Te trezești noaptea cu senzația că te sufoci sau că nu mai poți respira? Te simți obosit dimineața, deși ai dormit suficient? Acestea pot fi semnele apneei în somn. Aceasta este o tulburare frecventă care afectează calitatea somnului și poate avea impact asupra sănătății de zi cu zi. Mulți nu știu că sforăitul puternic, pauzele de respirație în timpul somnului sau trezirile frecvente pot ascunde o problemă serioasă. Ce este apneea în somn? Cum recunoști simptomele? Ce soluții există? Află răspunsurile la aceste întrebări de la prof. univ. dr. Mimi Floarea Nițu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Apneea în somn este una dintre cele mai frecvente tulburări respiratorii nocturne. Această problemă afectează un număr tot mai mare de persoane, adesea fără ca acestea să știe. De multe ori, simptomele trec neobservate, iar sforăitul este văzut ca o problemă banală. În realitate, această afecțiune afectează profund calitatea somnului. În plus, poate avea consecințe serioase asupra sănătății, de la oboseală cronică și dificultăți de concentrare până la afecțiuni cardiovasculare. Recunoașterea și tratarea la timp a apneei în somn sunt esențiale pentru o viață mai sănătoasă.
„Sindromul de apnee în somn reprezintă o succesiune de obstrucții parțiale sau totale la nivelul căilor aeriene superioare, în timpul somnului, însoțite de sforăit. Mai precis, bolnavul prezintă pauze respiratorii însoțite de sforăit. Acestea sunt recunoscute și descrise foarte exact de către partenerul de camera”, spune medicul.
Factori de risc importanți
Apneea în somn nu apare întâmplător. Cel mai adesea, este favorizată de anumiți factori care influențează respirația în timpul nopții. De la excesul de greutate până la diverse probleme anatomice sau anumite afecțiuni preexistente, cauzele pot fi multiple și uneori asociate între ele. Înțelegerea acestor factori de risc este esențială pentru a putea preveni sau gestiona eficient această afecțiune. Dacă este lăsată netratată, poate avea consecințe grave asupra sănătății generale. Prof. univ. dr. Mimi Nițu, medic primar pneumolog, precizează care sunt principalii factori de risc:
-
- Obezitatea – este principalul factor de risc. Grăsimea acumulată în jurul gâtului și pe pereții laterali ai faringelui favorizează apariția obstrucțiilor în timpul somnului.
- Somnul de proastă calitate – lipsa somnului determină creșterea secreției de grelină. Grelina este un hormon care stimulează pofta de mâncare.
- Obstrucții anatomice ale căilor aeriene superioare – cum ar fi hipertrofia cornetelor nazale, deviația de sept nazal, modificările piramidei nazale, hipertrofia amigdaliană sau mărirea glandei tiroide.
- Vârsta înaintată – riscul de apnee în somn crește odată cu înaintarea în vârstă, mai ales după 40-50 de ani.
- Circumferința mare a gâtului – un gât mai gros poate constrânge căile respiratorii și poate duce la obstrucție în timpul somnului.
- Calea aeriană îngustă – anomalii anatomice, cum ar fi micrognatia (maxilar mic), retrognația (plasarea anormală a mandibulei), hipertrofia amigdaliană sau hipertrofia luetei pot constrânge căile respiratorii.
- Hipertiroidismul – poate crește riscul de apnee prin efectele sale asupra metabolismului și sistemului cardiovascular.
- Acromegalia – o afecțiune hormonală care provoacă creșterea excesivă a oaselor și țesuturilor moi și poate duce la îngustarea căilor respiratorii.
- Hipertensiunea arterială – este frecvent asociată cu apneea în somn, deoarece aceasta poate afecta fluxul sanguin și poate crește riscul de complicații cardiovasculare.
- Diabetul zaharat tip 2 – poate contribui la apneea în somn din cauza relației strânse între dezechilibrele metabolice și respirația în timpul somnului.
Semnele apneei în somn
De cele mai multe ori, persoanele care suferă de apnee în somn nu sunt conștiente de problemele lor. În general, pacientul ajunge la un specialist din cauza sforăitului, care este deranjant pentru partener. Pe lângă asta, pot să apare și alte semne de alarmă care sunt, însă, trecute cu vederea de pacient până la momentul diagnosticului. Așadar, este important ca aparținătorii să îndemne pacientul să se prezinte la un consult dacă observă următoarele simptome:
„Pacientul tipic cu SASO este un pacient obez, care sforăie, are apnei semnalate de anturaj, somnolență diurnă excesivă, cefalee matinală, somn neodihnitor, agitat, deseori cu coșmaruri, senzație de gură uscată la trezire, nicturie, disfuncție erectilă și modificări de libidou, dificultăți de concentrare, depresie și modificări de comportament. Pacientul se trezește mai obosit decât la culcare, cu senzația că nu a dormit suficient, este somnolent și își caută loc și timp pentru a dormi”, spune medicul.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticarea apneei în somn presupune un proces detaliat care începe cu o evaluare atentă a simptomelor și istoricului medical al pacientului. Având în vedere că mulți dintre cei afectați nu sunt conștienți de problemele respiratorii din timpul somnului, este esențial ca diagnosticul să se bazeze pe informațiile oferite de pacient și de cei din jur. După identificarea suspiciunii clinice, se recurge la metode specifice pentru confirmarea diagnosticului și stabilirea severității afecțiunii. Prof. dr. Mimi Floarea Nițu, medic primar pneumolog la SCBIP „Victor Babeș” Craiova, precizează câteva dintre cele mai utilizate metode de diagnostic:
- Anamneza – reprezintă primul pas în diagnosticarea apneei în somn, pe baza istoricului medical al pacientului, semnelor și simptomelor observate, dar și al informațiilor furnizate de către aparținători.
- Examenul clinic – se realizează pentru a evalua semnele fizice care ar putea indica sindromul de apnee în somn, cum ar fi circumferința gâtului, obstrucțiile nazale sau alte anomalii structurale.
- Poligrafia cardio-respiratorie (poligrafia ventilatorie) – înregistrează în timpul somnului fluxul aerian (pune în evidență pauzele respiratorii), valoarea absolută a saturației oxigenului din sângele arterial, pulsul arterial, poziția bolnavului, mișcările toracice, abdominale și sforăitul.
- Polisomnografia – considerată standardul de aur, această metodă avansată înregistrează o gamă largă de parametri în timpul somnului, oferind o evaluare detaliată a apneei în somn.
Terapia cu presiune pozitivă – standardul de aur în tratamentul apneei
Tratamentul apneei în somn a evoluat semnificativ în ultimii ani. Astăzi există soluții inovative care pot transforma complet calitatea somnului și viața pacienților. Una dintre cele mai eficiente metode este terapia cu presiune pozitivă. Ea ajută la menținerea căilor respiratorii deschise pe parcursul nopții. Această terapie reduce riscurile asociate cu apneea. În plus, contribuie și la îmbunătățirea semnificativă a stării generale a pacientului. Astfel, îi oferă un somn de calitate și previne complicațiile pe termen lung. Deși nu este o metodă curativă, terapia cu presiune pozitivă aduce beneficii imediate și remarcabile. Cu ajutorul ei, se poate face diferența între un somn chinuitor și o viață activă și sănătoasă.
„Obiectivul tratamentului este acela de a contracara obstrucția de la nivelul căilor aeriene superioare din timpul somnului. Elementul care realizează colapsul căii aeriene este presiunea negativă (subatmosferică) inspiratorie. Astfel, contracararea acesteia cu o presiune pozitivă reprezintă soluția logică și standardul de aur în tratamentul SASO. Terapia cu presiune pozitivă implică un dispozitiv care furnizează o presiune pozitivă (CPAP) și o interfață care asigură conectarea dispozitivului la pacient (mască). Durata terapiei cu CPAP trebuie să fie de minim 4-5 ore/noapte pentru a fi eficientă. Eficiența terapiei constă în reducerea somnolenţei din timpul zilei, a evenimentelor cardiovasculare și creșterea calităţii vieţii. Toate acestea se observă din primele zile de utilizare a dispozitivului”, spune medicul.
Recomandările medicului
Pentru a preveni apneea în somn și a reduce riscul de complicații asociate, este esențial să se adopte măsuri preventive și să se urmeze recomandările unui specialist. Gestionarea corectă a afecțiunii poate îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și sănătatea generală a pacientului. Prof. univ. dr. Mimi Nițu, medic primar pneumolog, menționează care sunt cele mai importante recomandări pentru prevenirea și gestionarea apneei în somn:
- Utilizarea corectă a dispozitivului CPAP – este recomandată utilizarea dispozitivului minim 4-5 ore pe noapte pentru a asigura o respirație adecvată în timpul somnului.
- Scăderea în greutate – un rol esențial îl joacă pierderea treptată a kilogramelor, prin dietă și adoptarea unui stil de viață sănătos.
- Evitarea fumatului și a consumului de alcool – aceștia sunt factori agravanți ai apneei în somn și pot intensifica simptomele.
- Depistarea și tratarea afecțiunilor ORL – tratarea problemelor de respirație, precum obstrucțiile nazale sau hipertrofia amigdalelor, poate contribui semnificativ la prevenirea apneei în somn.
