Boala cronică de rinichi se dezvoltă lent și poate trece neobservată ani la rând, afectând treptat funcția renală. Pe măsură ce rinichii își pierd capacitatea de a elimina toxinele și excesul de lichide, apar simptome și complicații care influențează întregul organism. Depistarea precoce și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru a încetini progresia bolii și a menține calitatea vieții. Care sunt semnele de alarmă? De ce este important să mergi cât mai repede la medic? Cum depistezi boala cronică de rinichi? Ce măsuri trebuie să iei pentru a preveni complicațiile? Află răspunsurile de la dr. Victoria Dincă, medic specialist nefrologie la Centrul Medical Prima Clinic.
Boala cronică de rinichi este o afecțiune progresivă, caracterizată prin deteriorarea funcției renale pe o perioadă îndelungată de timp. Instalarea acestei boli afectează capacitatea organismului de a elimina toxinele și excesul de lichide. În stadii avansate, poate duce la insuficiență renală și necesitatea dializei. Boala cronică de rinichi afectează milioane de persoane la nivel global, fiind una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate.
De ce apare?
Boala cronică de rinichi este adesea cauzată de factori precum diabetul sau hipertensiunea. De aceea, recunoașterea timpurie a semnelor de alarmă poate preveni deteriorarea permanentă a funcției renale. În plus, diverse condiții precum infecțiile renale recurente, bolile autoimune sau abuzul de medicamente pot contribui la deteriorarea lentă a rinichilor. Monitorizarea atentă și gestionarea acestor afecțiuni sunt esențiale pentru menținerea sănătății renale pe termen lung.
„Grupul țintă de pacienți care se adresează medicului nefrolog sunt pacienții cu diabet zaharat și pacienții cu afecțiuni cardiovasculare. Cele mai frecvente cauze ale durerilor renale sunt: litiaza renală, obstrucțiile urinare, pielonefrita (infecțiile urinare înalte), chisturile renale mari, care, prin compresiune, pot cauza durere, precum și tumorile renale, care provoacă durere prin mecanismul de obstrucție”, explică medicul.
Boala cronică de rinichi poate fi ASIMPTOMATICĂ
Boala cronică de rinichi se dezvoltă adesea fără simptome evidente în stadiile incipiente, ceea ce face ca diagnosticarea timpurie să fie o adevărată provocare. În multe cazuri, pacienții nu sunt conștienți că rinichii lor sunt afectați, deoarece boala progresează lent și nu provoacă dureri sau disconfort imediat. Abia în stadiile mai avansate, când funcția renală este semnificativ redusă, pot apărea anumite simptome vizibile. Din acest motiv, este esențială monitorizarea periodică a funcției renale, mai ales pentru persoanele expuse riscurilor.
„Boala cronică de rinichi este o afecțiune silențioasă. De cele mai multe ori, pacienții nu sunt conștienți că suferă de aceasta și nu prezintă simptome specifice, cum ar fi cele întâlnite în afecțiunile acute, precum litiaza renală sau pielonefrita. Astfel, boala rămâne neobservată până ajunge în stadii avansate, precum stadiul III B sau IV”, afirmă dr. Victora Dincă, medic specialist nefrologie la Centrul Medical Prima Clinic.
Pacienții ajung la medic cu simptome nespecifice
Pe măsură ce boala cronică de rinichi avansează, simptomele devin din ce în ce mai greu de ignorat. De multe ori, prezența lor poate transforma viața cotidiană a pacientului într-o adevărată provocare. Rinichii, care ar trebui să filtreze toxinele din corp, nu mai fac față. Odată se toxinele se acumulează, apar și anumite simptome mai puțin specifice, precum greața, vărsăturile, senzația constantă de oboseală. În plus, retenția de lichide provoacă edeme vizibile și poate duce la fluctuații ale tensiunii arteriale. În aceste momente, fără intervenție, viața pacientului poate deveni un calvar. Dacă nu este tratată, pacientul va avea nevoie de dializă pentru a-și menține funcția renală.
„De obicei, atunci când boala cronică de rinichi se instalează, pacientul este trimis la medic din cauza altor simptome, cum ar fi oboseala extremă, cauzată de anemie, din cauza scăderii producției de eritropoietină. Pacientul poate observa edeme gambiere și palpebrale la nivelul feței, cauzate de retenția de lichide și dezechilibrele hidroelectrolitice. De asemenea, hipertensiunea arterială recent instalată sau o hipertensiune greu controlabilă terapeutic îl poate aduce la medicul nefrolog. Scăderea poftei de mâncare și greața sunt simptome legate de acumularea toxinelor în organism, caracteristice sindromului uremic.
Tulburările urinare, cum ar fi poliuria (urinările frecvente, mai ales noaptea) sau oliguria (scăderea volumului urinar), pot apărea în stadiile avansate ale bolii. Acestea sunt asociate și cu alte simptome. De exemplu, în cazul unei infecții urinare, examenul sumar poate decela prezența de hematii, proteine, leucocite și bacterii”, precizează medicul.
Durere de rinichi sau de spate?
De multe ori, durerea de rinichi este confundată cu durerea de spate, mai ales că simptomele pot fi asemănătoare. De aceea, pacienții evită să se prezinte la medic din prima. Totuși, trebuie să fii atent la semnele de alarmă, pentru că durerea renală are niște aspecte distincte. Nu ezita să te adresezi unui specialist atunci când observi că durerea este persistentă și mai ales dacă este însoțită și de alte simptome.
„Durerea renală este, de obicei, resimțită ca o durere lombară joasă, localizată la nivelul flancurilor. În cazul obstrucției urinare, cum ar fi litiaza renală, durerea poate iradia spre partea din față, către organele genitale și fosa iliacă. Durerea de cauză vertebrală este diferită. Aceasta se intensifică la mișcare sau efort fizic și cedează în repaus”, menționează dr. Victora Dincă, medic specialist nefrologie la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul bolii cronice de rinichi presupune un proces complex. Acesta implică analiza istoricului medical al pacientului, examene fizice și teste de laborator. De obicei, primele semne ale bolii sunt descoperite în cadrul unui control de rutină. Nivelurile anormale de creatinină sau uree în sânge sugerează scăderea funcției renale. De asemenea, testele imagistice pot ajuta la identificarea modificărilor structurale sau a blocajelor care împiedică funcționarea normală a rinichilor. Diagnosticarea precoce este esențială pentru a preveni deteriorarea ireversibilă a rinichilor și pentru a stabili un plan de tratament eficient.
„Pentru a determina cauza, este necesar să efectuăm analizele de sânge. Dintre acestea, putem aminti: hemoleucograma pentru a evalua nivelurile de hemoglobină, leucocite și trombocite, ureea și creatinina serică, ionograma serică și rezerva alcalină (bicarbonatul seric). De asemenea, din urină, sunt importante examenul sumar de urină, urocultura, proteinuria pe 24 de ore, albuminuria pe 24 de ore sau RAC-ul. Pe plan imagistic, este necesară o ecografie renală. În cazurile mai complicate, când diagnosticul nu este clar, se poate recurge la un CT cu sau fără substanță de contrast. La pacienții cu boală cronică de rinichi, administrarea substanței de contrast poate fi contraindicată în anumite cazuri. Aceasta este considerată toxică pentru rinichi”, spune medicul specialist.
Cum ții boala sub control?
Tratamentul durerilor de rinichi variază în funcție de factorii care stau la baza acestora. De exemplu, în cazul durerilor provocate de obstrucții renale, strategia terapeutică se concentrează pe îndepărtarea pietrelor sau eliminarea blocajului. Dacă durerile sunt cauzate de infecții, tratamentele antibiotice sunt esențiale pentru combaterea infecției și reducerea inflamației. În cazul afecțiunilor cronice, cum ar fi boala cronică de rinichi, abordările terapeutice se concentrează pe gestionarea și controlul factorilor de risc pentru a preveni deteriorarea suplimentară a rinichilor. Totodată, monitorizarea constantă și tratamentele de susținere sunt cruciale pentru menținerea unei funcții renale optime.
„În cazul litiazei renale și al infecțiilor urinare, pacienții sunt redirecționați către serviciul de urologie pentru a elimina aceste obstacole. Infecțiile urinare se tratează cu antibiotice. Ulterior, controlul prin urocultură este obligatoriu pentru a verifica dacă infecția a fost eradicată. În cazul pacienților cu boală cronică de rinichi deja instalată, precum cei cu diabet, hipertensiune arterială sau istoric de infecții urinare recurente, dar și al celor cu antecedente familiale de boală cronică de rinichi sau care au membri ai familiei care fac dializă, este esențial să se efectueze screening-ul periodic și să fie monitorizați pentru a preveni progresia bolii către stadii avansate. Astfel, se poate evita necesitatea tratamentelor de substituție a funcției renale, cum ar fi hemodializa, dializa peritoneală și transplantul renal”, precizează dr. Victoria Dincă, medic specialist nefrologie la Centrul Medical Prima Clinic.
Antiinflamatoarele sunt toxice pentru rinichi
Atunci când te confrunți cu dureri de rinichi, este esențial să nu recurgi la automedicație, deoarece utilizarea necontrolată a medicamentelor poate agrava problema sau poate avea efecte adverse asupra sănătății tale renale. Fără un diagnostic corect și recomandările unui medic specialist, nu poți ști cu certitudine care este cauza durerii și ce tratament este cel mai potrivit. Unele medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene, pot fi periculoase pentru rinichi, mai ales în cazul persoanelor cu afecțiuni preexistente. Astfel, pentru a preveni complicațiile și pentru a obține un tratament eficient, este esențial să consulți un medic înainte.
„Toate medicamentele pentru durere, inclusiv antiinflamatoarele nesteroidiene, pot fi toxice pentru rinichi. Pentru o persoană sănătoasă, care nu are afecțiuni renale, administrarea a mai mult de 10 comprimate pe o perioadă mai mare de 10 zile, în condiții de hidratare insuficientă, poate deveni dăunătoare rinichilor. Riscurile sunt mult mai mari în cazul persoanelor cu afecțiuni renale existente sau cu factori de risc. Medicamentele antiinflamatoare trebuie evitate, iar tratamentele cu antibiotice, administrate fără efectuarea unei antibiograme, pot duce la dezvoltarea rezistenței la antibiotice și pot agrava starea pacientului. Prin urmare, terapia trebuie să fie orientată conform rezultatelor unei antibiograme pentru a asigura eficiența și siguranța tratamentului”, explică medicul specialist.
Recomandările medicului
Boala cronică de rinichi este o afecțiune care se poate dezvolta treptat, adesea fără simptome evidente până când rinichii ajung într-un stadiu avansat de deteriorare. De aceea, este esențial să adopți măsuri preventive și să gestionezi factorii de risc, precum diabetul și hipertensiunea, pentru a preveni progresia bolii. O atenție deosebită acordată stilului de viață și tratamentului corect poate contribui semnificativ la menținerea funcției renale și la prevenirea apariției stadiilor avansate. Urmând câteva recomandări simple, dar eficiente, poți reduce riscurile și îmbunătăți calitatea vieții, menținând boala sub control. Dr. Victoria Dincă, medic specialist nefrologie la Centrul Medical Prima Clinic, precizează care sunt cele mai importante măsuri de care trebuie să ții cont:
- Hidratarea corespunzătoare: Este esențial să consumi între 2 – 2,5 litri de apă zilnic, obligatoriu apă. În cazurile de boală cronică de rinichi avansată, cantitatea de lichide trebuie adaptată în funcție de diureză, adică trebuie consumate lichide în funcție de volumul de urină eliminat.
- Evitarea medicamentelor nefrotoxice: Antiinflamatoarele nesteroidiene, anumite antibiotice și substanțele de contrast trebuie evitate pentru a proteja rinichii.
- Controlul glicemiei pentru pacienții cu diabet: Menținerea unui nivel de glicemie în limite normale ajută la prevenirea progresiei bolii renale.
- Controlul tensiunii arteriale pentru pacienții hipertensivi: Gestionarea corectă a tensiunii arteriale este esențială pentru a preveni deteriorarea rinichilor.
