Respiri greu, tușești fără să te poți opri și simți că te sufoci? Crezi că este doar o alergie sau o reacție temporară la schimbările de temperatură? Ei bine, alergenii „invizibili”, precum polenul sau praful, pot fi adevărați declanșatori ai crizelor de astm în această perioadă. De ce se agravează astmul primăvara? Care sunt cei mai de temut alergeni? Cum poți preveni exacerbarea simptomelor? Care sunt pașii esențiali pentru a te proteja în fața alergiilor primăvara? Află răspunsurile de la dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Primăvara vine cu o explozie de polen, fluctuații de temperatură și o expunere crescută la diverși factori de mediu care pot deveni adevărate provocări pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii. În cazul celor diagnosticați cu astm, această perioadă poate aduce un disconfort accentuat, chiar dacă boala este controlată în restul anului. Schimbările bruște de vreme, aerul uscat sau foarte umed, dar și poluarea din mediul urban pot contribui la iritarea căilor respiratorii. Prin urmare, simptomele apar mai frecvent și mai intens.
„Astmul bronșic este o afecțiune respiratorie cronică caracterizată prin inflamația persistentă a căilor aeriene. Aceasta determină episoade recurente de respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept, tuse și dificultăți de respirație. Fiind o boală inflamatorie cronică, orice factor suplimentar care întreține sau agravează inflamația – cum ar fi expunerea la alergeni – poate duce la acutizarea simptomelor. Pe lângă contactul cu alergenii, infecțiile de tract respirator, fie ele virale sau bacteriene, pot declanșa crize de astm și pot înrăutăți starea pacientului. De asemenea, efortul fizic intens, emoțiile puternice, o criză de râs sau de plâns, dar și stresul acut sunt factori care pot agrava simptomatologia și pot declanșa episoade de criză”, spune medicul.
Alergenii „invizibili”: care sunt cei mai periculoși primăvara?
Primăvara este o perioadă provocatoare pentru multe persoane cu afecțiuni respiratorii sau sensibilități încă nediagnosticate. Schimbările de temperatură, aerul mai dens și atmosfera încărcată pot influența negativ starea de sănătate, ducând la accentuarea simptomelor respiratorii. Pentru unii pacienți, această perioadă aduce primele semne ale unei sensibilități. În schimb, pentru alții, primăvara este anotimpul care determină intensificarea manifestărilor deja cunoscute, necesitând mai multă atenție și ajustarea tratamentului.
„În cabinet ajung frecvent persoane care știu că sunt alergice la anumiți alergeni respiratori, cum ar fi praful sau părul de pisică. Unii dintre aceștia au fost deja testați alergologic și cunosc exact substanțele la care sunt sensibili. Alți pacienți, însă, nu au un diagnostic clar, dar observă că dezvoltă simptome atunci când intră în contact cu factori precum: praful, puful sau polenul de plop, mucegaiurile, blana animalelor, diverse tipuri de polen, flori cu potențial alergen crescut (ambrozia), dar și parfumuri, dezinfectanți, anumite substanțe chimice sau fum, inclusiv cel de țigară. Toți acești factori pot acționa ca alergeni și pot irita căile respiratorii. Întâlnesc frecvent astfel de cazuri în perioadele de acutizare, cum este primăvara, când înfloresc pomii și atmosfera devine încărcată cu particule din aer”, explică dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum faci diferența între alergie și astm?
Tusea persistentă, nasul înfundat, strănutul frecvent sau senzația de sufocare pot părea, la prima vedere, simple manifestări ale unei alergii sezoniere. Totuși, în multe cazuri, aceste simptome ascund o afecțiune mai complexă: astmul. Diferențierea între cele două este esențială, mai ales că mulți pacienți ajung târziu la medic, considerând că se confruntă doar cu o rinită alergică. Nediagnosticat și netratat corespunzător, astmul poate evolua și afecta semnificativ calitatea vieții.
„În general, pacienții care suferă de rinită alergică, dar nu au astm, prezintă simptome precum: prurit nazal, secreții nazale apoase (rinoree), strănut frecvent, roșeață și iritație la nivelul ochilor, lăcrimare excesivă. În schimb, pacientul cu astm manifestă, pe lângă aceste simptome, și o senzație de constricție toracică. Mai exact, pacientul simte că nu poate respira suficient, că aerul nu pătrunde complet în plămâni. Tusea este frecventă, seacă și iritativă. Spre finalul unei crize astmatice, pacientul poate expectora o spută aerată, spumoasă. Aceste episoade apar adesea fie imediat după contactul cu un alergen, fie în a doua parte a nopții. De multe ori, pacientul relatează că este trezit din somn de această senzație de lipsă de aer. În acele momente, simte nevoia să se ridice din pat și să deschidă fereastra”, afirmă medicul.
Când trebuie să mergi la pneumolog?
În sezonul cald, factorii de mediu pot influența negativ respirația persoanelor afectate cu astm. În această perioadă, vizita la medicul pneumolog nu ar trebui amânată, mai ales pentru cei care se știu cu un diagnostic clar. Evaluările periodice permit ajustarea tratamentului, prevenirea episoadelor acute și menținerea unei bune calități a vieții, în ciuda provocărilor aduse de acest sezon.
„Pacientul cu astm ar trebui să se prezinte la medicul pneumolog pentru evaluări periodice la un interval de trei până la șase luni. Aceste controale includ efectuarea unei spirometrii. Dacă este necesar, se poate face și un test de bronhodilatație. Astfel, putem verifica dacă tratamentul este adecvat și dacă boala este monitorizată corect. Le recomandăm pacienților și monitorizarea acasă prin peakflowmetrie, cu ajutorul unui dispozitiv numit peakflowmetru. Acesta le permite să își urmărească singuri funcția respiratorie. Dacă aparatul indică zona roșie, este un semnal de alarmă. În acest caz, trebuie să se adreseze de urgență medicului pneumolog sau, în cazuri severe, să meargă la camera de gardă”, precizează dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Primăvara, pacienții cu astm trebuie să ajusteze tratamentul
Din cauza faptului că cei mai mulți pacienți prezintă o agravare a simptomelor primăvara, de cele mai multe ori este nevoie de ajustarea tratamentului. Creșterea dozelor de medicamente, la recomandarea medicului, devine adesea o măsură esențială pentru menținerea controlului bolii. Expunerea mai intensă la factori declanșatori specifici acestei perioade impune o gestionare mai riguroasă a afecțiunii, astfel încât episoadele acute să fie prevenite, iar calitatea vieții să nu fie afectată.
„În această perioadă, este recomandată ajustarea tratamentului, deoarece crizele de astm sunt mai frecvente. Se pot face inclusiv combinații terapeutice, în funcție de evoluția simptomelor. Le recomandăm pacienților cu astm să evite pe cât posibil contactul cu alergenii, să poarte mască de protecție respiratorie atunci când ies afară și să își administreze tratamentul inhalator zilnic. În mod obișnuit, tratamentul de fond se administrează la nevoie, atunci când pacientul simte că respirația devine dificilă. Totuși, în această perioadă, pufurile ar trebui utilizate constant, chiar și în lipsa simptomelor evidente. În cazul unei acutizări, fie din cauza unui alergen, fie a unei infecții respiratorii, este important ca pacientul să se adreseze cât mai rapid medicului pneumolog”, declară medicul.
Ce măsuri pot lua pacienții cu astm în casă?
Pentru persoanele cu astm, locuința nu este întotdeauna un spațiu sigur, mai ales atunci când anumiți factori din interior favorizează declanșarea simptomelor. Atmosfera din casă poate deveni un factor agravant dacă nu este adaptată nevoilor respiratorii ale pacientului. De aceea, este important ca fiecare spațiu în care trăiesc zilnic să fie gândit în așa fel încât să le ofere protecție, confort și siguranță respiratorie, mai ales în perioadele de acutizare.
„Pacienții alergici la praf trebuie să evite acumularea acestuia în locuință, mai ales în strat gros. Lenjeriile, pernele și așternuturile care pot adăposti acarieni trebuie spălate frecvent și schimbate regulat. Draperiile, perdelele și covoarele sunt alte surse comune de alergeni, iar mulți pacienți astmatici, mai ales cei cu un control terapeutic precar, ajung să renunțe singuri la aceste obiecte textile din locuință. Când simptomele devin greu de gestionat, apare tendința firească de autoeducare. De asemenea, recomandăm folosirea purificatoarelor de aer, mai ales în oraș, unde nivelul de poluare este ridicat. Aceste dispozitive contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității aerului din casă”, afirmă dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic.
„Cea mai periculoasă complicație a astmului este criza de bronhospasm”
Mulți pacienți tind să ignore simptomele ușoare sau să întrerupă tratamentul atunci când se simt mai bine. Totuși, astmul nu este o afecțiune care poate fi lăsată „la voia întâmplării”. Netratat corespunzător, el poate evolua rapid spre complicații serioase. Ceea ce începe ca o simplă senzație de sufocare sau tuse seacă se poate transforma într-o criză acută, cu potențial letal. Tocmai de aceea, controlul atent al bolii nu este opțional, ci vital.
„Cea mai periculoasă complicație a astmului este criza de bronhospasm. Aceasta reprezintă un episod sever de îngustare a căilor respiratorii, în care bronhiile se contractă brusc, obstrucționând trecerea aerului spre plămâni. În astfel de momente, pacientul simte că nu mai poate respira. Apare senzația de sufocare, respirația devine foarte dificilă și zgomotoasă, iar tusea se intensifică. Dacă nu se intervine prompt cu tratamentul adecvat, starea se poate agrava rapid. În cele mai grave cazuri, criza de bronhospasm netratată sau tratată insuficient poate duce la stop respirator. Acesata este o situație extremă care poate pune viața în pericol”, explică medicul.
Cum previi crizele de astm primăvara?
Chiar dacă primăvara vine cu numeroși factori care pot agrava simptomele astmului, crizele pot fi prevenite dacă pacienții respectă câteva recomandări esențiale. Cu o abordare atentă, ajustarea stilului de viață și urmărirea indicațiilor medicale, persoanele cu astm pot trece prin acest sezon fără episoade acute, menținând boala sub control. Dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic, are următoarele recomandări:
- Vaccinarea antigripală și antipneumococică, indiferent de vârstă.
- Administrarea de suplimente pentru susținerea imunității – monitorizarea nivelului de vitamina D și utilizarea suplimentelor, dacă este cazul.
- Consum crescut de fructe și legume, pentru aportul natural de antioxidanți.
- Hidratare corectă și constantă.
- Evitarea contactului cu alergenii respiratori, pe cât posibil.
- Consultarea medicului la primele semne de acutizare a simptomelor.
- Realizarea de cure balneare primăvara și toamna: stațiunile balneare precum Băile Olănești (în special Izvorul 7) și Băile Govora sunt cunoscute pentru beneficiile aduse pacienților cu astm, rinită și alergii.
- Efectuarea unor cure de salinoterapie, utile în reducerea inflamațiilor respiratorii.
