„De ce simt că nu mai pot respira când ies afară iarna?”, „Aerul rece îmi provoacă tuse și mă sufoc. Ce pot face?”, „Cum îmi pot proteja plămânii ca să evit o criză de astm?” Dacă ai astm, probabil te confrunți cu aceste întrebări de fiecare dată când temperaturile scad. Aerul rece și uscat, schimbările bruște de temperatură și expunerea la alergeni de iarnă pot declanșa simptome neplăcute și crize astmatice. Ce poți face pentru a preveni aceste probleme? Află de la dr. Marius Pițigoi, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Renașterea.
Astmul bronșic reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea publică, cu un impact tot mai mare asupra vieții de zi cu zi a celor afectați. Deși boala poate fi gestionată cu tratamente adecvate, simptomele sale neprevăzute și deranjante continuă să fie un obstacol important pentru pacienți. În ciuda faptului că astmul nu are o cauză unică, factori precum stilul de viață modern, poluarea și expunerea la alergeni pot contribui semnificativ la creșterea numărului de cazuri.
„Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Acesta afectează aproximativ 300 de milioane de persoane la nivel global, cu o distribuție diferită în funcție de sex. În perioada copilăriei, băieții sunt mai afectați. La adulți, incidența se inversează, boala fiind mai frecventă la femei. Prevalența astmului bronșic a crescut în ultimii 30 de ani, situându-se între 1-18% și variind de la o țară la alta. În România, frecvența bolii este de aproximativ 5-7%”, spune medicul pneumolog.
Cum se manifestă astmul?
Persoanele cu astm duc o luptă continuă zi de zi. Simptomele acestei boli sunt zgomotoase și severe, lucru care le face să fie greu de ignorat. Odată ce apar, sunt destul de greu de ținut sub control, chiar și cu tratament. Cel mai des, pacienții simt că nu mai au aer, că nu mai pot respira, ca și cum cineva i-ar „sugruma”. Pe lângă acest simptom, pot să apară și alte modificări severe, care determină pacientul să se adreseze unui specialist.
„Astmul se caracterizată prin simptome respiratorii de intensitate variabilă, care pot apărea în diferite momente ale zilei sau în funcție de anotimp: obstrucție la nivelul căilor respiratorii și hiperreactivitate bronșică. Clinic, se manifestă prin episoade recurente de wheezing (n.r. respirație șuierătoare), dispnee (n.r. lipsă de aer), constricție toracică (n.r. durere în piept) și tuse. Aceste manifestări apar noaptea sau dimineața devreme, în special. În procesul inflamator, sunt implicate numeroase tipuri de celule inflamatorii și mediatori biochimici”, explică dr. Marius Pițigoi, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Renașterea.
Aerul rece, un pericol pentru pacienții cu astm
Frigul, acea senzație de aer rece care îți pătrunde în piele, poate deveni un inamic periculos dacă ai astm. Deși pentru mulți oameni temperaturile scăzute sunt doar un disconfort trecător, pentru pacienții cu astm frigul poate agrava simptomele și poate declanșa o criză respiratorie. Căile respiratorii se contractă atunci când ești expus la aer rece, reducând fluxul și crescând riscul inflamației. Acest lucru poate duce la senzația de sufocare, tuse persistentă și dificultăți în respirație. De aceea, chiar și o plimbare scurtă în aer liber, atunci când temperaturile sunt scăzute, poate deveni o provocare.
„Vremea rece amplifică simptomele respiratorii și afectează funcția pulmonară la pacienții cu astm bronșic. Acest lucru se produce prin alterarea epiteliului respirator, inducerea hiperreactivității bronșice, apariția bronhospasmului și îngustarea căilor respiratorii. Pacienții care suferă de astm manifestă frecvent simptome respiratorii și scăderea funcției respiratorii la expunerea la aer rece. Studiile care investighează răspunsurile la nivelul mucoasei nazale și bronșice a persoanelor cu astm au arătat că, la temperaturi scăzute, sunt stimulate terminațiile nervoase subepiteliale, din cauza deteriorării epiteliului. Prin urmare, se produce degranularea mastocitelor. În plus, s-a demonstrat că expunerea la aer rece duce la scăderea funcției respiratorii și la creșterea markerilor inflamatori în spută. Expunerea repetată la aer rece poate avea efecte permanente asupra căilor respiratorii, determinând modificarea structurii și funcției peretelui căilor respiratorii”, precizează medicul.
Recunoaște criza de astm la timp: monitorizarea PEF
O criză de astm apare prin semnale subtile, iar recunoașterea lor la timp poate face diferența dintre o intervenție eficientă și o situație periculoasă. Respirația șuierătoare, tusea persistentă, dificultatea de a respira sau senzația de apăsare în piept sunt printre primele semne că plămânii tăi se confruntă cu o criză iminentă. Un instrument esențial care te poate ajuta să detectezi din timp o agravare a astmului este peakflowmetrul. Monitorizarea regulată cu ajutorul acestui dispozitiv reprezintă o metodă eficientă, care îți permite să intervii rapid, prevenind complicațiile severe și menținând astmul sub control.
„Primele simptome ale crizei de astm includ: respirația șuierătoare, tusea, dificultățile de respirație, durerea toracică și toleranța scăzută la efort. Dacă nu se intervine în acest moment, criza de astm se poate agrava. Wheezingul capătă o tonalitate înaltă, pot apărea dificultăți de vorbire (pacientul se exprimă în propoziții scurte), dificultăți de mers, modificări ale semnelor vitale (creșterea frecvenței cardiace, respiratorii, a tensiunii arteriale) și tulburări ale stării de conștiință. Aceste din urmă sunt manifestări grave ale crizei de astm. O altă modalitate prin care poate fi recunoscută o criză de astm este monitorizarea debitului expirator de vârf (PEF) cu un peakflowmetru. Monitorizarea PEF poate detecta agravarea astmului mai devreme, uneori cu ore sau chiar zile înainte ca pacientul să dezvolte sau să observe apariția vreunui simptom de astm. Înrăutățirea valorilor obținute prin peakflowmetrie poate fi un indicator precoce al deteriorării controlului astmului cu tratamentul actual”, spune dr. Marius Pițigoi, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Renașterea.
Cum previi crizele de astm în sezonul rece?
Pentru a preveni crizele de astm, cel mai important lucru este să te protejezi. În acest sens, există câteva măsuri pe care trebuie să le ai în vedere, mai ales dacă afară este frig. Dr. Marius Pițigoi, medic specialist pneumolog, amintește care sunt cele mai importante măsuri:
• ținerea animalelor de companie în afara casei sau a dormitorului, precum și spălarea lor săptămânală;
• îndepărtarea prafului sau a mucegaiului în cazul persoanelor cu astm alergic;
• reducerea timpului petrecut afară în zilele în care poluarea aerului este mare și atunci când este frig, precum și păstrarea ferestrelor închise;
• reducerea umidității în case, acestea necesitând a fi bine ventilate și încălzite;
• evitarea persoanelor care manifestă simptome ale infecțiilor respiratorii;
• purtarea unei măști care să ne ferească împotriva infecțiilor, dar și împotriva aerului rece dacă afară este foarte frig;
Vaccinează-te din timp!
Un alt aspect important pe care trebuie să îl ai în vedere dacă suferi de astm este vaccinarea. O simplă gripă poate deveni o problemă serioasă, crescând riscul de exacerbări și complicații respiratorii severe. De aceea, vaccinarea antigripală nu este doar o măsură de protecție sezonieră, ci o strategie esențială pentru prevenirea agravării boliiTotodată, nu doar virusurile pot provoca probleme respiratorii, ci și bacteriile, cum ar fi pneumococul – un factor de risc important pentru pacienții cu astm. Din acest motiv, vaccinarea antipneumococică poate fi o soluție eficientă pentru a reduce frecvența exacerbărilor și pentru a-ți proteja sănătatea pe termen lung.
„Vaccinarea antigripală a persoanelor cu astm are multiple avantaje. Cele mai importante sunt: reducerea exacerbărilor astmului, scăderea incidenței astmului fatal și prevenirea morbidității severe. Un alt avantaj este reducerea absențelor de la locul de muncă sau de la școală, diminuarea necesității utilizării antibioticelor, scăderea și limitarea răspândirii gripei în comunitate. În plus, studiile actuale au arătat că vaccinurile antigripale sunt sigure pentru pacienții cu astm bronșic. De asemenea, alături de virusuri, bacteriile joacă un rol important în exacerbările acute ale astmului. Streptococcus pneumoniae (pneumococul) este un coc Gram-pozitiv care provoacă o varietate de boli atât la copii, cât și la adulți. Pacienții cu astm pot fi colonizați cu pneumococi. Prezența acestora crește riscul de exacerbare, ceea ce poate pune viața pacientului în pericol. Astmul poate fi un factor de risc pentru boala pneumococică invazivă. În studiile privind astmul bronșic, s-a demonstrat o reducere a numărului de exacerbări după vaccinarea antipneumococică”, concluzionează medicul pneumolog.
