Te simți balonat, obosit sau ai disconfort digestiv după ce consumi pâine sau lactate? S-ar putea să fie vorba despre o intoleranță alimentară. Tot mai multe persoane descoperă că alimentele care altădată nu le creau probleme le pot declanșa acum simptome neplăcute precum: balonare, crampe abdominale, diaree. Intoleranțele alimentare la gluten și lactoză sunt printre cele mai frecvente și pot afecta serios calitatea vieții, mai ales dacă nu sunt identificate și gestionate corect. Ce sunt intoleranțele alimentare? De ce apar tot mai des? Cum le recunoști? Ce măsuri trebuie să iei pentru a preveni disconfortul? Află informații utile de la prof. univ. dr Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova.
Intoleranță la gluten sau boală celiacă?
Tot mai multe persoane se confruntă cu simptome digestive neplăcute după consumul de produse care conțin gluten. Puțini știu, însă, ce se ascunde în spatele acestor reacții. Intoleranța la gluten nu înseamnă automat boală celiacă. Diferențele dintre cele două forme de reacție – boala celiacă și intoleranța la gluten – sunt esențiale pentru un diagnostic corect. Fiecare implică mecanisme diferite în organism și necesită o abordare personalizată.
„Sunt mulți pacienți care nu știu că suferă de o formă de intoleranță sau sensibilitate la gluten și acum sunt diagnosticați din ce în ce mai mult. Problema este complexă, pentru că există mai multe entități clinice, și anume: boala celiacă și intoleranța la gluten. Deși au manifestări similare, ele nu sunt același lucru. Boala celiacă este o afecțiune autoimună care implică prezența unor anticorpi împotriva gliadinei – o componentă a glutenului. Consumul de cereale care conțin prolamine, precum grâul, orzul și ovăzul, declanșează un răspuns imun care duce la atrofia mucoasei intestinale.
În timp, acest proces afectează digestia și absorbția nutrienților, provocând maldigestie și malabsorbție. Pe de altă parte, există și persoane care nu au boala celiacă, dar nu tolerează glutenul. În aceste cazuri, vorbim despre alergie sau intoleranță la gluten. Aceasta se manifestă prin simptome digestive precum: diaree, balonare, dureri abdominale sau disconfort general, fără a fi vorba de un proces autoimun”, explică medicul.
Intoleranța la lactoză. De ce apare?
Intoleranța la lactoză este una dintre cele mai răspândite intoleranțe alimentare la nivel global, afectând milioane de persoane. Deși poate părea o problemă minoră, impactul asupra calității vieții poate fi semnificativ, mai ales atunci când simptomele persistă fără un diagnostic clar. În multe cazuri, intoleranța rămâne nediagnosticată pentru perioade lungi de timp. Din această cauză, este confundată cu alte afecțiuni digestive. Diferențierea între intoleranță, alergie alimentară sau alte tulburări de digestie este esențială pentru un plan alimentar corect și pentru evitarea unor restricții inutile. Educația nutrițională joacă un rol important, mai ales în contextul în care tot mai mulți oameni aleg să elimine lactatele din dietă fără o evaluare medicală prealabilă.
„Intoleranța la lactoză apare din cauza deficitului de lactază – enzima responsabilă de digestia lactozei. La multe persoane, producția acestei enzime scade odată cu vârsta. Acest lucru duce la simptome precum: balonare, diaree și dureri abdominale. De multe ori, există și o predispoziție genetică. Problema este că lactoza nu se regăsește doar în laptele consumat ca atare, ci și în numeroase alte alimente. Se poate ascunde, de exemplu, în produse de patiserie, prăjituri, torturi sau alte preparate care conțin lapte praf. De aceea, pacienții nu realizează întotdeauna care este sursa reală a disconfortului”, precizează prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova.
Când poți dezvolta intoleranțe alimentare?
Intoleranțele alimentare sunt adesea asociate cu vârsta fragedă, însă din ce în ce mai multe persoane descoperă că aceste afecțiuni se pot dezvolta și în perioada adultă. Deși simptomele pot apărea încă din copilărie, în multe cazuri, intoleranțele alimentare se manifestă pentru prima dată la vârsta adultă, fără un istoric preexistent de probleme digestive. Acestea pot fi influențate de o serie de factori, inclusiv modificări ale dietei, stres sau chiar modificări hormonale. Identificarea corectă și la timp devin esențiale pentru gestionarea eficientă a simptomelor.
„Intoleranțele alimentare nu sunt legate doar de vârstă sau de momentul în care o persoană începe să consume un anumit aliment. Deși multe dintre acestea se manifestă din copilărie, există cazuri în care intoleranțele pot apărea și mai târziu, la vârsta adultă. De obicei, intoleranțele se dezvoltă treptat, pe măsură ce organismul își pierde capacitatea de a produce enzimele necesare pentru digestia anumitor substanțe, precum lactoza sau glutenul”, declară medicul.
Intoleranțe alimentare sau alte afecțiuni?
Multe dintre simptomele intoleranțelor alimentare sunt adesea întâlnite și în alte afecțiuni comune, ceea ce face dificilă identificarea corectă a cauzei. De exemplu, balonarea, diareea și disconfortul abdominal pot fi simptome ale mai multor tulburări digestive, cum ar fi sindromul de intestin iritabil, sau chiar boli autoimune. Acest lucru face ca intoleranțele alimentare să fie adesea trecute cu vederea sau confundate cu alte boli. În lipsa unui diagnostic corect, simptomele pot persista și se pot agrava, afectând atât sănătatea fizică, cât și calitatea vieții pacienților.
„Boala celiacă este adesea asociată cu alte afecțiuni autoimune, precum tiroidita autoimună sau bolile de colagen. Deși incidența acestei boli a fost constantă de-a lungul timpului, ea este adesea subdiagnosticată, întrucât pacienții nu sunt suficient de bine investigați pentru această posibilitate. În prezent, se observă o ușoară creștere a numărului de cazuri diagnosticate, însă nu putem vorbi despre o explozie a acestora. În schimb, intoleranța și alergia la gluten sunt mult mai frecvente.
Multe persoane care nu tolerează glutenul dezvoltă simptome digestive. De multe ori, intoleranța la gluten poate fi confundată cu sindromul de intestin iritabil. Totuși, dacă nu sunt diagnosticate la timp, aceste afecțiuni pot evolua. Boala celiacă poate duce la sindrom de maldigestie și malabsorbție, cu carențe nutriționale severe din cauza atrofiei mucoasei intestinale. Aceste carențe pot include: deficiențe proteice, vitaminice și de electroliți, ceea ce poate duce la tulburări grave de sănătate”, explică prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova.
Dacă ai simptome, mergi la medic!
Dacă te confrunți frecvent cu simptome digestive deranjante, este esențial să nu le ignori. Chiar dacă aceste simptome pot părea minore la început, ele pot indica o problemă de sănătate care necesită atenție medicală imediată. Intoleranțele alimentare, cum ar fi cea la gluten sau lactoză, pot fi greu de diagnosticat, însă sunt din ce în ce mai comune. De aceea, consultarea unui medic este primul pas pentru a identifica cauza acestor manifestări și pentru a preveni complicațiile, cum ar fi carențele nutriționale. Așadar, nu ezita să ceri ajutor medical atunci când simptomele persistă.
„Persoanele trebuie să fie conștiente de faptul că există aceste probleme și, în cazul în care simptomele digestive persistă, cum ar fi: diareea, meteorismul abdominal accentuat, durerile sau chiar scăderea în greutate, este important să se adreseze unui medic. De asemenea, apariția unor carențe nutriționale poate fi un semnal de alarmă. Aceste simptome pot semăna cu cele ale sindromului de intestin iritabil, însă este esențial să fie investigate cauzele organice ale acestora, cum ar fi boala celiacă, intoleranța la gluten sau intoleranța la lactoză”, spune medicul.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul intoleranțelor alimentare poate fi un proces complex, deoarece simptomele sunt adesea vagi și se pot confunda cu alte afecțiuni digestive. Pentru a ajunge la un diagnostic corect, medicul poate recomanda o serie de teste specifice, care includ analize de sânge pentru depistarea anticorpilor în cazul bolii celiace sau teste genetice pentru intoleranța la lactoză. Aceste teste sunt esențiale pentru a diferenția o intoleranță alimentară simplă și o afecțiune autoimună sau o alergie. Un diagnostic corect poate ajuta pacienții să adopte măsurile adecvate, cum ar fi modificarea dietei.
„Diagnosticul se stabilește prin teste specifice, care sunt recomandate de medic. În cazul bolii celiace, există teste autoimune care includ măsurarea anticorpilor antitransglutaminază tisulară de tip IgA și IgG, precum și anticorpii antigliadină. Aceste teste sunt esențiale pentru diagnosticarea bolii celiace. Dacă rezultatele sunt normale, este posibil să nu fie vorba despre o afecțiune autoimună, ci doar despre o intoleranță la gluten, care se poate gestiona prin eliminarea glutenului din alimentație. În cazul intoleranței la lactoză, există un test genetic care indică predispoziția de a dezvolta această intoleranță, prin pierderea enzimei lactază, responsabilă de metabolizarea lactozei. Acest test arată dacă există o tendință ca organismul să nu mai producă enzima necesară digestiei lactozei, lucru care se întâmplă treptat în unele cazuri”, declară prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova.
Cum scapi de simptome?
Tratamentul intoleranțelor alimentare se concentrează, în principal, pe modificarea dietei, eliminând alimentele care provoacă simptomele neplăcute. Dacă ai intoleranță la gluten sau lactoză, de exemplu, singura soluție eficientă este eliminarea acestora din alimentație. Deși poate părea dificil la început, existența unor alternative alimentare, precum produsele fără lactoză sau cele fără gluten, fac ca gestionarea acestor afecțiuni să fie mult mai ușoară. Este important, însă, să nu iei decizii fără a consulta un medic înainte.
„Dacă vorbim de un pacient cu intoleranță la gluten sau boală celiacă, primul pas este să elimine complet glutenul din alimentație. De asemenea, în cazul intoleranței la lactoză, trebuie să renunțe la produsele care conțin lactoză. Este esențial ca aceste schimbări să fie făcute sub supravegherea unui medic, nu <<după ureche>>. În acest sens, există alternative care pot ajuta, cum ar fi laptele fără lactoză sau alimentele fără gluten. Totuși, unii pacienți pot dezvolta reacții alergice la aceste alimente, care sunt diferite de intoleranțele alimentare. Așadar, trebuie să facem o distincție clară între intoleranță și alergie. În plus, există și alergii alimentare care nu sunt legate de gluten sau lactoză, ci de alte alimente sau alte componente ale alimentelor respective. Prin urmare, dacă observăm că un anumit produs fără lactoză sau fără gluten este acceptat de organism, putem opta pentru această variantă”, precizează medicul.
Sfaturi utile de la medic
Dacă ai intoleranțe alimentare, știi deja că gestionarea acestora poate fi o adevărată provocare. Totuși, cu pașii corecți și atenția necesară, poți preveni apariția simptomelor deranjante și poți duce o viață sănătoasă și echilibrată. Indiferent că este vorba despre gluten sau lactoză, cheia este să adopți un regim alimentar adaptat nevoilor tale, sub îndrumarea unui specialist. Monitorizarea atentă a stării de sănătate este esențială, mai ales în cazurile de boală celiacă, unde deficiențele nutriționale pot duce la complicații severe. Prof. univ. dr. Paul Mitruț, medic primar medicină internă și gastroenterologie la Centrul Medical Renașterea și SCJU Craiova, are câteva sfaturi care te vor ajuta să îți faci viața mai ușoară și să gestionezi mai bine intoleranțele alimentare:
• Adoptă un regim igieno-dietetic corect: Regimul alimentar este cheia în gestionarea intoleranțelor. Trebuie să eviți alimentele care conțin gluten, lactoză sau orice alte substanțe care pot declanșa simptomele.
• Monitorizează deficiențele alimentare: În caz de boală celiacă, este important să urmărești cu atenție orice deficiențe nutriționale, deoarece acestea pot duce la carențe severe și alte probleme de sănătate, cum ar fi adenutriția. Acestea trebuie monitorizate periodic de medic.
• Nu te autodiagnostica: Nu presupune că ai intoleranță la lactoză sau gluten fără un diagnostic clar. Discută întotdeauna cu un specialist înainte de a elimina alimentele din dietă.
• Fii atent la produsele care pot conține lactoză sau gluten ascuns: Chiar și alimentele care nu sunt evidente pot conține aceste ingrediente, cum ar fi produsele procesate sau cele de patiserie. Verifică etichetele cu atenție.
