tip are un rol specific și o absorbție diferită în organism. Unele forme sunt mai eficiente pentru relaxare, altele pentru energie sau sănătatea oaselor. De aceea, alegerea corectă a tipului de magneziu poate face diferența între un supliment eficient și unul care trece neobservat în corpul tău.
„Există mai multe forme de magneziu. Magneziul citrat este una dintre formele cele mai bine absorbite de către organism. Este util pentru persoanele care suferă de constipație, deoarece are un efect ușor laxativ. Magneziul glicinat este o formă chelată de magneziu, ceea ce înseamnă că este legat de aminoacidul glicina. Este adesea folosit pentru relaxare musculară și pentru combaterea stresului și anxietății. Magneziul oxide este o formă mai puțin absorbabilă, dar foarte eficientă în cazul în care se dorește un efect laxativ puternic. De obicei, este utilizat pentru probleme digestive. Magneziul malat este o formă combinată de magneziu și acid malic. Acesta este util în special pentru persoanele care se confruntă cu oboseală cronică și fibromialgie. În plus, ajută la creșterea producției de energie la nivel celular, având un efect revigorant”, afirmă medicul.
Când e momentul cel mai bun să iei supliementul cu magneziu?
Momentul în care alegi să iei suplimentul cu magneziu poate influența semnificativ eficiența acestuia. Absorbția optimă a magneziului și efectele sale benefice – fie că este vorba de relaxare musculară, reducerea stresului sau îmbunătățirea somnului – depind și de ora administrării, dar și de nevoile specifice ale organismului. Pentru unii, magneziul administrat seara poate susține un somn mai odihnitor. În schimb, pentru alții, administrarea dimineața ajută la combaterea oboselii și la menținerea unui tonus bun pe parcursul zilei. Alegerea momentului potrivit ține de ritmul propriu al fiecăruia și de scopul urmărit.
„Magneziul poate fi administrat în orice moment al zilei, însă este recomandat să fie luat în prima jumătate a zilei, pentru a sprijini energia și buna funcționare a organismului. Totuși, există situații în care administrarea magneziului se poate face mai eficient în alte momente. De exemplu, pacienții care suferă de crampe musculare nocturne pot lua un supliment de magneziu seara, înainte de culcare. Acesta ajută la relaxarea musculaturii și poate preveni apariția spasmelor pe timpul nopții. Pentru persoanele care practică efort fizic sau sportivi, este recomandat ca magneziul să fie administrat după activitățile fizice. Acest mineral are un rol esențial în relaxarea musculaturii și în reducerea riscului de crampe sau oboseală musculară post-antrenament”, concluzionează medicul.
