În ultimul trimestru de sarcină, viitoarele mame au numeroase întrebări despre evoluția bebelușului, modificările din corpul lor și momentul nașterii. Cât mai crește bebelușul? Când trebuie să merg la spital? Cum recunosc contracțiile adevărate? Aceste preocupări sunt firești, deoarece începând cu săptămâna 28 de sarcină și până la naștere, fătul trece prin transformări esențiale. În această perioadă, el ia în greutate accelerat, își definitivează dezvoltarea organelor și se pregătește pentru viața extrauterină. În același timp, corpul mamei se adaptează la schimbările finale ale sarcinii, iar monitorizarea atentă devine esențială pentru o naștere în siguranță.
Creșterea bebelușului în trimestrul al treilea
În ultimele trei luni de sarcină, la sarcinile necomplicate, bebelușul ia rapid în greutate și își dublează sau chiar triplează dimensiunea. Dacă la începutul trimestrului cântărește în jur de 1000-1200 grame, la naștere ajunge, în medie, la 2700-3500 grame. Creșterea în lungime este mai puțin accelerată, însă fătul se dezvoltă armonios, ajungând să măsoare aproximativ 48-52 cm la termen.
„În ultimele săptămâni de sarcină, fătul ia în greutate aproximativ 200-250 de grame pe săptămână. Acumularea de țesut adipos este esențială pentru adaptarea neonatala, prin reglarea temperaturii corporale după naștere. Tot în această perioadă, mușchii și oasele continuă să se consolideze, plămânul își finalizează maturarea, creierul bebelușului se dezvoltă semnificativ, formând noi conexiuni neuronale”, explică as.univ.dr. Sidonia Vrabie, medic primar obstetrică-ginecologie in cadrul clinicii OpenMed.
Ce organe se finalizează în trimestrul al treilea?
În această etapă, majoritatea organelor sunt deja formate, dar se află în proces de maturizare pentru a funcționa optim la naștere:
- Plămânii – Începând cu săptămâna 32-34, plămânii încep să producă surfactant, o substanță esențială care îi ajută să se destindă corect la prima respirație. De aceea, unii bebeluși născuți prematur, sub 34 de săptămâni, pot dezvolta detresa respiratorie ce necesita protezare respiratorie si suport ventilator pentru evitarea hipoxiei cerebrale si a leziunilor pe termen lung.
- Creierul – Se dezvoltă rapid în această perioadă, formând miliarde de conexiuni neuronale. În plus, cortexul cerebral devine mai complex, pregătindu-se pentru procesarea informațiilor și a stimulilor externi după naștere.
- Sistemul digestiv – Intestinele încep să acumuleze meconiu, prima eliminare intestinală a bebelușului după naștere. Deși bebelușul înghite lichid amniotic și își exersează reflexele de supt, sistemul digestiv nu va fi pe deplin funcțional până după prima alimentație.
- Sistemul imunitar – Bebelușul primește anticorpi de la mamă prin placentă, ceea ce îi oferă protecție împotriva infecțiilor în primele luni de viață.
- Pielea și grăsimea subcutanată – Pielea devine mai netedă, iar lanugo (puful fin care acoperea pielea) începe să dispară. Stratul de grăsime acumulat în ultimele săptămâni ajută la menținerea temperaturii corporale după naștere.
Cum știu dacă bebelușul meu este bine în burtică?
Una dintre cele mai mari preocupări ale viitoarelor mame în ultimul trimestru de sarcină este să se asigure că bebelușul este sănătos și activ în burtică. Cel mai important semn al stării de bine fetale este mișcarea bebelușului. Aceasta reflectă dezvoltarea neurologică și nivelul de oxigenare a fătului.
Mișcările fetale: Ce este normal?
Începând cu săptămâna 28 de sarcină, ar trebui să simți bebelușul mișcându-se în mod regulat pe parcursul zilei. Fiecare făt are un ritm propriu de activitate, însă, în general, majoritatea gravidelor observă cele mai multe mișcări după mese, când sunt relaxate sau culcate pe o parte.
„Este normal ca bebelușul să aibă perioade de somn si inactivitate, dar dacă observi o scădere semnificativă a mișcărilor, mai ales pe parcursul a două ore consecutive, încearcă să mănânci ceva dulce și să te întinzi pe partea stângă. Dacă în continuare nu simți mișcări fetale, prezintă-te în urgență pentru confirmarea bunăstării fetale”, spune as.univ.dr. Sidonia Vrabie.
Ce simptome sunt normale în trimestrul III de sarcină?
Pe măsură ce bebelușul crește și uterul se extinde, pot apărea simptome noi sau intensificarea unor disconforturi deja resimțite în trimestrele anterioare. Deși unele dintre acestea pot fi neplăcute, ele sunt perfect normale și fac parte din procesul natural al sarcinii.
Arsuri la stomac și reflux gastric
Pe măsură ce uterul crește, el împinge stomacul în sus, ceea ce poate favoriza refluxul acid și senzația de arsură în piept. În plus, hormonii de sarcină relaxează sfincterul esofagian, permițând acidului gastric să urce mai ușor.
Ce poți face?
- Mănâncă porții mici și dese
- Evită alimentele picante, grase sau prăjite
- Stai în poziție verticală cel puțin 30 de minute după masă
- Dormi cu capul mai ridicat
Dureri lombare și pelvine
Creșterea în greutate a bebelușului pune presiune pe coloana vertebrală, iar relaxarea ligamentelor pregătește bazinul pentru naștere. Aceste modificări duc frecvent la dureri de spate, în zona lombară și pelviană.
Ce poți face?
- Evită statul în picioare prelungit;
- Poartă încălțăminte confortabilă și evită tocurile;
- Folosește o pernă pentru gravide când dormi;
- Practica exerciții de kinetoterapie cu un specialist.
Contracții Braxton Hicks (contracții „false”)
Aceste contracții pregătesc uterul pentru travaliu și sunt resimțite ca tensiuni ușoare ale abdomenului, scurte, rare si nedureroase, care dispar după câteva minute. Spre finalul sarcinii, pot deveni mai frecvente, dar nu au un ritm regulat.
Cum le diferențiezi de contracțiile reale?
- Contracțiile Braxton Hicks sunt neregulate și nu cresc în intensitate;
- Se opresc adesea dacă schimbi poziția;
- Contracțiile reale devin din ce în ce mai dureroase și regulate.
Picioare umflate și retenție de apă
Edemul (umflarea picioarelor și mâinilor) este frecvent în ultimul trimestru, fiind cauzat de retenția de lichide și de presiunea exercitată de uter asupra vaselor de sânge.
Ce poți face?
- Ridică picioarele pe o pernă când stai întinsă;
- Evită să stai mult timp în aceeași poziție;
- Consumă alimente bogate în potasiu (banane, cartofi, spanac);
- Hidratează-te bine.
Când să te îngrijorezi? Dacă umflarea este bruscă și asociată cu dureri de cap, tulburări de vedere sau tensiune arterială crescută, contactează medicul – poate fi semn de preeclampsie.
Dificultăți de somn
Înaintarea în sarcină face ca somnul să devină tot mai fragmentat din cauza:
- Disconfortului abdominal
- Nevoii frecvente de a merge la toaletă
- Mișcărilor bebelușului
- Anxietății legate de naștere
Ce poți face?
- Dormi pe partea stângă pentru a îmbunătăți circulația
- Folosește o pernă între genunchi pentru mai mult confort
- Evită ecranele cu 1-2 ore înainte de culcare
Respirație mai greoaie
Uterul crescut împinge diafragma în sus, reducând spațiul disponibil pentru plămâni. Acest lucru poate duce la senzația de respirație îngreunată.
Ce poți face?
- Stai în poziție dreaptă, evită să te apleci
- Fă exerciții de respirație profundă
- Evită să mănânci prea mult la o singură masă
„Multe dintre aceste simptome sunt perfect normale în ultimele luni de sarcină, dar orice schimbare bruscă trebuie investigată. Dacă ai dureri persistente, sângerări, contracții frecvente sau edeme excesive, mergi la medic pentru un control. Ascultă-ți corpul și nu ezita să ceri sfaturi dacă simți că ceva nu este în regulă”, recomandă as.univ.dr. Sidonia Vrabie.
Ce analize și investigații trebuie să fac în trimestrul III?
Ultimul trimestru de sarcină este perioada în care medicul obstetrician monitorizează îndeaproape evoluția bebelușului și starea de sănătate a mamei. Analizele și investigațiile din această etapă sunt esențiale pentru a detecta eventuale complicații și pentru a te asigura că travaliul și nașterea decurg în condiții optime.
Ecografia de trimestru III (evaluarea bunăstării fetale/ „morfologia de trimestrul III”)
Când se face? În jurul săptămânii 30-32 de sarcină. Ce evaluează?
- Greutatea estimativă
- Poziția acestuia (cefalică, pelviană, transversală)
- Cantitatea de lichid amniotic
- Starea placentei (grad de maturare, poziționare)
- Bunăstarea fetala prin: evaluarea Dopller (raport cerebro-placentar) si calcularea scorului biofizic
„Ecografia din trimestrul III este foarte importantă pentru a ne orienta in managementul perinatal, in încadrarea sarcinii într-o categorie de risc obstetrical, pentru a lua ulterior cele mai bune decizii”, subliniază as.univ.dr. Sidonia Vrabie, medic primar obstetrică-ginecologie la clinica OpenMed.
Testul pentru streptococul de grup B
Când se face? Între săptămânile 35-37.
Ce presupune? Recoltarea unei culturi din secreția vaginală, pentru a verifica prezența bacteriei Streptococcus agalactiae (Streptococ B)
Aproximativ 20-30% dintre femei sunt purtătoare de Streptococ B, fără simptome. Deși nu este periculos pentru mamă, bacteria poate infecta bebelușul la naștere, cauzând pneumonie, meningită sau septicemie neonatală.
Ce se întâmplă dacă testul este pozitiv?
- La naștere, mama primește antibiotice intravenoase pentru a preveni transmiterea la făt.
„Testul pentru Streptococ B este simplu, dar extrem de important. Dacă bacteria este prezentă, administrarea antibioticelor în timpul travaliului reduce riscul de infecție neonatală cu peste 80%”, explică dr. Vrabie.
Analize de sânge și urină
Când se fac? În săptămânile 28-36 de sarcină, cu repetare înainte de naștere dacă este necesar.
Ce teste sunt recomandate?
- Hemoleucograma completă – verifică prezența anemiei, leucocitozei sau trombocitopeniei.
- Fibrinogen, coagulograma și INR – utile pentru depistarea tulburarilor de coagulare
- Glicemia – detectează diabetul gestațional
- Testele pentru funcția hepatică și renală – esențiale dacă există suspiciune de preeclampsie sau alte patologii materne ce pot complica prognosticul.
- Analiza urinei – detectează infecții urinare, frecvente în sarcină, și prezența proteinelor urinare (semn al preeclampsiei)
- Repetarea profilului Torch la pacientele neimunizate pe anumiti germeni.
De ce sunt importante?
Anemia, diabetul gestațional sau preeclampsia pot complica nasterea cu afectarea profunda a starii fetale si materne peripartum. Monitorizarea atentă permite intervenția rapidă dacă apar probleme.
Testul fetal non-stres (NST)
Testul fetal non-stres (NST – Non-Stress Test) este o investigație simplă, neinvazivă, care monitorizează ritmul cardiac al bebelușului și răspunsul acestuia la mișcare. Se efectuează în ultimele săptămâni de sarcină pentru a verifica dacă fătul primește suficient oxigen și dacă este bine pregătit pentru naștere.
Când și cum se face?
După săptămâna 34 de sarcină, mai ales dacă există factori de risc și durează aproximativ 20 de minute. Mama este așezată confortabil pe un pat, în poziție semi-culcată sau pe o parte. Se atașează doi senzori pe abdomen: unul pentru monitorizarea ritmului cardiac fetal, iar celălalt pentru detectarea mișcărilor fetale. Viitoarea mamă este rugată să apese un buton de fiecare dată când simte o mișcare a bebelușului. Testul este sigur și nedureros pentru mamă și bebeluș.
Ce evaluează?
- Frecvența cardiacă a bebelușului și reacția la mișcare
- Posibile semne de suferință fetală
Procedura este non-invazivă, presupune atașarea unor senzori pe burtică și durează aproximativ 20-30 de minute.
Când este necesar mai frecvent?
- Dacă mișcările bebelușului sunt reduse
- Dacă există diabet gestațional sau hipertensiune
- Dacă sarcina depășește 40 de săptămâni
„Un test non-stres normal indică un bebeluș sănătos, bine oxigenat. În mod ideal,
Un test non-stres este considerat reactiv (normal) dacă: ritmul cardiac fetal este între 120-160 bătăi pe minut (bpm) în repaus; există cel puțin două accelerări ale frecvenței cardiace fetale în decurs de 20 de minute si nu sunt prezente decelerații (scăderi semnificative ale ritmului cardiac). Dacă testul nu este reactiv (nu îndeplinește aceste criterii), poate fi necesară o monitorizare suplimentară sau alte investigații, cum ar fi profilul biofizic fetal pentru a evalua starea bebelușului”, conchide as.univ.dr. Sidonia Vrabie, medic primar obstetrică-ginecologie la clinica OpenMed.
