Ți s-a întâmplat să observi că alunițele parcă și-au schimbat forma? Sau una a devenit mai închisă la culoare, mai reliefată ori diferită față de restul? Mulți oameni ignoră aceste modificări pentru că le consideră normale sau fără importanță. De cele mai multe ori, alunițele sunt benigne, însă există situații în care anumite schimbări pot reprezenta semnale de alarmă și necesită evaluare dermatologică. Dr. Cristina Popa, medic specialist dermatolog, doctor în științe medicale la Centrul Medical Prima Clinic, explică ce modificări trebuie urmărite și cum poate fi folosită regula ABCDE pentru evaluarea alunițelor chiar acasă.

Ce sunt, de fapt, alunițele?
Alunițele, numite medical nevi pigmentari, sunt acumulări de celule care produc pigment la nivelul pielii. Ele pot fi plate sau reliefate, deschise sau închise la culoare și pot apărea oriunde pe corp. Unele persoane au doar câteva alunițe, în timp ce altele pot avea zeci sau chiar sute. Numărul lor este influențat de:
- predispoziția genetică
- tipul de piele
- expunerea la soare
- modificările hormonale
- vârstă
În majoritatea cazurilor, alunițele sunt complet benigne și nu creează probleme. Totuși, anumite modificări trebuie observate atent, deoarece uneori pot semnala transformări patologice.
De ce își schimbă alunițele aspectul?
Mulți oameni intră în panică atunci când observă că o aluniță și-a modificat forma sau culoarea. Totuși, nu orice schimbare înseamnă automat ceva grav. Corpul se modifică permanent, iar pielea reacționează la numeroși factori externi și interni. Expunerea la soare, variațiile hormonale, creșterea în greutate sau înaintarea în vârstă pot influența aspectul alunițelor.
„Alunițele sau nevii își pot schimba forma și culoarea prin diferite expuneri, fie la soare, fie prin cauze fiziologice, adică legate de modificările normale ale corpului. De exemplu, atunci când pielea se întinde sau se modifică volumul corporal, și alunițele își pot schimba aspectul. Nu orice modificare este automat periculoasă, însă este important să înțelegem diferența dintre o adaptare normală și o schimbare suspectă, motiv pentru care monitorizarea periodică este esențială”, explică medicul.
Când ar trebui să te îngrijoreze o aluniță?
Una dintre cele mai frecvente întrebări este: „Cum îmi dau seama că o aluniță nu mai este normală?”. Răspunsul nu ține doar de dimensiune sau culoare, ci de ansamblul modificărilor observate în timp.
Există câteva semnale care nu ar trebui ignorate:
- sângerare spontană
- mâncărime persistentă
- apariția unei cruste
- modificări rapide de formă sau culoare
- traumatizarea repetată
- apariția unei alunițe complet diferite de celelalte
Aceste schimbări nu înseamnă automat cancer de piele, dar reprezintă motive clare pentru un consult dermatologic.
„Un consult anual este indicat tuturor pacienților care au alunițe, însă există situații în care prezentarea la dermatolog trebuie făcută mai repede. Dacă o aluniță începe să sângereze, provoacă mâncărime, este traumatizată frecvent sau apare o leziune nouă care arată diferit față de restul, mai ales după vârsta de 35 de ani, este important să fie evaluată. De multe ori, pacienții observă intuitiv că o anumită aluniță «nu seamănă» cu celelalte, iar această diferență poate avea relevanță medicală”, subliniază dr. Cristina Popa, medic specialist dermatolog, doctor în științe medicale la Centrul Medical Prima Clinic.
De ce este atât de importantă depistarea precoce?
Leziunile suspecte identificate devreme pot fi tratate mult mai ușor și cu șanse foarte bune de control complet. Problema este că multe persoane amână consultul pentru că:
- „nu doare”
- „am alunița de ani de zile”
- „probabil este de la soare”
- „nu pare atât de grav”
Tocmai această întârziere poate permite evoluția unor leziuni care, în fazele inițiale, ar fi fost mult mai simplu de gestionat.
Regula ABCDE – metoda simplă prin care îți poți verifica alunițele acasă
Una dintre cele mai utile metode de autoevaluare este regula ABCDE. Aceasta îi ajută pe pacienți să observe mai ușor modificările suspecte și să decidă când este necesar consultul dermatologic.
„Extrem de important este faptul că ne putem evalua lunar alunițele acasă prin aplicarea regulii ABCDE. Această metodă simplă îi ajută pe pacienți să observe din timp modificările suspecte și să solicite evaluare medicală înainte ca leziunea să evolueze”, spune medicul dermatolog.
A – Asimetria
Primul criteriu urmărește forma aluniței. O aluniță benignă este, de obicei, relativ simetrică.
Ce înseamnă asta concret? Dacă trasezi imaginar o linie prin mijlocul ei, cele două jumătăți ar trebui să semene între ele.
Atunci când:
- o jumătate este diferită de cealaltă
- forma este neregulată
- există deformări evidente
apare un semnal de alarmă care merită investigat.
B – Marginile
Marginile unei alunițe oferă foarte multe informații. În general, alunițele benigne au contur regulat și bine delimitat.
Semne care pot ridica suspiciuni:
- margini zimțate
- contur neuniform
- delimitare neclară
- extensii pigmentare neregulate
C – Culoarea
Mulți oameni cred că doar alunițele foarte negre sunt periculoase. În realitate, problema apare mai ales atunci când există mai multe nuanțe în aceeași leziune.
Pot apărea:
- maro deschis
- maro închis
- negru
- roșiatic
- gri-albăstrui
Această variație de culoare trebuie observată atent.
„O aluniță care prezintă mai multe culori sau nuanțe diferite trebuie urmărită cu atenție. Variabilitatea pigmentară poate indica modificări care necesită investigații suplimentare”, explică dr. Cristina Popa.
D – Diametrul
Dimensiunea contează și ea. În general, alunițele mai mari de 6 mm necesită atenție suplimentară, mai ales dacă se modifică în timp. Nu înseamnă că orice aluniță mare este periculoasă, însă dimensiunea asociată cu alte modificări poate avea relevanță.
E – Evoluția
Acesta este, probabil, cel mai important criteriu dintre toate. O aluniță care se modifică în timp merită întotdeauna atenție.
Modificările pot include:
- creștere rapidă
- schimbare de culoare
- relief nou
- apariția sângerării
- modificarea conturului
„Dacă observăm că o aluniță și-a schimbat aspectul, și-a modificat culoarea, forma sau și-a dublat volumul într-o perioadă relativ scurtă, trebuie să mergem la dermatolog pentru evaluare”, precizează medicul.
Ce înseamnă o „aluniță diferită de toate celelalte”?
Dermatologii folosesc frecvent conceptul de „rățușca cea urâtă” – adică acea aluniță care arată diferit față de restul.
Dacă majoritatea alunițelor tale au un anumit aspect și una:
- este mult mai închisă
- crește diferit
- are altă formă
- pare complet „ieșită din tipar”
atunci merită verificată.
Expunerea la soare – factorul pe care mulți îl subestimează
Soarele reprezintă unul dintre cei mai importanți factori implicați în modificările cutanate.
Expunerea excesivă:
- accelerează îmbătrânirea pielii, favorizând apariția ridurilor, pierderea elasticității și modificările pigmentare, deoarece radiațiile UV afectează structura normală a pielii și fibrele de colagen
- favorizează apariția de noi leziuni pigmentare, inclusiv alunițe sau pete care trebuie ulterior monitorizate dermatologic, mai ales la persoanele cu piele deschisă la culoare sau cu antecedente familiale
- poate modifica alunițele existente, influențând culoarea, dimensiunea sau conturul acestora, ceea ce face mai dificilă diferențierea între schimbările benigne și cele care necesită investigații suplimentare
- crește riscul de cancer cutanat, în special atunci când expunerea este intensă și repetată, fără protecție solară adecvată
Arsurile solare repetate, mai ales în copilărie și adolescență, au un impact important asupra sănătății pielii pe termen lung.
De ce controalele anuale sunt esențiale?
Mulți pacienți merg la dermatolog doar atunci când observă o problemă evidentă. Totuși, controalele preventive sunt extrem de importante. Dermatoscopia permite evaluarea detaliată a leziunilor și identificarea unor modificări care nu sunt vizibile cu ochiul liber.
„Consultațiile periodice permit monitorizarea alunițelor și compararea lor în timp. Uneori, modificările sunt foarte subtile și pot fi observate mai ușor prin evaluare dermatologică și dermatoscopie”, menționează dr. Cristina Popa, medic specialist dermatolog, doctor în științe medicale la Centrul Medical Prima Clinic.
Ce NU ar trebui să faci niciodată?
Atunci când observă o modificare la nivelul unei alunițe, multe persoane încearcă mai întâi soluții improvizate sau aleg să amâne consultul medical, sperând că problema va dispărea de la sine. Din păcate, unele dintre aceste obiceiuri pot întârzia diagnosticul corect și pot agrava leziunile existente. În cazul alunițelor suspecte, automonitorizarea este utilă, însă nu trebuie să înlocuiască evaluarea dermatologică atunci când apar semne de alarmă. Există câteva greșeli frecvente pe care medicii recomandă să le eviți:
- Ignorarea modificărilor evidente – multe persoane observă schimbări clare de culoare, formă sau dimensiune, dar aleg să aștepte luni întregi înainte de a merge la medic. Cu cât o leziune suspectă este evaluată mai devreme, cu atât șansele unui diagnostic precoce și ale unui tratament eficient sunt mai mari.
- Traumatizarea repetată – frecarea constantă a unei alunițe de haine, bijuterii sau lama de ras poate irita zona și poate produce inflamație sau sângerare. Chiar dacă traumatizarea nu înseamnă automat cancer, o aluniță care este agresată frecvent trebuie verificată dermatologic.
- Încercarea de „tratament acasă” – aplicarea diferitelor soluții găsite pe internet, creme agresive sau metode improvizate de îndepărtare poate afecta pielea și poate modifica aspectul leziunii, îngreunând evaluarea corectă.
- Ruperea crustelor – atunci când o aluniță formează crustă sau sângerează, mulți pacienți au tendința să atingă sau să desprindă zona afectată. Acest lucru poate accentua iritația și poate întârzia vindecarea.
- Automedicația – utilizarea tratamentelor fără recomandare medicală poate masca simptome importante și poate întârzia prezentarea la specialist.
Orice leziune suspectă trebuie evaluată corect medical, mai ales dacă modificările persistă sau evoluează rapid.
„Una dintre cele mai mari greșeli este amânarea consultului dermatologic atunci când apar modificări evidente ale unei alunițe. Pacienții încearcă uneori diverse soluții acasă sau consideră că problema se va rezolva singură, însă acest lucru poate întârzia diagnosticul. Leziunile pigmentare trebuie evaluate corect, într-un context medical, pentru a putea diferenția modificările benigne de cele care necesită investigații suplimentare sau tratament”, concluzionează medicul.