Tristețea este o emoție firească, resimțită de fiecare persoană la un moment dat în viață. Atunci când această stare persistă și ne afectează viața de zi cu zi, poate fi un semn al depresiei. Diferența dintre cele două nu este întotdeauna ușor de sesizat, ceea ce face ca multe persoane să ignore simptomele sau să întârzie să ceară ajutor. Depresia este o afecțiune serioasă, care nu dispare de la sine și poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale. De aceea, intervenția specializată este esențială pentru a preveni agravarea simptomelor și pentru a sprijini procesul de recuperare. Cum facem diferența între tristețe și depresie? Care sunt semnele de alarmă? Când trebuie să apelăm la ajutorul unui medic? Cum ne poate ajuta psihiatrul? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Mădălina Mușat, medic specialist psihiatrie la Centrul Medical Prima Clinic.
Tristețe sau depresie?
Media10: Tristețea și depresia sunt doi termeni diferiți și, în același timp, două probleme distincte. Cum ne putem da seama dacă suntem doar triști sau dacă deja s-a instalat depresia?
Dr. Mădălina Mușat: Tristețea este o emoție normală, care apare ca răspuns la o situație dificilă. Aceasta se diminuează în timp și nu ne afectează în mod constant viața de zi cu zi sau funcționalitatea. În ultimii ani, termenul de „depresie” a devenit din ce în ce mai des folosit, în special în rândul tinerilor. Uneori, acesta este utilizat pentru a descrie stări de tristețe obișnuite sau momente de descurajare. Depresia este o tulburare serioasă de sănătate mintală, iar folosirea excesivă a acestui termen poate să ducă la o banalizare a bolii și la o confuzie între tristețea normală și o problemă clinică reală.
Depresia apare nu doar ca o reacție la un eveniment trist, ci chiar și fără un motiv aparent. Aceasta afectează toate aspectele din viața pacientului, și anume: sfera emoțională, socială și profesională. Diferența dintre cele două este determinată de durata în timp și intensitatea simptomelor. Dacă pacientul prezintă simptome depresive ce îi afectează funcționalitatea, în fiecare zi și în cea mai mare parte a zilei, atunci ne putem orienta către acest diagnostic.
„Pacientul ar trebui să se adreseze medicului psihiatru dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni”
Media10: Cât timp poate dura această stare de tristețe înainte de a deveni o problemă serioasă?
Dr. Mădălina Mușat: Cu cât o persoană care suferă de o tulburare depresivă rămâne mai mult timp fără tratament, cu atât simptomele se pot agrava și deveni din ce în ce mai dificil de gestionat. Pacientul ar trebui să se adreseze medicului psihiatru dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni. Cu toate acestea, mulți pacienți amână consultul luni de zile sau chiar ani. Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, din teama de stigmatizare, de tratamentul medicamentos sau din convingerea că, dacă sunt destul de puternici, vor depăși singuri această stare. Depresia este o afecțiune tratabilă, iar intervenția timpurie crește considerabil șansele de recuperare.
Când e mai mult decât o stare de tristețe?
Media10: Există anumite simptome care ar trebui să ridice un semnal de alarmă pacientului sau apropiaților acestuia, semne care să indice faptul că depresia deja s-a instalat?
Dr. Mădălina Mușat: Simptomele care ar trebui să determine pacientul să caute ajutor specializat sunt: dispoziția tristă persistentă, sentimente de vid interior sau de lipsă a speranței, pierderea interesului sau plăcerii pentru activități care anterior îl bucurau, diminuarea marcată a interesului pentru activitățile zilnice, sentimente de inutilitate, incapacitate, vinovăție excesivă, fatigabilitate sau lipsa de energie aproape în fiecare zi. De asemenea, pot să apară și tulburări în sfera cognitivă.
Pacientul se concentrează tot mai greu, ia decizii cu dificultate, nu poate fi atent și prezent în conversații, uită frecvent. În plus, randamentul său la locul de muncă începe să scadă. Apar, totodată, și tulburări de somn. Aici vorbim de insomnie sau, dimpotrivă, hipersomnie. Pacienții pot prezenta modificări ale apetitului care, în timp, se reflectă în greutatea corporală. Pot începe să prezinte simptome fizice inexplicabile de o cauză medicală clară. Dacă pacientul prezintă deja gânduri recurente de moarte sau ideație suicidară, atunci deja vorbim despre o urgență psihiatrică.
„Medicul de familie, psihologul și psihiatrul ar trebui să colaboreze într-o echipă integrată”
Media10: În ce moment ar trebui ca pacientul să solicite ajutor specializat? Cui ar trebui să se adreseze mai întâi – medicului de familie, unui psiholog sau unui psihiatru?
Dr. Mădălina Mușat: Este important ca o persoană care se confruntă cu simptome de depresie să solicite ajutor cât mai devreme pentru a preveni agravarea afecțiunii și a primi ajutor specializat. Medicul de familie, psihologul și psihiatrul ar trebui să colaboreze într-o echipă integrată pentru a asigura cel mai eficient tratament și sprijin pacientului care se confruntă cu depresie. Fiecare specialist joacă un rol important în acest proces. Coordonarea între aceștia este esențială pentru a oferi o abordare completă și personalizată. Atunci când o persoană caută ajutor pentru depresie, indiferent dacă se adresează unui medic de familie, psiholog sau psihiatru, acesta trebuie să fie capabil să identifice gravitatea simptomelor și să îi ofere pacientului tratamentul adecvat.
Media10: Ce factori pot declanșa depresia și este bine să îi avem în vedere?
Dr. Mădălina Mușat: Depresia nu este cauzată de un singur factor, ci apare ca urmare a unui cumul de factori biologici, psihologici și sociali. Deși evenimentele negative pot juca un rol important, depresia nu apare doar din cauza acestora. Stresul prelungit, dezechilibrele chimice din creier, tulburările tiroidiene, modificările hormonale din sarcină sau menopauză și chiar predispoziția genetică pot influența apariția depresiei.
Cine prezintă un risc crescut de a dezvolta depresie?
Media10: Există anumite categorii de persoane mai predispuse să ajungă la depresie, mai ales dacă sunt într-o stare de tristețe sau într-un moment mai vulnerabil?
Dr. Mădălina Mușat: Anumite categorii de persoane sunt mai predispuse să dezvolte depresie. De exemplu, persoanele cu antecedente familiale de depresie sau tulburări psihiatrice, experiențele traumatizante în copilărie, persoanele cu tulburări de personalitate, persoanele care suferă de boli cronice, stres cronic sau trăiesc în condiții de viață psihostresante, fără suport emoțional adecvat. De asemenea, se pare că femeile sunt mai predispuse la depresie decât bărbații. Acest lucru este dat de fluctuațiile hormonale de pe parcursul vieții. Totodată, consumul de substanțe, alcool sau droguri, poate favoriza instalarea depresiei sau poate agrava simptomele deja existente. O parte dintre pacienți folosesc alcoolul ca refugiu, deoarece oferă o senzație temporară de relaxare. Totuși, consumul de alcool are efecte negative considerabile asupra sănătății mintale și fizice.
Media10: Ce opțiuni de tratament există și cum se stabilește cea mai potrivită abordare?
Dr. Mădălina Mușat: Tratamentul depresiei poate include o combinație de terapie psihologică, medicație și schimbări ale stilului de viață, în funcție de severitatea și natura simptomelor fiecărei persoane. Cel mai potrivit tratament se stabilește, de obicei, printr-o evaluare detaliată a stării pacientului. Abordarea terapeutică poate fi ajustată pe parcurs, în funcție de răspunsul pacientului. Tratamentul este întotdeauna individualizat, în funcție de simptomele pacientului și de alte probleme medicale pe care acesta le are. De aceea, este extrem de important ca pacientul să nu urmeze un tratament pe care l-a urmat o persoană apropiată, deoarece, de cele mai multe ori, acel tratament nu este potrivit și pentru el.
„Schimbarea stilului de viață joacă un rol important în gestionarea depresiei”
Media10: Terapia și medicația sunt singurele soluții sau există și metode complementare care pot ajuta?
Dr. Mădălina Mușat: În funcție de starea pacientului și de severitatea simptomelor depresiei, se pot recomanda și metode complementare, alături de tratamentul medicamentos și psihoterapia. Schimbarea stilului de viață joacă un rol important în gestionarea depresiei – adoptarea unei rutine zilnice, menținerea unui program de somn regulat și evitarea izolării pot contribui la îmbunătățirea stării generale. Activitatea fizică regulată, chiar și mersul pe jos zilnic, ajută la eliberarea endorfinelor – hormonii responsabili pentru starea de bine.
O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali pentru sănătatea creierului, precum acizii grași Omega-3, vitaminele din complexul B și antioxidanții, poate susține echilibrul emoțional. De asemenea, integrarea în grupuri de suport, unde pacientul își poate împărtăși experiențele cu persoane care trec prin situații similare, poate fi de mare ajutor. În plus, consilierea familiei este importantă pentru ca cei apropiați să înțeleagă mai bine boala și să poată oferi sprijin emoțional adecvat, contribuind astfel la recuperarea pacientului.
Media10: Se poate trata depresia fără pastile?
Dr. Mădălina Mușat: Atunci când vorbim despre depresie, un factor cheie implicat este dezechilibrul neurotransmițătorilor. De aceea, trebuie subliniat faptul că medicația poate fi esențială pentru restabilirea echilibrului chimic al creierului. Neurotransmițătorii joacă un rol important în reglarea stării noastre de bine, a emoțiilor și comportamentului. Dezechilibrul acestora contribuie la dezvoltarea depresiei. În acest caz, medicația este necesară.
Mituri despre depresie
Media10: Care sunt cele mai mari mituri despre depresie și tratamentul acesteia?
Dr. Mădălina Mușat: Probabil cel mai bine-cunoscut mit și cel care face pacientul să întârzie prezentarea la medic este acela că medicația este periculoasă și provoacă dependență. Medicația antidepresivă nu provoacă dependență. Totuși, benzodiazepinele – medicamente prescrise pentru anxietate și insomnie – cum ar fi alprazolamul, lorazepamul și bromazepamul, pot provoca dependență atunci când sunt administrate pe termen lung, fără supraveghere adecvată din partea unui medic psihiatru. Aceste medicamente sunt eficiente pentru gestionarea episoadelor acute. Utilizarea lor prelungită poate duce la toleranță, ceea ce înseamnă că pacientul va necesita doze tot mai mari pentru a obține același efect și, în final, poate duce la dependență fizică și psihologică.
De asemenea, întreruperea bruscă a administrării benzodiazepinelor poate cauza simptome de sevraj severe, inclusiv anxietate crescută, tremor, insomnie. De aceea, este extrem de important ca pacientul să se prezinte la psihiatru pentru administrarea unui tratament adecvat, fără riscuri de dependență. Alte mituri extrem de des întâlnite sunt: „dacă cineva are depresie înseamnă că este slab sau incapabil”, „depresia va trece de la sine”, „depresia afectează doar persoanele adulte, iar copiii nu au motive să fie triști” sau „odată ce te simți mai bine, nu mai ai nevoie de tratament”. Sistarea tratamentului trebuie făcută la indicația medicului, după o perioadă adecvată de timp, pentru a preveni recăderile.
Ce efecte poate avea depresia netratată asupra vieții sociale?
Media10: Cum afectează depresia relațiile interpersonale și performanța profesională a pacientului?
Dr. Mădălina Mușat: Depresia netratată afectează fundamental relațiile interpersonale și performanța profesională. În lipsa unui tratament, pacientul se va izola social și se va autopercepe ca fiind o povară pentru familie și apropiați. De asemenea, comunicarea, activitatea sexuală și încrederea în sine vor fi afectate. Dacă vorbim de locul de muncă, depresia netratată poate să ducă la dificultăți de concentrare, scăderea motivației și randamentului sau chiar la absenteism.
Media10: Ce pot face apropiații pentru a sprijini o persoană care se confruntă cu depresia?
Dr. Mădălina Mușat: Sprijinul apropiaților este esențial pentru o persoană care se confruntă cu depresie. Anturajul pacientului poate contribui printr-o susținere emoțională corespunzătoare, răbdare și înțelegere, dar mai ales prin acțiuni concrete de tipul încurajării în căutarea ajutorului specializat.
