Te trezești frecvent în mijlocul nopții din cauza unei tuse iritante? Respiratia este șuierătoare, iar disconfortul te privează de somnul odihnitor? Tusea nocturnă poate fi mai mult decât o simplă neplăcere temporară. De multe ori, aceasta este un semnal al unor afecțiuni respiratorii mai grave, cum ar fi astmul, infecțiile respiratorii sau chiar problemele ORL. Care sunt cauzele ascunse ale tusei nocturne? Ce semne de alarmă trebuie să ne trimită imediat la medic? Care sunt soluțiile de tratament? De ce lucruri trebuie să ținem cont pentru a preveni complicațiile? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Daniela Bică, medic primar pneumolog.
Media10: Ce este tusea?
Dr. Daniela Bică: Tusea reprezintă un act refelex involuntar, caracterizat printr-un expir forțat, cu o viteză foarte mare a debitului. Acest expir ajută, pe de-o parte, la eliminarea mucozităților, iar pe de altă parte la eliminarea corpilor străini. Trebuie să ținem cont că tusea nu este un diagnostic, nu este o boală. Tusea este întotdeauna un simptom care însoțește alte manifestări care conturează diagnosticul de boală.
Media10: Cât de frecvent se prezintă pacienții la cabinet cu tuse nocturnă?
Dr. Daniela Bică: Tusea nu debutează întotdeauna în timpul nopții. De obicei, începe ca o tuse diurnă, care se accentuează în poziția de decubit dorsal. La femei, simptomatologia poate fi mai pronunțată decât la bărbați, din cauza reacțiilor vegetative mai intense. Tusea este adesea însoțită și de alte simptome, iar, în funcție de acestea, se poate agrava pe timpul nopții. Tusea nocturnă este o problemă frecventă, chiar dacă unii pacienți tind să o minimizeze sau nu precizează clar momentul apariției în cursul celor 24 de ore. Totuși, apare frecvent noaptea, indiferent de vârstă sau de diagnosticul final. De cele mai multe ori, se suprapune cu alte simptome resimțite pe parcursul zilei.
Cauzele tusei nocturne
Media10: De ce apare tusea pe timpul nopții? Care pot fi cauzele?
Dr. Daniela Bică: Tusea nocturnă poate avea multiple cauze, cele mai frecvente fiind cele de natură respiratorie. Infecțiile acute ale căilor respiratorii – virale, bacteriene sau mixte – sunt întâlnite atât la copii, cât și la adulți. Acestea irită mucoasa respiratorie și stimulează glandele bronșice să producă mucus. În timpul nopții, când pacientul este în poziție culcată, secrețiile se acumulează, declanșând tusea. Tusea este adesea productivă, însoțită de expectorație. Afecțiunile cronice precum: bronșita, BPOC-ul, astmul bronșic sau bronșiectaziile produc, de asemenea, o cantitate mare de mucus care se mobilizează în timpul nopții. Tumorile pulmonare și bronșice pot genera o tuse seacă, iritativă, uneori persistentă, chiar și în absența altor simptome evidente.
Cauzele ORL sunt și ele frecvente, în special la copii. Sindromul de picurare postnazală, vegetațiile adenoidiene inflamate sau alte focare cronice duc la scurgerea secrețiilor în gât în timpul somnului, provocând o tuse reflexă, seacă și spastică. Tusea convulsivă (pertussis) – o tuse chintoasă, specifică – este o altă cauză întâlnită mai ales în copilărie. Tot la infecțiile ORL vorbim de cancerele de corzi vocale, de orofaringe, la nivel superior al tractului respirator pe de-o parte. Pe de altă parte, să nu uităm de limfoamele maligne, care sunt însoțite de adenopatii, de ganglioni care au efect de compresie și, în acest caz, prin compresia lor determină această tuse.
Boala de reflux gastroesofagian poate cauza tuse nocturnă
Tusea poate fi cauzată și de refluxul gastroesofagian, agravat de poziția culcată sau de mese copioase, alimente picante ori băuturi acidulate. Acidul gastric urcă spre esofag și irită gâtul, generând o senzație de arsură și, în multe cazuri, tuse. În formele ușoare, simptomele pot fi calmate prin hidratare sau evitarea alimentelor iritante. Un alt factor de luat în considerare este reacția adversă la unele medicamente, în special antihipertensivele. Foarte mulți pacienți hipertensivi tușesc din cauza acestor tratamente, iar tusea este, în general, seacă și deranjantă. Pe lista cauzelor se regăsesc și bolile cardiovasculare, în special insuficiența cardiacă. Când inima nu mai pompează eficient sângele, apare o acumulare de lichid în plămâni care determină o tuse uscată, uneori intensă. Acești pacienți nu pot dormi întinși, ci trebuie să aibă mereu capul ridicat pe mai multe perne.
Nu în ultimul rând, trebuie menționate și cauzele psihologice. Tusea emoțională apare frecvent la copii, dar și la adulți, mai ales în contexte de anxietate, frică de întuneric sau singurătate. Există și tusea psihotică, o formă mai rară, care se diagnostichează doar după excluderea tuturor celorlalte cauze și necesită tratament de specialitate.
Tusea nocturnă în astm
Media10: Cum se caracterizează tusea nocturnă la pacienții cu astm?
Dr. Daniela Bică: Tusea în astm nu are întotdeauna un debut nocturn. Poate apărea și în timpul zilei, însă episoadele nocturne sunt frecvente și deranjante. De regulă, pacienții se știu cu astm și prezintă și alte simptome asociate, cum ar fi: respirația șuierătoare (wheezing), senzația de constricție toracică și dificultatea de a expira aerul. Tusea este obositoare și persistentă. Înainte de o criză, mulți pacienți recunosc o stare prodromală: tuse ușoară, spasm glotic, rinoree (nas care curge) și alte simptome alergice. Cei mai mulți dintre ei urmează deja un tratament specific și știu să își ajusteze medicația în funcție de expunerea la factorii declanșatori, precum alergenii. În astfel de situații, folosesc inhalatorul și își ajustează dozele de corticosteroizi sau beta2-agoniști conform nevoilor.
Media10: Ne putea da seama dacă avem astm sau pur și simplu o alergie, fără să mergem la medic?
Dr. Daniela Bică: Este foarte greu să facem diferența între astm și o simplă alergie fără un consult medical. Există alergeni sezonieri, mai ales în perioada primăvară–toamnă, care pot declanșa simptome similare. Mulți pacienți încearcă inițial tratamente simptomatice, cum ar fi antihistaminicele. Totuși, dacă simptomele persistă sau se agravează, automedicația nu este o soluție. De cele mai multe ori, pacienții ajung la medic tocmai pentru că nu observă o ameliorare. Este esențial să ne adresăm unui specialist, pentru că un diagnostic corect necesită investigații specifice și o evaluare atentă. Automedicația poate agrava boala și, totodată, poate întârzia stabilirea unui diagnostic corect. Întotdeauna este important să facem un diagnostic diferențial între alergie și astm.
„Tusea nocturnă este unul dintre cele mai alarmante simptome pentru pacienți”
Media10: Care sunt semnele de alarmă ce trebuie să trimită pacientul la medic?
Dr. Daniela Bică: Tusea nocturnă este unul dintre cele mai alarmante simptome pentru pacienți, pentru că perturbă somnul și afectează calitatea vieții. În plus, poate semnala afecțiuni serioase. Uneori, tusea devine chinuitoare, este însoțită de reacții vegetative precum vărsături, incontinență urinară sau chiar episoade de colaps, cauzate de scăderea întoarcerii venoase și afectarea circulației cardiopulmonare. Tusea care persistă și este însoțită de alte simptome — febră, junghi toracic, transpirații nocturne sau spută cu striuri de sânge — trebuie investigată imediat. Pot fi semne de pneumonie, tuberculoză sau chiar cancer pulmonar. De asemenea, secrețiile mucopurulente pot indica infecții ORL, iar tusea persistentă poate fi un simptom al insuficienței cardiace sau al unei hipertensiuni necontrolate. Amețelile sau tulburările de echilibru asociate tusei sunt alte semnale de alarmă și necesită consult cardiologic.
Cum ameliorăm episodul de tuse noaptea?
Media10: Ce poate face pacientul în momentul în care tusea îl trezește din somn?
Dr. Daniela Bică: Un pacient cu afecțiuni ORL trebuie să își curețe nasul corespunzător. Părinții trebuie să știe cum să dreneze secrețiile nazale ale copiilor. În cazul pacienților cu astm, este esențială eliminarea alergenilor din cameră: renunțarea la covoare, pilote sau perne cu puf, evitarea depozitării cărților în dormitor, deoarece acestea acumulează praf. Camera trebuie aerisită dimineața și seara, iar mobilierul din dormitor să fie redus la strictul necesar, pentru a evita încărcarea spațiului. Ideal ar fi ca pacienții astmatici să utilizeze filtre HEPA în dormitor, pentru a reduce expunerea la noxe respiratorii. Dacă tusea îl trezește din somn, pacientul poate folosi picături nazale în cazul în care are nasul înfundat, poate deschide geamul pentru a respira aer proaspăt și să bea apă (eventual cu lămâie, care are efect antiinflamator).
Este important ca aerul din cameră să nu fie uscat. Se recomandă folosirea umidificatoarelor, mai ales în sezonul rece. Poziția în pat trebuie adaptată pentru ca pacientul să fie confortabil, cu pernele ușor înălțate pentru reducerea senzației de sufocare. Temperatura din dormitor trebuie menținută la un nivel moderat, niciodată prea ridicată. Pentru pacienții cu bronșiectazii sau alte boli respiratorii cronice, este indicată drenarea bronșiilor. Pacientul trebuie să stea în pat cu capul în jos, pentru ca secrețiile să fie eliminate mai ușor, prin gravitație.
Stabilirea diagnosticului
Media10: Cum se diagnotichează cauza? Ce teste și investigații sunt necesare?
Dr. Daniela Bică: Întotdeauna începem cu un consult clinic și o anamneză amănunțită. Este esențial să aflu dacă pacientul are reflux gastroesofagian, când și în ce condiții apare tusea, dacă are rinoree, febră, dacă tusea este însoțită de sânge. De asemenea, trebuie să cunosc tratamentele pe care le urmează pacientul, pentru a putea orienta corect investigațiile. Caracterul tusei este foarte important. De exemplu, o tuse înfundată sau bitonală – în care apar două tonalități distincte – mă poate duce cu gândul la o patologie ORL, precum o paralizie de corzi vocale sau un cancer laringian. Dacă tusea este chintoasă, lătrătoare, suspectez o afectare la nivelul traheei, cum ar fi un fenomen compresiv. Practic, sunetul tusei mă ajută să orientez investigațiile.
După examenul clinic, decid ce investigații imagistice sunt necesare – poate fi o radiografie toracică sau o tomografie computerizată, mai ales dacă suspectez bronșiectazii, o formațiune tumorală sau alte afecțiuni pulmonare. Un consult ORL este obligatoriu, chiar și pentru pacienții cu astm, deoarece rinita alergică însoțește frecvent astmul alergic. De asemenea, recomand spirometria, care mă ajută să evaluez funcția pulmonară și să identific prezența secrețiilor pe căile respiratorii mici. Aceste secreții sunt deseori cele mai dificil de eliminat, mai ales când sunt dense, aderente și se pot suprainfecta. Tusea este un simptom dificil de tratat, iar procesul este de durată. De aceea, este nevoie de o colaborare strânsă cu pacientul, care trebuie să fie compliant la tratament și monitorizare.
Cum se tratează tusea nocturnă?
Media10: Ce soluții de tratament există pentru tusea nocturnă?
Dr. Daniela Bică: Tratamentul depinde de cauza tusei. Dacă este vorba despre astm, acesta se tratează specific. Dacă este o pneumonie, aplicăm tratamentul corespunzător, ținând cont de extinderea infecției și de gravitatea diagnosticului – mai ales la pacienții vulnerabili, cum sunt vârstnicii și copiii. Dacă tusea este cauzată de un cancer bronhopulmonar, pacientul trebuie îndrumat urgent către oncologie, pentru stabilirea unei conduite terapeutice corespunzătoare. În cazul în care suspectez o afecțiune ORL, este esențială colaborarea cu medicul ORL-ist. Tratamentul trebuie stabilit în echipă, astfel încât intervențiile noastre să se completeze și să se potențeze reciproc, fără a interfera una cu cealaltă. Trebuie să fim atenți ca terapiile prescrise să nu creeze reacții adverse sau să nu se anuleze reciproc.
În ceea ce privește reacțiile adverse medicamentoase, acestea sunt în responsabilitatea medicului care a prescris tratamentul respectiv. Rolul meu este să identific dacă există semne clinice, radiologice sau spirometrice care pot sugera o altă cauză. Dacă nu există astfel de indicii, pacientul trebuie redirecționat către specialistul care poate ajusta schema terapeutică. În cazurile în care tusea are o componentă psihoemoțională, este important ca pacientul să fie evaluat și tratat de un medic psihiatru sau psiholog, în funcție de situație.
Remedii naturale: vitamina C, siropuri, ceaiuri
Media10: Sunt anumite remedii naturiste pe care pacienții le pot folosi de acasă pentru a ameliora simptomatologia?
Dr. Daniela Bică: Remediile naturiste pot fi folosite în unele cazuri, dar mai degrabă ca adjuvante, cu un posibil efect placebo, și doar în formele ușoare de infecții respiratorii, în special cele de origine virală. Se pot administra, de exemplu, vitamina C, siropuri de tuse pe bază de plante – cum ar fi mugurii de pin – sau ceaiul de ceapă. Totuși, acestea nu trebuie folosite ca un tratament de lungă durată și nici să înlocuiască consultul medical. Pot fi utilizate una, două sau trei zile, însă dacă simptomatologia persistă, se agravează sau apar simptome noi, prezentarea la medic devine obligatorie.
Automedicația poate agrava starea pacientului
Media10: După începerea unui tratament adecvat, cât de repede se văd îmbunătățiri în starea pacientului?
Dr. Daniela Bică: Cu cât întârziem începerea tratamentului, cu atât evoluția va fi mai lentă, chiar dacă este favorabilă. Nu trebuie să ne așteptăm ca simptomele să dispară ca prin minune. Ca orice medicament, și cele pentru tuse au nevoie de timp pentru a acționa. Efectele nu apar în primele ore. Dacă pacientul are mucozități pe care le aspiră în timpul nopții, tusea va persista până va fi tratat și focarul ORL. Simptomele se vor diminua treptat, până la dispariție, dar totul depinde de complianța pacientului și de momentul prezentării la medic. Din păcate, mulți pacienți renunță prea devreme la tratament.
Dacă în două-trei zile de tratament simptomatic nu apare nicio ameliorare, pacientul ar trebui să se prezinte la medicul de familie. Acesta poate indica un tratament de maximum 7-10 zile, iar în lipsa unui răspuns, va trimite pacientul către un specialist. Așa ar trebui să decurgă lucrurile în mod corect. Din păcate, mulți pacienți își administrează singuri tratamente, inclusiv antibiotice, și ajung la medic abia după ce lucrurile s-au complicat. În aceste cazuri, este nevoie de o terapie mai puternică sau de asocieri terapeutice pentru a obține un răspuns.
Complicații grave
Media10: Ce complicații pot să apară dacă nu tratăm corect și la timp tusea nocturnă?
Dr. Daniela Bică: Complicațiile sunt numeroase și, uneori, destul de severe. În timpul acceselor intense de tuse poate apărea distensia gastrică, care poate duce la vărsături sau chiar la incontinență vezicală – un efect reflex, emetizant al tusei. Pot apărea, de asemenea, spute hemoptoice sau chiar hemoptizii. Prin efortul de tuse se pot rupe vase capilare, ceea ce determină apariția unei spute rozacee, chiar și în cazul unei simple răceli, mai ales dacă pacientul a făcut exces de antiinflamatoare. Aceste semne nu trebuie ignorate, pentru că pot ascunde boli mult mai grave, cum ar fi tuberculoza sau un neoplasm pulmonar. În crizele mari de tuse pot apărea sincope, cauzate de insuficiența circulației.
Din punct de vedere respirator, efortul de tuse poate duce la apariția bulelor de emfizem – mici cavități cu aer apărute în plămâni prin spargerea alveolelor sub presiunea negativă intratoracică. Aceste bule se pot mări progresiv și, dacă sunt situate aproape de pleură, pot duce la pneumotorax. Mai grav, pot determina pneumomediastin – pătrunderea aerului în mediastin – o complicație rară, care nu are soluții imediate decât tratament antiinflamator și monitorizare până la resorbția aerului.
Măsuri de prevenție și control
Media10: Ce măsuri trebuie să luăm pentru a ține sub control simptomele și pentru a preveni tusea?
Dr. Daniela Bică: Dacă vorbim despre o patologie alergică, trebuie evitați alergenii, să aerisim camera și să îndepărtăm orice surse care pot provoca un acces de astm. În cazul unei patologii infecțioase, este importantă imunizarea, dar aceasta trebuie să fie blândă. Imunizările ar trebui începute înaintea sezonului de risc, având în vedere că nu trebuie să intervenim agresiv asupra sistemului imunitar. Altfel, ne putem confrunta, după 10-20 de ani, cu alte probleme de sănătate cauzate de un „boom” imunitar.
De multe ori, părinții, în special, încearcă să crească imunitatea copiilor prin metode agresive, dorind să-i protejeze de răceli. Copilul își dezvoltă imunitatea natural în colectivitate, chiar și atunci când mai tușește sau răcește. În cazul bolilor cardiovasculare, este esențial un diagnostic precoce pentru a preveni agravarea afecțiunii. De exemplu, o stenoză mitrală, chiar dacă pacientul este pe anticoagulante, poate evolua până la insuficiență cardiacă congestivă dacă nu este monitorizată corect.
