Te simți adesea balonat și îți vine să vomiți? Ai un gust amar? Simți o ușoară senzație de disconfort în partea dreaptă a abdomenului? Aceste simptome ar putea fi semnele unor afecțiuni biliare, cum ar fi calculii biliari sau dischinezia biliară (bila leneșă). În cazul în care nu sunt tratate la timp, aceste afecțiuni pot duce la complicații grave, cum ar fi inflamația colecistului sau pancreatita acută. Ce simptome trebuie să te trimită la medic? Care sunt soluțiile de tratament? Ce măsuri trebuie să iei pentru a preveni agravarea simptomelor? Află răspunsurile de la dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.

Știai că bila, esențială pentru digestia grăsimilor, poate suferi modificări care duc la formarea unor depuneri solide? Aceste acumulări, numite calculi biliari, apar atunci când echilibrul substanțelor din bilă este perturbat. Procesul de formare poate fi influențat de mai mulți factori, iar în unele cazuri calculii pot rămân nedetectați ani de zile.
„Calculii biliari, cunoscuți popular ca <<pietre la fiere>>, sunt depuneri de material solidificat care se formează din substanțele prezente în bilă. Aceștia apar ca urmare a unor dezechilibre metabolice, ce determină secreția unei bile cu un conținut excesiv fie de colesterol și acizi biliari (calculi de colesterol), fie de bilirubină (calculi pigmentari) sau de ambele, caz în care vorbim despre calculi micști. Calculii biliari se formează în vezicula biliară sau în orice alt segment al căilor biliare”, explică medicul specialist.
De ce apar calculii biliari?
Prezența calculilor în vezicula biliară poartă denumirea de litiază biliară. Aceasta este o afecțiune complexă, cu multiple cauze, fiind influențată atât de factori nemodificabili, cât și de factori care pot fi controlați prin schimbarea stilului de viață. Dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic, precizează care sunt principalii factori implicați în formarea calculilor biliari:
- Suprasaturația cu colesterol – un exces de colesterol în bilă poate favoriza cristalizarea și formarea calculilor.
- Staza biliară – golirea întârziată a veziculei biliare determină acumularea bilei și creșterea riscului de formare a calculilor.
- Obezitatea – favorizează creșterea secreției de colesterol în bilă.
- Scăderea rapidă în greutate și dietele drastice – pot perturba echilibrul bilei.
- Vârsta înaintată – procesul natural de îmbătrânire influențează compoziția bilei și funcționarea veziculei biliare.
- Dieta săracă în fibre vegetale și hipercalorică, bogată în grăsimi animale – favorizează dezechilibrele metabolice implicate în litiaza biliară.
- Sexul feminin – femeile au un risc mai mare de a dezvolta litiază biliară, în special din cauza influențelor hormonale.
- Sedentarismul – lipsa activității fizice contribuie la tulburări metabolice care pot afecta bila.
- Fumatul – afectează funcția hepatică și metabolismul colesterolului, crescând riscul de formare a calculilor.
- Sarcina – modificările hormonale din timpul sarcinii pot încetini golirea veziculei biliare.
- Predispoziția genetică – un istoric familial de litiază biliară crește probabilitatea de a dezvolta această afecțiune.
- Anumite afecțiuni medicale și intervenții chirurgicale – bolile hepatice, diabetul zaharat, precum și chirurgia bariatrică pot modifica echilibrul bilei și cresc riscul de calculi biliari.
- Administrarea de medicamente care conțin estrogen – anticoncepționalele orale și alte terapii hormonale pot influența secreția biliară și metabolismul colesterolului.
„Bila leneșă”, un factor de risc pentru calculii biliari
Dischinezia biliară este o afecțiune care implică o motilitate anormală a veziculei biliare sau a căilor biliare, ceea ce duce la dificultăți în eliminarea bilei din veziculă în intestinul subțire. Această condiție poate duce la stagnarea bilei, cunoscută sub numele de stază biliară, un fenomen care crește riscul formării calculilor biliari. Tratarea acestei disfuncții devine importantă pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura un proces digestiv normal.
„Funcția principală a veziculei biliare este de a stoca bila – un lichid produs de ficat. Mai apoi, aceasta este eliberată în intestinul subțire, prin canalul biliar principal, în timpul meselor. Astfel, contribuie la digestia grăsimilor din alimentele consumate. Dischinezia biliară, cunoscută și sub denumirea de <<bilă leneșă>>, este o afecțiune care afectează motilitatea veziculei biliare sau a căilor biliare. Mai exact, ea duce la dificultăți în eliminarea bilei în intestinul subțire. Această disfuncție favorizează staza biliară, adică întârzierea evacuării bilei, unul dintre principalii factori care favorizează apariția calculilor biliari”, spune medicul specialist.
Semne de alarmă
Afecțiunile veziculei biliare pot provoca diverse simptome, unele dintre cele mai comune fiind durerea și disconfortul abdominal. De multe ori, aceste dureri sunt resimțite în partea dreaptă a abdomenului și pot apărea în urma consumului de alimente grele sau bogate în grăsimi. În funcție de severitate, durerea poate fi persistentă sau poate apărea în crize bruște.
„În ceea ce privește simptomatologia, aceasta poate varia. Uneori este resimțită doar o jenă ușoară în hipocondrul drept sau în epigastru. În acest caz, simptomele pot fi confundate cu un sindrom dispeptic gastric. Alteori, apare colica biliară, cu o durere intensă, puternică, ce are trăsături tipice. Durerea biliară este localizată subcostal dreapta, cu iradiere în epigastru sau spre omoplatul drept și este declanșată de un prânz bogat în grăsimi sau alimente colecistokinetice”, afirmă dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Durerea NU este singurul simptom
Pe lângă durere, pot apărea și alte manifestări asociate afecțiunilor biliare, care variază în funcție de gravitatea și tipul afecțiunii. Dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă, precizează care sunt cele mai des întâlnite manifestări asociate calculilor biliari și dischineziei biliare:
- Gust amar, adesea resimțit după mese, din cauza acumulării de bilă neeliminată corespunzător.
- Senzația de greață și vărsături, care pot fi alimentare sau bilioase, cauzate de iritarea sistemului digestiv sau de stagnarea bilei.
- Meteorismul abdominal (balonarea), o senzație de plenitudine sau umflare a abdomenului, care poate apărea din cauza digestiei incomplete a alimentelor.
- Indigestia, caracterizată prin senzația de disconfort sau arsură în zona superioară a abdomenului, adesea asociată cu digestia lentă.
- Cefaleea (durerea de cap), care poate apărea ca urmare a disfuncției sistemului biliar, fiind uneori un semn al stresului metabolic.
- Transpirațiile excesive, adesea asociate cu durerile intense sau cu episoadele de colici biliare.
- Lipsa poftei de mâncare, un simptom frecvent în cazul afecțiunilor biliare, din cauza disconfortului gastric sau influenței asupra procesului digestiv.
- Subfebrilitatea sau febra, semne ale unei posibile inflamații sau infecții a veziculei biliare sau a căilor biliare (de exemplu, în cazul colecistitei sau colangitei).
Cum se pune diganosticul acestor afecțiuni?
Detectarea afecțiunilor colecistului și a calculilor biliari presupune utilizarea unor metode de diagnostic imagistice precise. Dintre cele mai frecvente proceduri, ecografia abdominală este esențială datorită accesibilității sale și capacității de a identifica anomalii în vezicula biliară. În situațiile în care ecografia nu poate depista cu claritate prezența calculilor, se pot utiliza alte metode imagistice, de o acuratețe mai mare, care permit vizualizarea detaliată a calculilor sau a posibilelor blocaje în căile biliare. Astfel, diagnosticul poate fi mai precis, în special în cazul calculilor mici sau greu accesibili.
„Principala metodă de diagnostic este ecografia abdominală, o investigație ușor de realizat, non-invazivă și repetitivă, care poate identifica atât calculii biliari, cât și alte anomalii ale colecistului. Desigur, ecografia trebuie să fie completată cu analize de sânge pentru a evalua funcția hepatică și pancreatică. În cazurile în care calculii sunt greu vizualizabili ecografic, investigațiile pot fi suplimentate cu o radiografie abdominală pe gol, ecoendoscopie, RMN sau computer tomograf abdominal cu substanță de contrast. Aceste metode sunt utile în cazul calculilor foarte mici (sub 2-3 mm), a celor blocați infundibular sau când colecistul este umplut cu calculi. Dacă se suspectează calculi la nivelul căilor biliare, se recomandă colangiografia pancreatică endoscopică retrogradă (ERCP), o procedură minim invazivă ce permite evaluarea căilor biliare, ductului pancreatic și veziculei biliare”, spune medicul.
Calculii biliari netratați pot duce la complicații
Litiaza biliară este o afecțiune care poate fi ușor ignorată în stadiile incipiente, însă, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la dezvoltarea unor complicații grave. Calculii biliari pot obstrucționa căile biliare, iar acest lucru poate provoca dureri severe și inflamații, precum și afectarea altor organe din apropiere. Deși în primele etape poate părea o problemă ușor de gestionat, lipsa unui tratament adecvat poate transforma litiaza biliară într-o afecțiune mult mai complexă, cu riscuri semnificative pentru sănătate. Așadar, tratamentul precoce este esențial pentru a preveni apariția unor complicații serioase.
„Principalele complicații ale litiazei biliare netratate sunt: colecistita acută (inflamația colecistului), pancreatita acută (inflamația pancreasului), angiocolita acută (inflamația și infecția acută a căilor biliare, care apare în prezența obstrucției biliare, adică blocarea unui calcul în canalul biliar) sau neoplasmul de veziculă biliară (complicație rară)”, declară dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum se tratează calculii biliari și dischinezia biliară?
Exista mai multe opțiuni de tratament, dar managementul adecvat depinde de simptomele pacientului, tipul, localizarea și mărimea calculilor, vârsta pacientului, precum și de prezența complicațiilor. Dr. Cristina Leovenu, medic specialist medicină internă, precizează care sunt soluțiile:
- Tratament medicamentos cu acid ursodeoxicolic: Tratamentul litolitic medicamentos (cu acid ursodeoxicolic) este rar recomandat, deoarece păstrarea colecistului în condiții de stază, suprasaturație în colesterol, predispoziție genetică favorizează recidiva calculilor după întreruperea medicației, însa el se recomandă mai mult pacienților care efectuează intervenții chirurgicale bariatrice, postoperator, pentru a reduce riscul de litiază biliară.
- Monitorizare ecografică: În cazul pacienților care nu prezintă simptome, se poate opta pentru monitorizare constantă prin ecografie pentru a urmări evoluția calculilor. În absența simptomatologiei, se poate temporiza intervenția chirurgicală.
- Tratament simptomatic: În cazul în care pacientul acuză simptome, cum ar fi colici biliare după mese copioase, se recomandă repaus la pat, dietă pe bază de lichide și administrarea de medicamente antialgice, antispastice și antiemetice, fie pe cale orală, fie injectabilă. Astfel, se pot ameliora spasmul colecistului, durerea, senzația de greață si vărsăturile.
- Colecistectomie laparoscopică: În cazul colicilor biliare repetate sau a altor simptome persistente, intervenția chirurgicală este recomandată. Colecistectomia laparoscopică presupune îndepărtarea veziculei biliare prin mici incizii, având un timp de recuperare mai scurt și o spitalizare redusă. În caz de complicații, se poate apela la laparotomie, intervenția chirurgicală clasică.
- Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP): Utilizată în cazurile de calculi care migrează și blochează canalul biliar comun, această procedură combină tehnici endoscopice și radiologice pentru a îndepărta pietrele din căile biliare.
Dacă ai bila leneșă și calculi biliari, regimul igieno-dietetic este esențial!
O dietă sănătoasă este esențială în gestionarea afecțiunilor colecistului și în prevenirea agravării simptomelor asociate cu litiaza biliară și dischinezia biliară. Alegerea alimentelor potrivite poate ajuta la reducerea disconfortului. În același timp, poate preveni complicațiile, având un impact direct asupra funcționării corecte a sistemului biliar. O alimentație echilibrată, bazată pe principii sănătoase, poate contribui la menținerea unui sistem digestiv eficient. În plus, ajută la controlul greutății și la prevenirea stagnării bilei, un factor important în formarea calculilor biliari. De asemenea, adoptarea unui regim alimentar adecvat poate susține funcționarea optimă a colecistului. Astfel, poți reduce riscul de inflamații sau de episoade dureroase.
„Este recomandat să se consume alimente ușor digerabile, care să nu agraveze simptomele. Cele mai bune variante sunt: legumele fierte sau aburite, fructele coapte (bananele), proteinele slabe (carnea de pui sau curcan fierte la cuptor sau la grătar, precum și peștele alb). De asemenea, se pot consuma lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi: iaurtul, brânza de vaci sau laptele degresat. Grăsimile sănătoase, cum ar fi: uleiul de măsline sau de cocos, sunt recomandate. Este important să se consume porții mici de alimente, pentru a nu suprasolicita colecistul. De asemenea, se recomandă consumul de apă pentru a ajuta la eliminarea toxinelor din organism. Nu consuma alimente colecistokinetice precum: tocăturile, afumăturile, mezelurile, sosurile, maioneza, varza, mazărea, vinetele, alimentele picante, rântașurile, prăjiturile cu creme, frișca, ciocalata, alunele, nucile, migdalele, cafeaua, alcoolul, băuturile energizante, pâinea proaspătă”, explică medicul.
Cum previi afecțiunile biliare?
Metodele de prevenire a afecțiunilor biliare includ câteva măsuri esențiale care pot ajuta la menținerea sănătății colecistului și la reducerea riscului de apariție a calculilor biliari sau a altor complicații. Dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic, precizează care sunt cele mai importante recomandări:
- Adoptarea unei diete sănătoase, bazată pe alimente sărace în grăsimi. Astfel, previi supraîncărcarea vezicii biliare și formarea calculilor. Este important să se aleagă surse de grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiurile vegetale sau pește. În plus, se vor evita alimentele procesate sau bogate în grăsimi saturate.
- Consumul moderat al alimentelor, pentru că este esențial să se acorde atenție nu doar tipului de alimente consumate, ci și cantităților și combinațiilor acestora în cadrul aceleași mese, pentru a evita suprasolicitarea colecistului.
- Evitarea sedentarismului, prin creșterea nivelului de activitate fizică zilnică. Exercițiile fizice regulate pot ajuta la stimularea metabolismului. Mai mult, contribuie la menținerea unei bile fluide, prevenind stagnarea acesteia și formarea calculilor.
- Corectarea obezității, printr-o pierdere treptată în greutate, fără a apela la diete drastice. Scăderea în greutate bruscă poate favoriza formarea de calculi biliari. De aceea, este recomandat ca procesul să fie unul gradual, sub supravegherea unui specialist.