Obezitatea la copii: Ce greșeli fac părinții și cum pot corecta alimentația

Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului XXI. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, numărul copiilor supraponderali și obezi a crescut alarmant în ultimele decenii, iar impactul asupra sănătății acestora este major. Dincolo de implicațiile estetice, excesul ponderal la copii este asociat cu multiple probleme de sănătate, inclusiv diabet, hipertensiune arterială și afecțiuni ortopedice.  

• De ce ia copilul meu atât de mult în greutate?
• Este doar o fază de creștere sau trebuie să îmi fac griji?
• Dacă îl pun la dietă, nu-i afectez dezvoltarea?
• Cum îl conving să mănânce sănătos și să facă mișcare?
• Cum ar trebui să arate o dietă echilibrată pentru un copil?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările frecvente pe care le au părinții când observă că greutatea copilului lor crește peste limitele normale la care aflăm răspunsurile de la dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic.

De ce ia copilul meu atât de mult în greutate?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc medicii pediatri de la părinți îngrijorați. Creșterea excesivă în greutate a unui copil nu este niciodată un proces întâmplător și are întotdeauna o cauză sau o combinație de factori care contribuie la acumularea kilogramelor în plus. Dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic, explică:

„Obezitatea infantilă este rezultatul unui dezechilibru energetic: copilul consumă mai multe calorii decât arde. Dar, dincolo de acest mecanism simplu, există multiple cauze care pot duce la acumularea excesivă de greutate. De aceea, este important ca părinții să analizeze stilul de viață al copilului și să identifice factorii care favorizează această creștere nesănătoasă”. 

Iată principalele cauze care pot explica de ce copilul tău ia în greutate mai repede decât ar fi normal:

1. Alimentația dezechilibrată și consumul excesiv de calorii

O dietă bogată în alimente hipercalorice și sărace în nutrienți este una dintre cele mai frecvente cauze ale obezității la copii.

• Porții prea mari – Mulți părinți au tendința de a supradimensiona porțiile sau de a încuraja copilul să termine tot din farfurie, chiar și atunci când acesta nu mai simte foame.
• Consumul excesiv de dulciuri și produse de tip fast-food – Chipsurile, prăjiturile, sucurile carbogazoase și mâncarea de tip fast-food sunt bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr și aditivi care favorizează creșterea în greutate.
• Mese neregulate și gustări frecvente – Săritul peste mese principale și consumul constant de gustări nesănătoase (biscuiți, batoane de ciocolată, snacks-uri) împiedică organismul să regleze corect senzația de foame și sațietate.

„Un obicei foarte dăunător este consumul de calorii lichide – sucurile și băuturile dulci conțin o cantitate mare de zahăr, care nu oferă sațietate, dar contribuie la acumularea de grăsime. În plus, dacă un copil consumă în mod frecvent fast-food, este aproape imposibil să nu depășească necesarul caloric zilnic”, avertizează dr. Bianca Vintilescu.

2. Lipsa activității fizice

Un copil care petrece mult timp în fața televizorului, a telefonului sau a tabletei și face prea puțină mișcare va acumula ușor kilograme în plus.

• Statul prelungit în fața ecranelor – Orele petrecute zilnic pe telefon sau la calculator scad activitatea fizică și favorizează sedentarismul.
• Lipsa jocului activ – Mulți copii nu mai aleargă afară, nu se joacă în aer liber și nu participă la sporturi organizate.
• Deplasarea pasivă – Folosirea excesivă a mașinii pentru deplasări scurte, în locul mersului pe jos sau cu bicicleta, contribuie la un consum energetic mai mic.

„Copiii trebuie să facă mișcare zilnic, cel puțin 60 de minute, fie că este vorba de sport organizat sau de joc liber în aer liber. O viață sedentară este o rețetă sigură pentru creșterea în greutate și probleme de sănătate”, explică dr. Vintilescu.

3. Factori genetici și influențe familiale

Obezitatea are și o componentă genetică, dar moștenirea familială nu este o condamnare la supraponderabilitate. Mai degrabă, copiii adoptă obiceiurile alimentare și stilul de viață al părinților.

• Părinți supraponderali = risc crescut pentru copil – Dacă unul sau ambii părinți au probleme cu greutatea, copilul are șanse mari să urmeze același tipar.
• Obiceiuri alimentare transmise din familie – Dacă părinții consumă frecvent alimente nesănătoase, copilul va învăța să facă același lucru.
• Lipsa educației nutriționale – Multe familii nu acordă importanță echilibrului alimentar și nu știu să citească etichetele produselor pentru a face alegeri sănătoase.

„Dacă părinții mănâncă sănătos și fac mișcare, copilul va avea un model de urmat. De aceea, orice schimbare trebuie să înceapă cu întreaga familie, nu doar cu copilul”, spune dr. Bianca Vintilescu.

4. Factori emoționali și stres

Mâncatul emoțional este o cauză frecventă a obezității la copii

• Stresul și anxietatea – Problemele școlare, conflictele din familie sau lipsa prietenilor pot duce la consumul excesiv de alimente de tip „comfort food”.
• Plictiseala – Mulți copii mănâncă nu din foame, ci din lipsă de activitate.
• Recompense alimentare – Părinții care oferă dulciuri drept recompensă încurajează o relație nesănătoasă cu mâncarea.

„Dacă un copil folosește mâncarea pentru a gestiona emoțiile negative, este important să-i oferim alternative sănătoase și sprijin emoțional. De multe ori, schimbările în dietă trebuie însoțite și de consiliere psihologică”, subliniază dr. Vintilescu.

Este doar o fază de creștere sau trebuie să îmi fac griji?

Aceasta este o altă întrebare pe care mulți părinți o adresează atunci când observă că greutatea copilului crește rapid. Uneori, într-adevăr, poate fi o etapă normală din dezvoltare, dar în alte cazuri, poate fi un semnal de alarmă care necesită atenție.

„Mulți părinți cred că un copil mai plinuț va slăbi pe măsură ce crește și devine mai activ. Acest lucru este valabil doar în anumite situații, în special la copiii foarte mici, care trec prin perioade de acumulare a rezervelor de grăsime înaintea unor pusee de creștere. Însă, dacă excesul de greutate persistă după vârsta de 5-6 ani sau continuă să se agraveze în adolescență, riscurile pentru sănătate devin reale și trebuie luate măsuri”, explică dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic.

Când poate fi doar o fază de creștere?

Există câteva perioade din viața unui copil în care acumularea de greutate poate fi temporară și face parte din procesul de creștere normală:

1. Primii doi ani de viață
   • Bebelușii acumulează rapid grăsime, mai ales în primul an, iar acest lucru este normal și necesar pentru dezvoltarea lor. După vârsta de 1 an, ritmul de creștere scade, iar copiii devin mai activi, ceea ce poate duce la o redistribuire a masei corporale.
2. Perioada preșcolară (3-6 ani)
   • În această etapă, unii copii pot părea mai dolofani, dar pe măsură ce încep să alerge, să sară și să exploreze mai mult mediul înconjurător, corpul lor se modelează, iar grăsimea tinde să se redistribuie.
3. Pubertatea
   • Înainte de adolescență, corpul trece prin schimbări hormonale, iar unii copii pot lua în greutate mai repede. La fete, acest lucru poate fi mai vizibil, deoarece corpul începe să depoziteze mai multă grăsime în zona șoldurilor și a coapselor, pregătindu-se pentru maturizarea sexuală.

„În aceste etape, părinții ar trebui să observe evoluția copilului, dar să nu intre în panică. Dacă greutatea se stabilizează și copilul rămâne activ și sănătos, este posibil să fie doar o fază de creștere”, explică dr. Vintilescu.

Când trebuie să îți faci griji?

Dacă excesul de greutate persistă și se agravează, este important să consulți un medic pediatru. Iată câteva semne care indică faptul că obezitatea copilului nu este doar o fază trecătoare:

1. Indicele de Masă Corporală (IMC) este peste normal

Pentru a evalua dacă greutatea copilului este sănătoasă, medicii folosesc indicele de masă corporală (IMC), ajustat în funcție de vârstă și sex. Dacă IMC-ul depășește percentila 85 pentru vârsta copilului, este un semn că acesta se află în zona supraponderalității sau obezității.

„Mulți părinți nu-și dau seama că greutatea copilului este peste normal, pentru că se compară cu alți copii din generația actuală, unde obezitatea este din ce în ce mai frecventă. De aceea, este important să discutăm cu medicul pediatru și să monitorizăm parametrii de creștere”, explică dr. Vintilescu.

2. Creșterea rapidă în greutate fără o perioadă de alungire corporală

Dacă un copil continuă să ia în greutate, dar nu are un puseu de creștere în înălțime, există un dezechilibru care trebuie corectat. În mod normal, la copiii sănătoși, perioadele de creștere în greutate sunt urmate de creștere în înălțime, ceea ce ajută la menținerea unui raport sănătos între greutate și talie.

3. Probleme de sănătate asociate

Dacă copilul prezintă semne de probleme medicale legate de greutatea excesivă, cum ar fi:

• oboseală rapidă,
• dificultăți de respirație,
• apnee în somn,
• dureri articulare,
• acanthosis nigricans  (zone de piele închisă la culoare în jurul gâtului și axilelor, un semn de rezistență la insulină),
  atunci este clar că greutatea lui nu este doar o etapă trecătoare, ci o problemă care necesită intervenție.

4. Probleme emoționale și sociale

Copiii care se confruntă cu supraponderalitatea pot dezvolta complexe de inferioritate, anxietate, depresie sau pot deveni ținta bullying-ului la școală.

„Într-o societate în care imaginea contează foarte mult, copiii supraponderali pot suferi din cauza comentariilor celor din jur. Este important ca părinții să le ofere sprijin emoțional și să îi ajute să-și recapete încrederea în sine prin adoptarea unui stil de viață sănătos”, spune dr. Bianca Vintilescu.

Dacă îl pun la dietă, nu-i afectez dezvoltarea?

Aceasta este o întrebare firească pe care mulți părinți și-o pun atunci când copilul lor începe să ia în greutate. Este esențial de înțeles că la copii și adolescenți „dietele restrictive” nu sunt o soluție potrivită și pot face mai mult rău decât bine. O creștere sănătoasă presupune un aport adecvat de nutrienți, vitamine și minerale, iar orice regim alimentar drastic poate afecta dezvoltarea fizică și intelectuală a copilului.

„Nu recomandăm niciodată dietele restrictive la copii, deoarece ele pot interfera cu dezvoltarea armonioasă a organismului. În schimb, soluția este echilibrarea alimentației și adoptarea unui stil de viață sănătos. Un copil nu trebuie să fie înfometat sau privat de nutrienții esențiali, ci trebuie învățat să facă alegeri alimentare corecte”, spune medicul pediatru.

Cum ajutăm un copil să slăbească fără să îi afectăm creșterea?

În loc de o dietă restrictivă, este recomandată o schimbare a stilului de viață bazată pe următoarele principii:

1. Controlul porțiilor, nu eliminarea alimentelor

Copiii au nevoie de toți macronutrienții (proteine, carbohidrați, grăsimi sănătoase) pentru o creștere armonioasă. Ceea ce trebuie reglat este cantitatea și calitatea alimentelor, nu eliminarea unor grupe alimentare întregi.

„Nu interzicem copilului să mănânce carbohidrați sau grăsimi, dar învățăm să alegem variante mai sănătoase. În loc de pâine albă, optăm pentru pâine integrală. În loc de cartofi prăjiți, alegem cartofi la cuptor sau piure. În loc de dulciuri procesate, încurajăm consumul de fructe”, explică dr. Vintilescu.

2. Mese regulate și evitarea gustărilor nesănătoase

Copiii care sar peste mese sau care au un program alimentar dezorganizat tind să dezvolte un apetit crescut pentru alimente nesănătoase.

• Micul dejun este esențial – Copiii care iau micul dejun au un metabolism mai activ și un control mai bun al greutății.
• Gustările trebuie să fie sănătoase – Un iaurt natural, fructe, un pumn de nuci sau un baton de cereale integrale sunt opțiuni mai bune decât chipsurile sau biscuiții dulci.
• Masa de seară trebuie să fie ușoară – Cina trebuie să fie echilibrată, nu foarte bogată în carbohidrați și să fie luată cu cel puțin 2 ore înainte de culcare.

„Un obicei des întâlnit este ronțăitul constant între mese. Dacă acest obicei nu este controlat, copilul va consuma calorii suplimentare fără să-și dea seama. Recomand părinților să ofere gustări sănătoase, dar să evite alimentele hipercalorice și să limiteze mâncatul la ore fixe”, sfătuiește dr. Vintilescu.

3. Reducerea consumului de zahăr și alimente procesate

Zahărul adăugat în băuturi, dulciuri și produse de patiserie contribuie semnificativ la creșterea în greutate.

• Sucurile și băuturile îndulcite trebuie eliminate – Un pahar de suc carbogazos conține în medie 7-10 lingurițe de zahăr, echivalentul unui desert mare.
• Dulciurile trebuie limitate – În loc să fie consumate zilnic, deserturile ar trebui să fie rezervate pentru ocazii speciale.

„Nu trebuie să interzicem complet dulciurile, dar trebuie să reducem frecvența lor și să alegem variante mai sănătoase. Putem înlocui ciocolata cu fructe uscate, iar înghețata din comerț cu un iaurt înghețat făcut în casă”, recomandă medicul pediatru.

4. Creșterea activității fizice

Un copil nu va putea menține o greutate sănătoasă fără mișcare zilnică.

• Sport organizat – Înotul, fotbalul, gimnastica, dansul sau orice sport care îi place copilului sunt excelente pentru menținerea unei greutăți normale.
• Activități zilnice – Chiar și mersul pe jos, urcatul scărilor sau joaca în parc sunt forme de mișcare importante.
• Limitarea timpului petrecut în fața ecranelor – Statul prelungit la televizor sau pe telefon favorizează sedentarismul.

„Copiii care fac mișcare zilnic au nu doar un corp sănătos, ci și o stare emoțională mai bună. În loc să ne concentrăm pe scăderea greutății, ne concentrăm pe promovarea unui stil de viață activ”, subliniază dr. Vintilescu.

5. Implicarea întregii familii

Nu putem schimba obiceiurile unui copil fără să schimbăm și obiceiurile familiei.

• Părinții trebuie să fie un exemplu – Dacă adulții consumă alimente nesănătoase și sunt sedentari, copilul va copia acest comportament.
• Gătitul împreună – Implicarea copilului în pregătirea meselor sănătoase îl va ajuta să înțeleagă importanța unei alimentații echilibrate.
• Mesele în familie – Copiii care iau masa împreună cu familia au un control mai bun asupra alimentației și un risc mai mic de a dezvolta obezitate.

„Un copil nu va putea adopta obiceiuri sănătoase dacă în casă există alimente nesănătoase și dacă părinții nu sunt implicați activ în procesul de educație nutrițională. Schimbarea trebuie să fie una colectivă”, concluzionează dr. Vintilescu.

Cum ar trebui să arate o dietă echilibrată pentru un copil?

O dietă echilibrată pentru copii trebuie să asigure toți nutrienții esențiali pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă. Nu este vorba despre restricție, ci despre echilibru și alegeri sănătoase. Dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic, explică:

„O alimentație corectă trebuie să includă proteine de calitate, carbohidrați complecși, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale. În același timp, trebuie să limităm zahărul, alimentele ultraprocesate și grăsimile nesănătoase. Copiii nu trebuie să fie supuși unor diete stricte, ci educați să mănânce variat și echilibrat”.

Principalele grupe alimentare esențiale

1. Proteine de calitate – pentru creștere și dezvoltare

Proteinele sunt esențiale pentru dezvoltarea musculară și susținerea sistemului imunitar.

✔ Alimente recomandate:

• Carne slabă: pui, curcan, vită slabă
• Pește: somon, păstrăv, ton, sardine (bogate în omega-3)
• Ouă – o sursă excelentă de proteine și colină, importantă pentru creier
• Lactate: iaurt grecesc, brânză slabă, lapte
• Leguminoase: linte, năut, fasole, mazăre
• Nuci și semințe: migdale, caju, semințe de chia, semințe de dovleac

 Alimente de evitat:

• Mezeluri, crenvurști, pateuri – conțin conservanți și aditivi nesănătoși
• Nuggets și carne procesată – au multe grăsimi nesănătoase și sodiu

2. Carbohidrați complecși – sursa principală de energie

Copiii au nevoie de carbohidrați pentru a susține nivelul de energie necesar creșterii și activităților zilnice.

✔ Alimente recomandate:

• Cereale integrale: pâine integrală, orez brun, ovăz, quinoa
• Legume cu amidon: cartofi dulci, morcovi, sfeclă
• Fructe proaspete: mere, banane, fructe de pădure, pere

 Alimente de evitat:

• Produse de patiserie – croissante, gogoși, covrigi (bogate în zahăr și făină albă)
• Cereale dulci pentru micul dejun – multe conțin zahăr în exces și puține fibre

„Mulți părinți cred că toate carbohidrații sunt nocivi, dar nu este adevărat. Important este să alegem carbohidrații complecși, care oferă energie de durată și sunt bogați în fibre”, explică dr. Vintilescu.

3. Grăsimi sănătoase – pentru dezvoltarea creierului și absorbția vitaminelor

Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru funcționarea optimă a creierului și sănătatea cardiovasculară.

✔ Alimente recomandate:

• Avocado – bogat în grăsimi sănătoase și fibre
• Uleiuri presate la rece: ulei de măsline, ulei de cocos, ulei de in
• Pește gras: somon, sardine, ton (sursă de omega-3)
• Nuci și semințe: migdale, nuci românești, semințe de in
• Lactate integrale (în cantități moderate)

 Alimente de evitat:

• Margarină și grăsimi hidrogenate – cresc riscul de inflamații și boli cardiovasculare
• Chipsuri și snacks-uri procesate – conțin grăsimi trans și sare în exces

„Grăsimile sănătoase sunt vitale pentru dezvoltarea creierului la copii. Este important să evităm grăsimile trans din alimentele procesate și să ne orientăm spre surse naturale de grăsimi bune”, subliniază dr. Vintilescu.

4. Fructe și legume – bogate în vitamine, minerale și fibre

Fructele și legumele sunt esențiale pentru un sistem imunitar puternic și pentru prevenirea obezității.

✔ Alimente recomandate:

• Fructe proaspete – mere, pere, fructe de pădure, citrice
• Legume de toate culorile – morcovi, ardei, roșii, castraveți, broccoli, spanac
• Leguminoase – linte, mazăre, fasole, năut (bogate și în proteine)

 Alimente de evitat:

• Sucuri de fructe din comerț – conțin mult zahăr și lipsesc fibrele
• Fructe confiate cu zahăr adăugat – au un conținut caloric ridicat și pierd vitaminele naturale

„Recomand părinților să includă cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi în alimentația copiilor. Acestea oferă vitamine și minerale esențiale pentru dezvoltarea armonioasă”, sfătuiește medicul pediatru.

5. Hidratarea – esențială pentru metabolism și energie

Apa este vitală pentru buna funcționare a organismului, iar hidratarea corectă ajută la prevenirea obezității.

✔ Recomandări:

• Apă plată – cel puțin 1-1,5 litri pe zi
• Ceaiuri naturale fără zahăr (mușețel, mentă, fructe de pădure)
• Lapte – sursă bună de calciu și proteine, dar în cantități moderate

 Alimente de evitat:

• Sucuri carbogazoase – conțin cantități mari de zahăr și aditivi
• Băuturi energizante și ice tea – bogate în cofeină și zahăr

„Multe calorii goale provin din lichide. Dacă vrem să prevenim obezitatea, trebuie să eliminăm sucurile și să ne axăm pe consumul de apă și ceaiuri neîndulcite”, explică dr. Vintilescu.