Temperaturile scăzute pot fi o adevărată provocare pentru cei care suferă de migrene. Fie că este vorba de zilele reci sau de schimbările bruște de temperatură, frigul poate deveni un factor declanșator al crizelor migrenoase. Dacă te întrebi și tu cum pot fluctuațiile de temperatură să întrețină migrena, dar și cum poți să te protejezi în această perioadă, află că există câteva măsuri simple și eficiente care te vor ajuta. Dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic, îți oferă informații utile cu privire la acest subiect.
Cine nu a avut până acum o criză de migrenă? Această afecțiune este extrem de frecventă și greu de trecut cu vederea din cauza simptomelor deranjante care o însoțesc. De multe ori, persoanele care suferă de migrene sunt nevoite să-și întrerupă activitățile de zi cu zi din cauza acestei afecțiuni. Manifestările sale sunt extrem de zgomotoase și neplăcute, lucru care o face greu de suportat și controlat.
„Migrenele reprezintă un tip de cefalee intensă și pulsatilă, care afectează, de obicei, o singură parte a capului (stânga sau dreapta). Acestea pot fi însoțite de o serie de simptome asociate, precum: tulburări de echilibru, greață, vărsături, fotofobie (sensibilitate crescută la lumină) și fonofobie (sensibilitate la zgomot). În unele cazuri, pacienții pot experimenta și migrenă cu aură, caracterizată prin flash-uri luminoase, pete sau vedere încețoșată. Migrenele pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților, interferând cu activitățile zilnice”, spune medicul neurolog.
De ce apar migrenele?
Apariția migrenelor este influențată de un cumul de factori de risc. Chiar dacă nu se cunoaște o cauză exactă, stilul de viață este implicat în declanșarea migrenelor. De la ceea ce mănânci, grijile cotidiene, mediul în care trăiești și până la afecțiunile preexistente pe care le ai, orice lucru din viața de zi cu zi poate deveni un pericol pentru sănătatea ta neurologică.
„Migrenele nu au o cauză unică și bine definită, însă afectează un procent semnificativ din populație, în special femeile tinere. Deși nu există o singură explicație, se știe că migrenele pot fi declanșate de o combinație de factori, inclusiv alimentația (ciocolata, alcoolul), stresul, privarea de somn și chiar expunerea la frig. De asemenea, migrenele pot fi exacerbate de diverse condiții medicale, cum ar fi spondiloza cervicală – o afecțiune care afectează coloana vertebrală cervicală și care este foarte frecventă”, precizează dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Frigul și deficitul de vitamină D agravează migrenele
În sezonul rece, migrenele pot deveni mai frecvente și mai intense. Frigul poate afecta circulația sanguină și poate provoca constricții ale vaselor de sânge, ceea ce poate declanșa sau agrava durerea de cap specifică migrenei. De asemenea, schimbările de temperatură pot influența nivelul de hidratare al organismului și pot crește sensibilitatea la factori externi, precum vântul rece sau aerul uscat. Acest lucru poate duce la un episod mai sever de migrenă. Astfel, persoanele care suferă de migrene trebuie să fie deosebit de atente în această perioadă, mai ales că riscul de agravare a simptomatoligiei este mai mare din cauza expunerii la temperaturi scăzute.
„Migrenele sunt adesea întreținute și agravate de frig, în special în sezonul rece sau în perioadele ploioase, când lumina soarelui nu este foarte prezentă. O expunere minimă la razele UV poate duce la o scădere a nivelului de vitamina D. Un deficit de vitamină D poate contribui, la rândul său, la intensificarea migrenelor. Frigul, în sine, poate provoca contracturi musculare. Aceste contracții, care apar atunci când tremurăm, pot declanșa o criză de migrenă. De asemenea, frigul poate irita terminațiile nervoase de la nivelul capului, feței sau zonei cervicale, locuri deja sensibile, contribuind astfel la reapariția durerii”, afirmă medicul specialist.
Migrenă sau altceva?
Sunt mulți oameni care, atunci când au dureri de cap, se documentează de pe internet și își pun singuri un diagnostic. Migrena este, adesea, cea mai frecventă afecțiune care apare la un simplu search pe Google. Totuși, există și alte afecțiuni care dau manifestări specifice și care pot fi confundate foarte ușor cu migrenele. Adesea, simptomele sunt asemănătoare, lucru care te face să îți stabilești imediat un diagnostic. Trebuie să înțelegi, însă, că cel mai corect diagnostic este cel pus de medic, pe baza anamnezei și a investigațiilor specifice.
„De multe ori, migrenele și spondiloza cervicală pot fi confundate. Dacă un nerv cervical este afectat pe o parte, poate apărea durerea caracteristică. Nervii cervicali, atunci când sunt influențați de modificările deja existente ale coloanei, specifice spondilozei, pot face ca durerile de cap să fie confundate cu migrenele. De asemenea, durerile de cap cauzate de sinuzite pot imita migrenele. La pacienții cu afecțiuni ORL preexistente, aceste dureri pot apărea succesiv. Așadar, infecțiile sau inflamațiile din sfera ORL pot agrava sau chiar declanșa o criză de migrenă”, precizează dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Evită fluctuațiile de temperatură
Dacă până acum am explicat că trebuie să te ferești de frig pentru a evita apariția migrenelor, ei bine aceasta nu este singura recomandare. La polul opus, temperaturile ridicate, bruște, pot intensifica și ele crizele migrenoase. De aceea, multe persoane observă că migrenele sunt mai accentuate atunci când sunt expuse la temperaturi diferite – trecerea de la frig la cald. În perioada de tranziție, iarnă-primăvară, vremea te poate păcăli și atunci e bine să fii precaut. În același timp, dacă te gândești că un duș fierbinte te-ar putea ajuta, să știi că este posibil ca starea ta să se agraveze și să faci mai mult rău decât bine. Așadar, fii atent la factorii care îți pot accentua starea și încearcă să îi eviți.
„În cazul migrenelor, băile calde pot fi la fel de dăunătoare precum frigul. Fluctuațiile mari de temperatură nu sunt recomandate. Așadar, este important să se evite atât căldura intensă, cât și frigul extrem. Pacienții cu migrene trebuie să evite orice situație care ar putea declanșa o criză. De obicei, aceștia sunt foarte atenți la factorii de risc, precum stresul, lipsa somnului sau schimbările de temperatură, și sunt conștienți ce anume le poate agrava starea. Cunoașterea acestor factori este esențială pentru a preveni apariția migrenelor și pentru a le gestiona mai eficient”, spune medicul neurolog.
Cum previi migrenele?
Pentru a putea preveni crizele de migrene, este important să adopți câteva măsuri simple, dar eficiente, care pot face o diferență mare în gestionarea acestei afecțiuni. Iată câteva recomandări utile de la dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic:
1. Protejarea capului și a zonei cervicale: Frigul poate agrava migrenele, așa că este esențial să te protejezi. O metodă simplă și la îndemână este să porți o căciulă care să îți acopere capul și urechile. De asemenea, zona cervicală este foarte sensibilă la temperaturi scăzute. De aceea, este important să o protejezi cu o eșarfă sau un șal, pentru a preveni orice contact direct cu frigul.
2. Urmarea tratamentului recomandat de medic: Este important să urmezi cu strictețe tratamentele prescrise de către medicul neurolog. Acestea sunt personalizate în funcție de nevoile fiecărui pacient. Tratamentul include medicamente specifice, pentru a reduce frecvența și intensitatea migrenelor.
3. Mișcarea regulată: Activitatea fizică este esențială pentru sănătatea generală și trebuie practicată zi de zi, mai ales în sezonul rece. Chiar și o simplă plimbare în aer liber, într-un ritm mai rapid, poate îmbunătăți circulația sângelui și oxigenarea creierului. Mișcarea ajută nu doar la menținerea unui tonus bun, dar și la prevenirea migrenelor, având un efect pozitiv asupra întregului organism, inclusiv asupra coloanei vertebrale.
4. Somnul odihnitor: Un somn de calitate este crucial în prevenirea migrenelor. În timpul somnului, organismul se regenerează, iar creierul are timpul necesar pentru a se relaxa și a se reface. Un somn odihnitor contribuie la reducerea frecvenței și intensității crizelor de migrenă. Așadar, este important să acorzi o atenție deosebită rutinei de somn, evitând factori care pot duce la insomnie sau un somn de proastă calitate, cum ar fi stresul sau utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare.
Dacă ceva nu merge bine, mergi la medic!
Nu uita, însă, că medicul este prietenul și aliatul tău pe tot parcursul tratamentului. Orice simptom neobișnuit, diferit, accentuat trebuie să te trimită la un consult. Astfel, vei putea beneficia de cel mai potrivit tratament, adaptat nevoilor tale.
„Dacă pacientul observă că tratamentul nu mai este eficient, în sensul că migrenele devin mai frecvente, mai intense, durează mai mult timp sau prezintă modificări semnificative în caracteristicile lor, este esențial să se adreseze unui medic neurolog. Aceste schimbări pot indica faptul că terapia actuală nu mai răspunde nevoilor pacientului sau că sunt necesare ajustări pentru a preveni crizele de migrenă. Reevaluarea tratamentului ne permite să analizăm evoluția afecțiunii și să recomandăm o abordare terapeutică mai adecvată, care poate include schimbarea medicației și adoptarea de noi strategii. Este important ca orice modificare a simptomelor să fie discutată cu un specialist pentru a preveni agravarea stării de sănătate și pentru a asigura o gestionare corespunzătoare a migrenelor”, concluzionează medicul.
