Îți simți gâtul strâns și ai dificultăți la înghițire? Te întrebi dacă aceste simptome ar putea fi legate de problemele tiroidiene? Disconfortul la nivelul gâtului poate fi cauzat de mai multe afecțiuni, iar tiroida joacă un rol important în sănătatea acestei zone. De la inflamații și noduli tiroidieni până la tulburări hormonale, simptomele pot varia, iar identificarea corectă a cauzei este esențială. Care sunt semnele care ar trebui să te trimită la medic? Ce investigații sunt necesare pentru un diagnostic corect? Cum tratăm simptomele? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Cristina Durac, medic specialist endocrinolog la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București.
Media10: Ce rol are tiroida în organism și cum poate influența structurile din jurul gâtului?
Dr. Cristina Durac: Tiroida este o glandă endocrină aflată la baza gâtului, în fața traheei. Aceasta are un rol esențial în reglarea metabolismului, temperaturii corpului, ritmului cardiac și stării generale. Ea produce hormoni tiroidieni (T3 și T4) care influențează funcționarea tuturor organelor din corp. Fiind situată într-o zonă anatomică sensibilă, în apropierea traheei, esofagului și a corzilor vocale, orice modificare a dimensiunii sau structurii tiroidei – cum ar fi o gușă (glandă mărită), noduli sau inflamații – poate exercita presiune asupra structurilor din vecinătate.
Senzația de „nod în gât”: e de la tiroidă?
Media10: Mulți pacienți acuză o senzație de presiune sau de „nod în gât”. Cât de frecvent poate fi aceasta o manifestare a unei afecțiuni tiroidiene?
Dr. Cristina Durac: Senzația de presiune, disconfort sau „nod în gât” este o acuză frecventă în practica medicală și poate avea mai multe cauze. În cazul afecțiunilor tiroidiene, aceste simptome apar, de regulă, atunci când glanda tiroidă este mărită de volum. De asemenea, mai pot să apară atunci când există noduli tiroidieni care apasă pe structurile din apropiere – în special traheea sau esofagul. Totuși, este important de știut că nu toate persoanele cu afecțiuni tiroidiene resimt această presiune. În plus, nu toate senzațiile de „nod în gât” înseamnă automat o problemă tiroidiană. De multe ori, aceste simptome pot fi legate de tulburări funcționale, stres sau alte afecțiuni din sfera ORL. Tocmai de aceea, evaluarea de specialitate este esențială.
Media10: Ce afecțiuni tiroidiene pot duce la această senzație de „gât strâns” sau dificultăți la înghițire?
Dr. Cristina Durac: Senzația de gât strâns sau dificultățile la înghițire pot fi cauzate de mai multe afecțiuni tiroidiene. Cea mai frecventă este gușa, adică mărirea în volum a glandei tiroide. Aceasta poate apărea în contextul unor dereglări hormonale (hipotiroidism sau hipertiroidism). În plus, poate surveni și ca urmare a carenței de iod sau în afecțiuni autoimune precum tiroidita Hashimoto sau boala Basedow-Graves. De asemenea, nodulii tiroidieni – fie că sunt unici sau multipli – pot cauza această senzație. Acest lucru se întâmplă mai ales dacă sunt de dimensiuni mari sau localizați într-o zonă care pune presiune pe trahee sau esofag. În cazuri mai rare, o inflamație acută a tiroidei (tiroidita subacută sau infecțioasă) poate provoca durere și disconfort accentuat la nivelul gâtului.
Semne de alarmă: când mergem la medic?
Media10: Care sunt semnele care ar trebui să ne trimită la endocrinolog atunci când simțim un disconfort la nivelul gâtului?
Dr. Cristina Durac: Este recomandat să consultăm un medic endocrinolog dacă observăm:
- o umflătură vizibilă sau palpabilă în zona gâtului;
- dificultăți la înghițire sau respirație care nu par legate de o infecție respiratorie;
- voce răgușită sau modificări ale vocii persistente;
- senzația de presiune sau „nod” în gât care durează mai mult de câteva zile;
- simptome generale precum: oboseală, iritabilitate, scădere sau creștere inexplicabilă în greutate, palpitații sau sensibilitate la frig/căldură.
Media10: Poate fi confundată o problemă tiroidiană cu alte afecțiuni din sfera ORL sau digestivă?
Dr. Cristina Durac: Simptomele cauzate de afecțiuni tiroidiene pot mima sau se pot suprapune cu cele ale altor boli. De exemplu, dificultățile la înghițire pot fi confundate cu probleme din sfera digestiva, cum ar fi refluxul gastroesofagian. Senzația de gât strâns poate fi asociată cu afecțiuni ORL – cum ar fi faringitele cronice sau inflamațiile amigdalelor. De asemenea, tulburările de anxietate sau stresul pot genera simptome similare. Senzația de „nod în gât” este o reacție comună la tensiune psihică.
Semne distincte: cum facem diferența între cauze?
Media10: Cum facem diferența între un disconfort tiroidian și alte cauze, precum refluxul gastroesofagian sau anxietatea?
Dr. Cristina Durac: Diferențierea se face pe baza istoricului medical, simptomelor asociate, examenului clinic și investigațiilor specifice. În cazul disfuncțiilor tiroidiene, de regulă apar și alte simptome hormonale, cum ar fi: modificări de greutate, energie, ritm cardiac etc. La palpare, se pot simți noduli sau o glandă mărită. Refluxul gastroesofagian se asociază mai frecvent cu arsuri la stomac, gust acru în gură sau tuse nocturnă. În schimb, anxietatea poate genera o senzație de strângere în gât fără o cauză anatomică, adesea fluctuantă și legată de stări emoționale.
Media10: Glanda tiroidă mărită poate cauza dificultăți la înghițire?
Dr. Cristina Durac: Glanda tiroidă mărită – cunoscută sub numele de gușă – poate provoca dificultăți la înghițire. Acest lucru se întâmplă mai ales când dimensiunea sa devine semnificativă sau când este localizată într-o poziție profundă, retrosternală. În astfel de cazuri, tiroida poate apăsa pe esofag sau trahee. Prin urmare, apare senzația de „nod în gât”, senzația de sufocare, tusea seacă sau chiar modificări ale vocii. Gușa poate apărea în contextul mai multor afecțiuni, și anume: hipotiroidism, hipertiroidism, tiroidite autoimune sau carență de iod. Nu întotdeauna o gușă produce simptome. Totuși, când apare această presiune locală, este importantă evaluarea endocrinologică, pentru a decide dacă este nevoie de tratament medicamentos, monitorizare sau intervenție chirurgicală.
Nodulii tiroidieni măriți pot da simptome
Media10: Nodulii tiroidieni pot da această senzație de gât strâns, chiar dacă sunt benigni?
Dr. Cristina Durac: Da, chiar și nodulii tiroidieni benigni pot provoca senzația de gât strâns sau dificultăți la înghițire. Acest lucru se întâmplă în special atunci când aceștia sunt suficient de mari pentru a pune presiune pe esofag sau trahee. De obicei, nodulii benigni nu sunt dureroși, dar pot genera aceste simptome prin comprimarea structurilor din jur.
Media10: Ce investigații recomandă un endocrinolog în aceste cazuri?
Dr. Cristina Durac: Atunci când un pacient acuză senzația de gât strâns, dificultăți la înghițire sau disconfort în zona gâtului, începem cu un consult clinic detaliat. Acesta include palparea tiroidei, examinarea care oferă indicii importante legate de dimensiune, consistență, mobilitate și investigații specifice. Ecografia tiroidiană este cea mai utilă și neinvazivă metodă pentru a evalua structura tiroidei. Aceasta arată dacă glanda este mărită, dacă există noduli, inflamații sau alte modificări.
Analizele de sânge hormonale, în special TSH, FT4, FT3 și eventual anticorpi tiroidieni (ATPO, anti-Tg, TRAb), pentru a evalua funcția glandei și a depista eventuale afecțiuni autoimune. Alte investigații suplimentare, în funcție de caz, pot fi: puncție cu ac fin (FNAB), CT cervical sau laringoscopie, dacă sunt suspiciuni legate de alte structuri vecine sau dacă ecografia nu este concludentă. Scopul este de a identifica exact cauza simptomelor și de a stabili dacă tiroida este implicată sau dacă este vorba de o altă afecțiune care mimează un disconfort tiroidian.
Soluții de tratament
Media10: Dacă se confirmă că tiroida este cauza, ce opțiuni de tratament există?
Dr. Cristina Durac: Tratamentul pentru afecțiunile tiroidiene depinde de diagnosticul specific. Iată câteva dintre opțiunile de tratament în funcție de tipul de problemă tiroidiană:
- Hipotiroidism (nivel scăzut de hormoni tiroidieni): Tratamentul standard este administrarea de hormoni tiroidieni sintetici (levotiroxină). Aceștia ajută la restabilirea echilibrului hormonal și la ameliorarea simptomelor precum: oboseala, creșterea în greutate sau senzația de frig.
- Hipertiroidism (nivel crescut de hormoni tiroidieni): Poate fi tratat prin medicație antitiroidiană, care reduce producția de hormoni tiroidieni. În unele situații, poate fi nevoie de tratamente mai invazive, cum ar fi terapia cu iod radioactiv sau intervenția chirurgicală, dacă este necesar.
- Nodulii tiroidieni: Dacă nodulii sunt benigni și nu provoacă simptome, se poate alege monitorizarea periodică prin ecografie. În cazul în care nodulii sunt mari, cauzează disconfort sau există riscul de malignitate, se poate recomanda puncția tiroidiană sau intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea acestora.
- Tiroidita autoimună (sau tiroidita Hashimoto): Tratamentul este, în general, similar cu cel pentru hipotiroidism, prin administrarea de hormoni tiroidieni pentru a compensa producția scăzută de hormoni tiroidieni. În cazul unor forme de tiroidită cu inflamație severă, pot fi necesare tratamente antiinflamatorii.
Fiecare pacient beneficiază de un tratament personalizat. Medicul endocrinolog va alege opțiunea cea mai potrivită în funcție de tipul de afecțiune, severitatea acesteia și starea generală de sănătate.
Când e nevoie de intervenții invazive?
Media10: În ce situații este indicată o puncție tiroidiană sau o intervenție chirurgicală?
Dr. Cristina Durac: Puncția tiroidiană este indicată atunci când există noduli tiroidieni de dimensiuni mari sau când ecografia sugerează un risc mai mare de malignitate. Acesta este un test de diagnostic care ajută la evaluarea naturii nodulului – dacă este benign sau malign. De obicei, puncția este recomandată pentru nodulii care au trăsături suspecte, cum ar fi margini neregulate, dimensiuni mari sau o consistență dură. Intervenția chirurgicală devine necesară în anumite cazuri. De exemplu, dacă nodulii tiroidieni sunt mari și cauzează simptome de compresiune (dificultăți la înghițire, respirație greoaie, disfonie). Dacă nodulii tiroidieni au fost confirmați ca fiind maligni sau prezintă un risc mare de malignitate.
Dacă pacientul are o gușă difuză mare sau gușă nodulară care nu răspunde la tratamentele medicamentoase și continuă să provoace disconfort sau complicații. Decizia de a efectua o intervenție chirurgicală depinde de mai mulți factori, inclusiv vârsta pacientului, tipul și dimensiunea nodulului, precum și prezența altor simptome asociate. Chiar dacă chirurgia poate fi indicată, este important ca pacientul să fie informat corespunzător și să participe activ în luarea deciziei împreună cu echipa medicală
Când vedem rezultate?
Media10: Cât de repede putem vedea îmbunătățiri?
Dr. Cristina Durac: Rezultatele depind foarte mult de tipul și gravitatea afecțiunii tiroidiene, precum și de tratamentul ales. În cazul hipotiroidismului tratat cu levotiroxină, majoritatea pacienților simt o îmbunătățire a simptomelor (oboseală, sensibilitate la frig, creștere în greutate) în decurs de câteva săptămâni, deși poate dura câteva luni până când toate simptomele se remediază complet și nivelul hormonal devine stabil.
Pentru hipertiroidism, tratamentele antitiroidiene sau iodul radioactiv pot produce îmbunătățiri semnificative într-un interval de câteva săptămâni, dar normalizarea completă a funcției tiroidiene poate dura câteva luni. În cazul nodulilor sau al gușii, tratamentele care implică medicație sau intervenții chirurgicale pot duce la ameliorarea simptomelor (presiune, dificultăți la înghițire) într-o perioadă de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de gravitatea situației și de tipul intervenției.
3 reguli esențiale de prevenție
Media10: Putem face ceva pentru a preveni afecțiunile tiroidiene?
Dr. Cristina Durac: Deși nu toate afecțiunile tiroidiene pot fi prevenite, există câțiva pași pe care îi putem lua pentru a reduce riscurile asociate cu problemele tiroidiene, cum ar fi:
- Mentinerea unui stil de viață sănătos: O alimentație echilibrată, care include surse suficiente de iod (important pentru funcționarea normală a tiroidei), vitamina D și seleniu, poate sprijini sănătatea tiroidiană.
- Monitorizarea nivelurilor hormonale: Persoanele cu antecedente familiale de afecțiuni tiroidiene sau care au patologii(de exemplu, diabet sau boli autoimune) ar trebui să fie monitorizate periodic prin analize de sânge pentru a depista eventuale modificări ale funcției tiroidiene.
- Evitarea expunerii la substanțe care pot influența tiroida: De exemplu, evitarea expunerii excesive la radiații sau la substanțe care pot interfera cu metabolismul tiroidian, cum ar fi anumite medicamente sau substanțe toxice.
Media10: Cât de des ar trebui să ne controlăm tiroida, mai ales dacă avem astfel de simptome?
Dr. Cristina Durac: Frecvența controlului tiroidian depinde de istoricul medical al fiecărei persoane și de simptomele pe care le prezintă. Dacă avem simptome legate de tiroidă sau antecedente familiale de afecțiuni tiroidiene, un consult endocrinologic inițial și analizele de sânge sunt recomandate. Ulterior, în funcție de rezultatele investigațiilor și de evoluția stării de sănătate, medicul va stabili intervalele de monitorizare. În general, persoanele fără simptome semnificative, dar care au factori de risc (ex: vârstă înaintată, antecedente familiale), pot face un control tiroidian la fiecare unu-doi ani. Dacă sunt deja diagnosticate cu o afecțiune tiroidiană, evaluările periodice vor fi mai frecvente, pentru a urmări răspunsul la tratament și pentru a ajusta medicamentele, dacă este cazul.
