Pentru multe mămici, stabilirea unui program de hrănire pentru bebeluș poate părea o misiune imposibilă. Cu toate sfaturile primite din toate direcțiile – de la bunicii care susțin hrănirea la ore fixe până la prietenii ce recomandă alăptarea la cerere – alegerea celei mai bune metode devine copleșitoare. În plus, fiecare bebeluș are un ritm propriu și atunci poate fi dificil să îți dai seama dacă îi este foame sau are un alt disconfort. În acest context, apare întrebarea: „Alăptare la cerere sau la program fix?” Dr. Codruța Popa, medic specialist pediatru și medic primar neonatolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, îți oferă răspunsul.
Alăptarea nu este doar o modalitate de a oferi hrană bebelușului, ci și o experiență emoțională profundă atât pentru mamă, cât și pentru copil. Este primul contact direct și intim dintre cei doi. În timpul alăptării, se creează o legătură afectivă puternică ce contribuie la dezvoltarea emoțională a bebelușului. Pe lângă acest rol emoțional, laptele matern oferă un amestec unic de nutrienți esențiali – vitamine, minerale și anticorpi – care susțin sistemul imunitar al copilului. Prin urmare, alăptarea este un proces fiziologic esențial, care influențează sănătatea bebelușului pe termen lung.
„Alăptarea este un <<dar divin>>, un drept al fiecărui copil, pe care mămicile ar trebui să știe că acesta îl are. Nu ar trebui să o programeze, ci să o lase să decurgă natural. Bebelușul decide singur când și cum începe alăptarea, cât durează, ce modalitate de supt are și când se încheie acest proces. Laptele matern este un produs biologic complex. Acesta conține factori de protecție precum: lizozimul, complementul și imunoglobulinele, substanțe esențiale pentru imunitatea copilului, care nu se regăsesc în formulele de lapte praf obișnuite. Așadar, alăptarea oferă o protecție importantă pentru sănătatea copilului, dar și pentru cea a mamei”, spune medicul pediatru.
Cât de des trebuie alăptat bebelușul?
Una dintre cele mai frecvente întrebări ale mămicilor este legată de frecvența hrănirii bebelușului. În primele săptămâni de viață, nou-născutul are un stomac mic, care se golește rapid, ceea ce poate crea impresia că trebuie hrănit constant. Totuși, nevoile bebelușului se schimbă pe măsură ce crește. De aceea, stabilirea unui program de hrănire adecvat poate contribui la un ritm sănătos de dezvoltare. Există două abordări principale: alăptarea la cerere, atunci când copilul plânge sau prezintă semne de foame, și alăptarea la intervale regulate, conform unui program prestabilit.
„Eu consider că alimentația trebuie să fie corelată cu necesitatea fiziologică de golire a stomacului. Ființa umană, indiferent de vârstă, nu mănâncă continuu, iar hrănirea fără un program bine stabilit poate influența negativ digestia. Se recomandă adesea ca, odată plecat din maternitate, copilul să fie hrănit la cerere. Personal, eu nu susțin această practică. În spital, bebelușii sunt hrăniți la intervale regulate de trei ore, tocmai pentru a le stabili un ritm sănătos de alimentație. Stomacul protestează când este gol, iar la sugari senzația de foame sau de disconfort se manifestă prin plâns. Părinții pot face diferența între cele două numai dacă mențin un program de hrănire constant, asigurând astfel mese echilibrate și timp suficient pentru odihnă și interacțiune”, explică dr. Codruța Popa, medic specialist pediatru și medic primar neonatolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Laptele matern se digeră mai repede: mit sau realitate?
Procesul de digestie la bebeluși depinde de mai mulți factori, nu doar de tipul de lapte consumat. Maturitatea sistemului digestiv joacă un rol important, deoarece stomacul și intestinele sunt încă în dezvoltare la nou-născuți. Cantitatea de hrană ingerată influențează, de asemenea, durata digestiei – cu cât bebelușul consumă mai mult lapte, cu atât procesul este mai lent. Activitatea fizică și metabolismul unic al fiecărui copil contribuie la ritmul digestiei, ceea ce explică de ce unii bebeluși par să fie mereu flămânzi, iar alții pot sta mai mult timp între mese.
„Există și ideea că un copil hrănit cu lapte matern trebuie alimentat la cerere, spre deosebire de un copil hrănit cu formulă, deoarece laptele matern se digeră mai repede. Această concepție este greșită. Stomacul nu știe ce primește – fie lapte matern, fie formulă – ci doar că primește o anumită cantitate de hrană, iar senzația de sațietate sau foame depinde de volum, nu de tipul alimentului. De aceea, stabilirea unui program de hrănire este esențială”, precizează medicul.
Ce se întâmplă dacă alăptezi copilul prea des?
Alăptarea fără un program stabilit poate afecta atât bebelușul, cât și mama. Dacă bebelușul este hrănit prea des, stomacul său nu are timp să digere complet laptele, ceea ce poate duce la reflux gastroesofagian și disconfort abdominal. De asemenea, alăptarea excesivă poate afecta somnul copilului, care poate deveni dependent de acest act pentru a se liniști, ducând la treziri frecvente pe timpul nopții. Pentru mamă, alăptarea continuă poate cauza hiperlactație și disconfort, iar epuizarea fizică și emoțională îi poate afecta bunăstarea generală.
„Mâncatul haotic, la cerere, determină organismul să producă permanent suc gastric și enzime digestive, ceea ce poate afecta ritmul natural al digestiei. În plus, acest tip de alimentație poate crea o stare de disconfort și insatisfacție pentru mamă, care trebuie să fie disponibilă în orice moment pentru alăptare”,, spune dr. Codruța Popa, medic specialist pediatru și medic primar neonatolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Când e nevoie să apelezi la pompa de sân?
Utilizarea pompei de sân poate fi un subiect delicat pentru multe mame, mai ales în primele luni de viață ale bebelușului. Deși alăptarea directă este recomandată pentru a consolida legătura afectivă dintre mamă și copil, există situații în care utilizarea pompei de sân devine necesară. Totuși, folosirea acesteia nu ar trebui privită ca un „eșec” sau ca o abatere de la „normalitatea” alăptării, ci ca o modalitate practică de a menține alimentația cu lapte matern în orice condiții.
„De regulă, se recomandă utilizarea pompei de sân atunci când bebelușul refuză alăptarea directă sau când mama are o producție excesivă de lapte și copilul nu poate face față fluxului abundent. De asemenea, pompa ajută la golirea sânilor și la prevenirea blocajelor ductelor galactofore. Unele mame sunt predispuse la mastită sau chiar dezvoltă această afecțiune inflamatorie a sânului, care poate duce la congestie severă. În astfel de cazuri, pompa de sân poate contribui la decongestionarea canalelor galactofore și la eliminarea excesului de lapte”, declară medicul.
Cum păstrezi laptele extras?
Pentru a menține calitatea nutritivă a laptelui matern după extracție, păstrarea corectă este esențială. Laptele matern este un produs biologic complex, care conține enzime, anticorpi și nutrienți esențiali pentru sănătatea copilului. Tocmai de aceea, depozitarea corespunzătoare este deosebit de importantă pentru a preveni contaminarea bacteriană și pierderea valorilor nutritive ale acestuia. Este important ca laptele să fie păstrat în recipiente sterile, special concepute, și să se respecte indicațiile cu privire la temperatura de depozitare a acestuia.
„În ceea ce privește laptele extras, acesta trebuie păstrat într-un recipient steril. Dacă urmează să fie consumat în scurt timp, poate fi păstrat la temperatura camerei pentru câteva zeci de minute. În mod ideal, păstrarea corectă se face la o temperatură de aproximativ 4°C (temperatura frigiderului). Dacă vorbim de o perioadă mai lungă de timp, laptele matern poate fi congelat în punguțe speciale de 100 ml. Decongelarea trebuie realizată treptat, prin plasarea punguței într-un vas cu apă caldă sau într-un dispozitiv care încălzește laptele la o temperatură apropiată de cea a corpului uman. Este important ca laptele matern să nu fie încălzit direct pe foc, deoarece este un produs biologic. Temperaturile ridicate pot distruge nutrienții și factorii imunologici esențiali”, concluzionează dr. Codruța Popa, medic specialist pediatru și medic primar neonatolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Cum știi dacă copilul primește suficient lapte?
La începutul perioadei de alăptare, multe mame se confruntă cu incertitudini legate de cantitatea de lapte pe care o primește bebelușul. Este o preocupare comună, deoarece bebelușii nu pot exprima în mod clar cât lapte au consumat. În astfel de momente, măsurile precum cântărirea copilului înainte și după masă pot oferi o imagine clară a cantității de lapte ingerate și a eficienței suptului. Această metodă ajută mama să monitorizeze cu exactitate aportul alimentar al bebelușului și să stabilească dacă este nevoie de suplimente, oferindu-i astfel o mai mare siguranță în procesul de alăptare.
„Proba suptului și cântărirea bebelușului reprezintă cea mai eficientă modalitate de a verifica dacă cel mic primește suficient lapte. Această metodă presupune cântărirea copilului înainte și după masă, la un interval de aproximativ trei ore de la hrănirea anterioară. Astfel, mama poate monitoriza frecvența și cantitatea de lapte consumată, precum și eficiența suptului. Ritmul fiziologic de golire a stomacului unui nou-născut este de aproximativ trei ore, motiv pentru care această frecvență este recomandată. Cantitatea de lapte necesară depinde de greutatea și volumul corporal al bebelușului, nu doar de vârstă. Deși pe cutiile de lapte praf producătorii indică porțiile în funcție de vârsta copilului, acest criteriu nu este întotdeauna relevant. Dacă în urma cântăririi se constată că bebelușul nu a consumat suficient lapte, mama poate suplimenta hrana fie cu lapte matern extras, fie, la nevoie, cu formulă de lapte praf, pentru a acoperi deficitul”, concluzionează medicul.
