Bebelușul meu nu vrea să stea pe burtică. Este o problemă?

Mulți părinți se confruntă cu refuzul bebelușului de a sta pe burtică și se întreabă dacă acest lucru poate afecta dezvoltarea sa motorie. Timpul petrecut pe burtică este esențial pentru întărirea musculaturii gâtului, spatelui și abdomenului, necesare pentru achiziții motorii precum statul în șezut, mersul de-a bușilea și ridicarea în picioare. Dar ce se întâmplă dacă micuțul tău plânge sau protestează atunci când este pus în această poziție? Este o problemă serioasă sau doar o etapă firească de adaptare? Aflăm de la Elena Dumitrache, kinetoterapeut specializat în recuperare pediatrică la Clinica Kineto-Plus din Craiova. 

De ce este important ca bebelușul să stea pe burtică?

Poziția pe burtică aduce numeroase beneficii în dezvoltarea copilului, contribuind la:

• Întărirea mușchilor gâtului și trunchiului – esențială pentru susținerea capului și dezvoltarea posturii corecte.
• Prevenirea plagiocefaliei (aplatizarea capului) – ajută la reducerea presiunii asupra capului, mai ales dacă petrece mult timp pe spate.
• Îmbunătățirea coordonării și a percepției senzoriale – dezvoltă conștientizarea propriului corp și stimularea vizuală dintr-o nouă perspectivă.
• Pregătirea pentru achiziții motorii viitoare – statul pe burtică pregătește bebelușul pentru statul în șezut, rostogolire și mers de-a bușilea.

Când ar trebui să înceapă bebelușul să stea pe burtică?

Ideal, bebelușul ar trebui să fie pus pe burtică încă din primele zile de viață, timp de câteva minute pe zi, sub supravegherea atentă a părinților. Durata trebuie crescută treptat, ajungând la aproximativ 20-30 de minute pe zi până la vârsta de 3 luni, împărțite în sesiuni scurte.

„Începerea timpului petrecut pe burtică în primele zile de viață are un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a bebelușului. Această poziție ajută la întărirea musculaturii gâtului, a spatelui și a membrelor superioare, pregătindu-l pentru etapele ulterioare de mișcare, precum rostogolirea și târârea. Este important ca părinții să introducă această activitate treptat și într-un mod plăcut pentru copil, folosind suprafețe confortabile și jucării atractive pentru a-i menține interesul. Dacă inițial bebelușul protestează, părinții nu ar trebui să renunțe, ci să continue cu sesiuni scurte, de 1-2 minute, crescând progresiv durata. Cu răbdare și consecvență, copilul va începe să accepte și chiar să se bucure de timpul petrecut pe burtică, ceea ce va contribui semnificativ la dezvoltarea sa motorie și cognitivă”, spune Elena Dumitrache, kinetoterapeut specializat în recuperare pediatrică la Clinica Kineto-Plus.

De ce unii bebeluși nu acceptă poziția pe burtică?

Este perfect normal ca unii bebeluși să refuze această poziție la început. Printre motivele pentru care copilul nu vrea să stea pe burtică se numără:

1. Disconfortul inițial – Musculatura gâtului și trunchiului este încă slab dezvoltată, iar poziția poate fi obositoare.
2. Frustrarea – Bebelușul poate simți că nu are control asupra corpului său și poate deveni agitat.
3. Refluxul gastroesofagian – Bebelușii cu reflux pot experimenta disconfort în această poziție din cauza presiunii asupra abdomenului.
4. Obișnuința poziției pe spate – Dacă petrece mult timp în cărucior, balansoar sau pat, poate avea o preferință pentru poziția pe spate.
5. Stimularea insuficientă – Dacă nu este motivat vizual sau auditiv, poate pierde rapid interesul pentru această poziție.

Sfaturi utile pentru a ajuta bebelușul să accepte timpul pe burtică

Dacă micuțul tău plânge sau se arată nemulțumit, încearcă următoarele strategii pentru a face experiența mai plăcută:

1. Începe gradual și cu sesiuni scurte

• Începe cu sesiuni de 1-2 minute, de mai multe ori pe zi, crescând treptat durata pe măsură ce copilul se obișnuiește.
• Alege momente în care bebelușul este relaxat și odihnit, cum ar fi după schimbarea scutecului.

2. Folosește suprafețe confortabile

• Plasează-l pe o pătură moale, o salteluță de activități sau pe pieptul tău pentru a-i oferi confort și siguranță.
• Poziția pe pieptul părintelui este adesea mai bine tolerată și încurajează contactul vizual.

3. Oferă stimulare vizuală și auditivă

• Folosește jucării colorate, oglinzi sau cărți interactive pentru a-i capta atenția.
• Vorbește-i cu o voce blândă și încurajează-l să își ridice capul.

4. Implică-te activ

• Așază-te la nivelul bebelușului și interacționează cu el, încurajându-l prin zâmbete și expresii faciale.
• Părinții pot transforma timpul pe burtică într-un moment de joacă și conexiune.

5. Alternează pozițiile

• Încearcă să pui bebelușul pe burtică în diferite locuri, cum ar fi în pat, pe podea sau pe masă, sub supraveghere.
• Poziționarea pe o minge de gimnastică mică poate fi o metodă distractivă de a crește toleranța.

6. Alege momente potrivite ale zilei

• Evită să pui bebelușul pe burtică imediat după masă pentru a preveni disconfortul abdominal.
• Încearcă după băiță sau după o perioadă de somn, când este relaxat.

7. Fii răbdător și consecvent

• Nu forța bebelușul dacă devine foarte agitat, dar continuă să îi oferi oportunități regulate pentru a se obișnui cu această poziție. În timp, cu răbdare și perseverență, majoritatea bebelușilor vor accepta această poziție.

Ce să faci dacă bebelușul refuză complet poziția pe burtică?

Dacă în ciuda încercărilor, bebelușul refuză constant să stea pe burtică sau prezintă semne de disconfort semnificativ, este recomandat să consulți un medic pediatru sau un kinetoterapeut.

„Atunci când un bebeluș refuză complet poziția pe burtică, este important ca părinții să nu intre în panică, ci să încerce să identifice cauza și să adopte soluții adecvate. Uneori, refuzul poate fi determinat de o sensibilitate crescută a copilului la poziționare, de o lipsă a stimulării corespunzătoare sau chiar de o problemă musculo-scheletală subiacentă, cum ar fi hipotonie sau torticolis. În astfel de cazuri, o evaluare detaliată ne ajută să identificăm soluții personalizate pentru a încuraja copilul să accepte această poziție treptat și fără disconfort. În cadrul ședințelor de kinetoterapie, lucrăm cu părinții pentru a introduce poziționări alternative și exerciții blânde care să crească toleranța copilului la statul pe burtică. Poziția pe pieptul părintelui, sprijinul pe o pernă specială sau utilizarea de jucării interactive sunt metode eficiente pentru a face tranziția mai ușoară. Este esențial ca părinții să rămână consecvenți și să ofere sesiuni scurte, dar frecvente, pentru a evita frustrarea copilului și pentru a obține rezultate progresive”, subliniază Elena Dumitrache.