Dacă petreci ore în șir la laptop, iar mâinile tale încep să amorțească sau să te „înțepe” ca și cum ai avea ace de gheață sub piele, este posibil să te confrunți cu sindromul de tunel carpian – o afecțiune frecventă, dar adesea ignorată, care poate duce la dureri persistente și chiar pierderea forței în mâini. Stilul de lucru modern, care implică tastare repetitivă și poziții incorecte ale mâinilor, favorizează apariția acestei probleme. Vestea bună? Poate fi prevenită! Află cum să îți protejezi mâinile și să eviți disconfortul care îți poate afecta productivitatea și calitatea vieții de la dr. Adriana Ivan, medic specialist recuperare medicală la Centrul Medical Prima Clinic.
Sindromul de tunel carpian este o afecțiune frecvent întâlnită, care afectează în special persoanele care desfășoară activități repetitive cu mâinile. Această problemă apare atunci când nervul median, care trece printr-un canal îngust la nivelul încheieturii, este comprimat din diverse motive, perturbând astfel funcționarea normală a mâinii. Afecțiunea poate duce la disfuncții care afectează capacitatea de a efectua mișcări fine sau de a manipula obiecte, având un impact semnificativ asupra calității vieții. Deși este o problemă comună, adesea este tratabilă prin măsuri ce pot preveni agravarea simptomelor.
Sindromul de tunel carpian este o neuropatie periferică cauzată de compresia nervului median la nivelul tunelului carpian. Aceasta poate fi determinată fie de reducerea dimensiunii tunelului carpian, fie de creșterea volumului structurilor din interiorul acestuia. Tunelul carpian este un canal delimitat de oasele carpiene și de retinaculul flexorilor. În interiorul său se află nervul median – cea mai superficială structură. Sindromul de tunel carpian este frecvent întâlnit la femei, cu vârste cuprinse între 40-50 de ani”, explică medicul.
De ce apare?
Sindromul de tunel carpian poate fi determinat de o varietate de factori, care pot influența atât structurile anatomice ale încheieturii, cât și funcționarea normală a nervului median. De la afecțiuni inflamatorii până la condiții medicale sau activități repetitive, acești factori contribuie la dezvoltarea compresiei nervului, ceea ce poate afecta semnificativ mobilitatea și funcționalitatea mâinii. Dr. Adriana Ivan, medic specialist recuperare medicală la Centrul Medical Prima Clinic, menționează principalii factori de risc implicați în apariția acestei afecțiuni:
- Factori inflamatori: tenosinovitele flexorilor, degetelor.
- Factori biomecanici: activități repetitive ce implică flexia și extensia încheieturii mâinii, utilizarea prelungită a mouse-ului și tastaturii.
- Afecțiuni medicale: diabet zaharat, hipotiroidism, precum și sarcina.
- Factori structurali: edem local, tumori, variații anatomice congenitale.
Cum recunoști boala?
Sindromul de tunel carpian se manifestă printr-o serie de simptome ce afectează în mod direct capacitatea de a folosi mâna în activitățile zilnice. De la senzațiile de amorțeală și furnicături până la durerea persistentă în zona degetelor, aceste simptome sunt frecvent întâlnite la persoanele care efectuează mișcări repetitive. Deși manifestările bolii încep ușor și dispar temporar, acestea pot deveni din ce în ce mai supărătoare dacă nu sunt tratate corespunzător, limitând mobilitatea și dexteritatea mâinii afectate. În stadiile incipiente, simptomele sunt adesea trecătoare, dar fără intervenție, pot duce la complicații mai severe.
Din punct de vedere clinic, pacienții prezintă parestezii, furnicături intermitente în teritoriul nervului median, și anume la nivelul primelor trei degete și jumătate din degetul patru. Inițial, simptomatologia apare nocturn și se accentuează în timpul activităților repetitive, cum ar fi: utilizarea tastaturii, utilizarea mouse-ului. De asemenea, poate să apară și senzația de rigiditate, cu dificultăți în utilizarea obiectelor mici. Acestea sunt simptomele timpurii, cele mai frecvent întâlnite. În stadiile avansate, pot să apară și deficite motorii, cu hipotrofia musculaturii tenare, dar de regulă nu se ajunge acolo”, explică medicul specialist.
Când să mergi la medic?
Sindromul de tunel carpian poate fi gestionat eficient dacă este identificat din timp. De aceea, intervenția precoce este foarte importantă. Atunci când simptomele sunt abordate în stadiile incipiente, există șanse mari ca recuperarea să fie rapidă și fără complicații. În schimb, ignorarea semnelor inițiale poate duce la agravarea afecțiunii, iar în cazurile severe chiar la necesitatea unei intervenții chirurgicale. Este esențial ca persoanele care resimt dureri sau senzații de amorțeală la nivelul mâinii să nu amâne consultul medical, deoarece un diagnostic prompt poate preveni evoluția negativă a afecțiunii și poate asigura o recuperare completă.
Dacă pacientul se prezintă din timp la medicul specialist, tratamentul inițiat precoce poate preveni apariția complicațiilor și poate reduce necesitatea unei intervenții chirurgicale. Tratamentul conservator este mai eficient în stadiile incipiente, iar simptomele pot să dispară mai repede. Este important ca pacienții să consulte un medic specialist atunci când apar primele simptome. Șansele de recuperare sunt mai rapide dacă pacienții se adresează medicului specialist în stadii incipiente. Diagnosticul sindromului de tunel carpian se bazează pe simptomatologia pacientului și examenul clinic. Există anumite cazuri în care avem nevoie de confirmarea diagnosticului prin utilizarea elecromiografiei (EMG) și ecografiei musculoscheletale”, spune dr. Adriana Ivan, medic specialist recuperare medicală la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum te afectează lucrul la laptop?
Sindromul de tunel carpian este o afecțiune tot mai frecvent întâlnită în rândul persoanelor care petrec mult timp la birou, în fața laptopului sau calculatorului. Activitățile repetitive, precum tastarea constantă sau utilizarea mouse-ului, pot pune o presiune suplimentară asupra nervului median, ducând la disconfort și dureri în zona încheieturii mâinii. Deși mulți nu conștientizează impactul pe termen lung al unei posturi greșite, aceasta poate contribui semnificativ la apariția unor probleme musculare și nervoase. Prevenirea sindromului de tunel carpian implică o combinație de practici ergonomice, pauze regulate și exerciții de relaxare a încheieturilor.
Lucrul la laptop poate influența negativ sănătatea mâinilor, mai ales dacă poziția corpului nu este corectă. Acest lucru provoacă tensiune la nivelul membrelor superioare și, implicit, al încheieturii mâinilor. Apariția sindromului de tunel carpian poate fi determinată de mai mulți factori. În acest context, ne concentrăm asupra tastării constante și click-urilor repetate cu mouse-ul, precum și utilizării unui touchpad în locul unui mouse ergonomic. Acestea cresc riscul de tensiune musculară și inflamație. De asemenea, dacă pacienții nu iau pauze regulate și nu efectuează exerciții ușoare pentru încheietura mâinii, există o predispoziție mai mare pentru apariția sindromului de tunel carpian. Totodată, o poziție incorectă a corpului la birou poate afecta negativ”, declară medicul.
În ce constă tratamentul?
Planul de tratament variază în funcție de gravitatea afecțiunii și de stadiul în care aceasta este diagnosticată. În fazele incipiente, abordările conservatoare sunt de obicei suficiente pentru a reduce simptomele și a preveni progresia afecțiunii. De la utilizarea unor orteze pentru susținerea încheieturii mâinii până la aplicarea de tehnici de fizioterapie, există o gamă largă de opțiuni terapeutice care pot ajuta la ameliorarea durerii și la restabilirea funcționalității normale a mâinii. În cazul în care simptomele persistă sau se agravează, tratamentele mai invazive, precum infiltrațiile cu corticosteroizi sau chiar intervenția chirurgicală, pot fi necesare.
Tratamentul sindromului de tunel carpian depinde de severitatea simptomelor. Poate fi conservator sau chirurgical. În stadiile incipiente, se recomandă purtarea unei orteze de noapte pentru a menține încheietura mâinii într-o poziție neutră. De asemenea, se recomandă evitarea mișcărilor repetitive care agravează simptomele. În scopul reducerii inflamației, pot fi administrate antiinflamatoare nesteroidiene. Pentru ameliorarea durerii, îmbunătățirea mobilității articulației și prevenirea agravării simptomelor, se recomandă și fizioterapia, și anume: ultrasunete, laser terapie, curenți interferențiali și TENS. Kinetoterapia este esențială pentru ameliorarea mobilității articulare și tonifierea musculaturii antebrațului și pumnului. Programul de kinetoterapie se recomandă după reducerea inflamației și a durerii. În cazurile de durere intensă și parestezii care nu răspund la tratamentul conservator, se pot utiliza infiltrații cu corticosteroizi. În formele severe sau atunci când tratamentele conservatoare nu sunt eficiente, se poate recurge la intervenția chirurgicală pentru decompresia tunelului carpian. Totuși, majoritatea pacienților răspund pozitiv la metodele conservatoare, iar intervențiile chirurgicale sunt foarte rare”, afirmă dr. Adriana Ivan.
Ce exerciții te ajută
Efectuarea unor exerciții specifice este esențială în gestionarea sindromului de tunel carpian. Acestea ajută la reducerea presiunii asupra nervului median și la îmbunătățirea mobilității articulației încheieturii mâinii. Planul de exerciții personalizat nu doar că diminuează inflamația locală, dar contribuie și la întărirea musculaturii antebrațului și mâinii. Un avantaj major este că multe dintre aceste exerciții pot fi realizate chiar și la birou, fiind simple și rapide. De asemenea, kinetoterapia completează tratamentul, având rolul de a îmbunătăți starea generală și de a preveni reapariția durerilor.
Exercițiile terapeutice pentru sindromul de tunel carpian au ca scop reducerea compresiei asupra nervului median, îmbunătățirea mobilității articulației radiocarpiene și diminuarea inflamației locale. Acestea pot fi efectuate chiar și la birou, prin exerciții simple, cum ar fi: flexia și extensia ușoară a încheieturii mâinii și degetelor, mișcări circulare lente ale încheieturii, exerciții de stretching pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea flexibilității tendoanelor. De asemenea, se pot face exerciții pentru creșterea forței musculare. În timp ce primele exerciții pot fi realizate de pacienți la birou, ultimele două sunt efectuate, de obicei, în sălile de kinetoterapie. Exercițiile pot fi efectuate zilnic, timp de aproximativ 10 minute, iar mișcările trebuie realizate lent. După tratamentul medicamentos, kinetoterapia ar trebui să se facă într-un mediu controlat, sub supravegherea unui terapeut. Mai apoi, pacienții pot continua exercițiile acasă sau la birou pentru a preveni reapariția simptomelor”, precizează medicul specialist.
Cum previi sindromul de tunel carpian dacă lucrezi la birou?
Pentru a preveni apariția sindromului de tunel carpian, este esențial să adopți obiceiuri corecte de lucru și să acordezi atenție posturii pe care o menții pe parcursul zilei. Multe dintre simptomele acestui sindrom sunt cauzate de pozițiile incorecte sau de activitățile repetitive care pun presiune pe încheietura mâinii și pe nervul median. Prin adoptarea unor măsuri simple și câteva schimbări în stilul de viață, poți reduce riscurile asociate cu această afecțiune. Dr. Adriana Ivan, medic specialist recuperare medicală la Centrul Medical Prima Clinic, are următoarele recomandări:
- Adoptă o postură corectă, cu antebrațele sprijinite pe suprafața de lucru și articulația radiocarpiană menținută într-o poziție neutră.
- Folosește un mouse ergonomic și o tastatură ergonomică externă, mai ales dacă lucrezi la laptop, astfel încât antebrațele să fie paralele cu suprafața de lucru. Acestea reduc suprasolicitarea articulației radiocarpiene și mențin pumnul într-o poziție neutră, fiind foarte eficiente.
- Reglează corect înălțimea biroului și a scaunului, evitând sprijinul direct pe tunelul carpian, prin utilizarea unui suport ergonomic pentru încheieturi.
- Poziționează monitorul la nivelul privirii pentru a preveni flexia cervicală excesivă și tensionarea membrelor superioare.
- Ia pauze regulate de 5-10 minute la fiecare 30-40 de minute pentru a reduce presiunea intraarticulară.
- Realizează mișcări circulare lente ale încheieturii mâinii și flexii și extensii ușoare ale încheieturilor, exerciții care ajută la prevenirea sindromului de tunel carpian.
