Febra este una dintre cele mai frecvente îngrijorări ale părinților atunci când vine vorba despre sănătatea copiilor. Deși de multe ori febra este doar un semn al unei boli comune, există situații în care poate semnala o afecțiune mai gravă. „Copilul meu are febră mare de două zile, dar nu are și alte simptome. Să mă îngrijorez?”, „Când trebuie să-i administrez antitermice și când e mai bine să aștept?”, „Dacă febra revine după ce i-am dat medicamente, ce ar trebui să fac?”. Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care părinții le au atunci când copilul face febră. Deși febra este un răspuns natural al organismului , ea poate fi înspăimântătoare pentru părinți, mai ales atunci când este mare sau persistentă. Cum o gestionăm corect acasă și când trebuie să mergem urgent la medic? Aflăm de la dr. Bianca Vlădulescu, medic specialist pediatru, la Centrul Medical Speranța.
De ce apare febra?
Febra este o reacție naturală a organismului în lupta cu infecțiile. Aceasta apare atunci când sistemul imunitar detectează un agent patogen și declanșează un răspuns pentru a-l elimina. Febra este definită ca o creștere a temperaturii corpului peste 38°C,măsurată intrarectal.
„Febra nu este o boală în sine, ci un semnal de alarmă pe care organismul îl transmite atunci când luptă cu o infecție. În cele mai multe cazuri, este un mecanism de apărare benefic, ajutând sistemul imunitar să combată virusurile și bacteriile. De aceea, o febră ușoară sau moderată nu trebuie să fie un motiv de panică pentru părinți, mai ales dacă cel mic este activ, hidratat și nu prezintă alte simptome îngrijorătoare. Totuși, există situații în care febra devine periculoasă. Dacă persistă mai multe zile, dacă depășește 39-40°C și nu scade cu antitermice sau dacă este însoțită de letargie, dificultăți de respirație, refuzul lichidelor sau convulsii, atunci este esențial ca părinții să meargă urgent la medic. În astfel de cazuri, febra poate fi semnul unei infecții grave, cum ar fi o pneumonie, meningită sau o infecție urinară, care necesită tratament specific”, explică dr. Bianca Vlădulescu, medic specialist pediatru, la Centrul Medical Speranța.
Când devine febra periculoasă?
Febra în sine nu este periculoasă, dar anumite caracteristici ale acesteia ar trebui să îi alerteze pe părinți:
Temperatura ridicată:
- La sugari sub 3 luni: peste 38°C
- La copii între 3-6 luni: peste 39°C
- La copii peste 6 luni: peste 40°C
Febră însoțită de simptome alarmante:
- Letargie sau lipsă de reacție;
- Somnolență excesivă sau imposibilitatea de a fi trezit
- Piele palidă sau vineție
- Plâns continuu, inconsolabil;
- Vărsături repetate
- Durere de cap severă
- Dificultăți de respirație;
- Rigiditate a gâtului;
- Erupții cutanate care nu dispar la apăsare;
- Convulsii febrile.
„Febra devine periculoasă atunci când depășește valorile normale pentru vârsta copilului și este însoțită de simptome care indică o posibilă complicație. O temperatură foarte ridicată, în special peste 40°C, poate duce la deshidratare severă și poate afecta starea generală a copilului. De asemenea, febra însoțită de dificultăți de respirație, somnolență excesivă, erupții cutanate neobișnuite sau convulsii necesită o evaluare medicală urgentă. Un alt semnal de alarmă este febra care persistă mai multe zile fără o cauză aparentă sau care scade temporar și apoi revine, ceea ce poate sugera o infecție bacteriană mai gravă. Dacă un copil foarte mic (sub 3 luni) face febră, părinții trebuie să contacteze imediat un medic, deoarece la această vârstă sistemul imunitar este încă fragil și chiar o infecție minoră poate evolua rapid”, subliniază medicul pediatru.
Cum se gestionează febra acasă?
Dacă febra copilului nu este însoțită de simptome grave, poate fi gestionată acasă cu măsuri simple:
- Hidratare corespunzătoare:
Oferă-i copilului suficiente lichide, precum apă, lapte, ceaiuri sau supe, pentru a preveni deshidratarea. Febra determină o pierdere crescută de lichide prin transpirație, iar hidratarea adecvată ajută la reglarea temperaturii corpului. În cazul sugarilor alăptați, este recomandat să fie alăptați mai frecvent.
- Îmbrăcăminte lejeră:
Îmbracă-l pe cel mic în haine subțiri și confortabile. Evită înfofolirea excesivă, deoarece aceasta poate crește temperatura corporală în loc să o scadă.
- Băi călduțe:
O baie cu apă călduță (aproximativ 36-37°C) poate ajuta la reglarea temperaturii corpului. Evită băile reci sau frecțiile cu alcool, deoarece acestea pot provoca vasoconstricție și pot duce la frisoane, agravând starea copilului.
- Odihnă și monitorizare constantă:
Asigură-i copilului un mediu liniștit și confortabil pentru odihnă. Monitorizează-i temperatura la intervale regulate și fii atent la orice schimbare a stării generale. Dacă febra persistă sau este însoțită de simptome de alarmă, mergi la medic.
„Părinții trebuie să fie atenți la starea generală a copilului, nu doar la valoarea termometrului. Un copil cu febră, dar activ și bine hidratat, este mai puțin îngrijorător decât un copil apatic, somnolent sau care refuză lichidele. Dacă febra persistă mai mult de trei zile sau este însoțită de simptome severe, este esențial să fie consultat de un medic”, atrage atenția medicul.
Cum se administrează corect antitermicele la copii?
Administrarea antitermicelor (medicamente care reduc febra) trebuie făcută cu atenție, respectând dozele și indicațiile medicale. Antitermicele ajută la scăderea febrei și la ameliorarea stării generale a copilului, dar nu tratează cauza febrei.
- Paracetamol (ex.: Panadol, Efferalgan, Calpol)
- Indicat copiilor peste 2 luni
- Se administrează la un interval de 4-6 ore, dar nu mai mult de 4 doze pe zi
- Doza este calculată în funcție de greutatea copilului
- Ibuprofen (ex.: Nurofen, Ibalgin)
- Indicat copiilor peste 3 luni și cu o greutate de peste 5 kg
- Se administrează la un interval de 6-8 ore, dar nu mai mult de 3 doze pe zi
- Nu se administrează la copiii cu afecțiuni digestive (gastrită, ulcer) sau deshidratați
Aspirina este interzisă la copii sub 12 ani din cauza riscului de sindrom Reye, o afecțiune rară, dar gravă.
Cum alegem forma corectă de administrare?
- Sirop / suspensie orală – cea mai frecvent utilizată formă la copiii mici, ușor de dozat în funcție de greutate.
- Supozitoare – utile dacă copilul vomită sau refuză administrarea orală.
- Comprimate masticabile sau efervescente – potrivite pentru copiii mai mari.
Când trebuie administrat un antitermic?
- Dacă temperatura depășește 38,5°C și copilul are stare de disconfort (iritabilitate, lipsă de energie, refuzul lichidelor);
- Dacă febra este însoțită de dureri (de cap, musculare, articulare);
- Dacă copilul are antecedente de convulsii febrile, chiar și la temperaturi mai mici.
Nu este obligatoriu să administrezi antitermic la fiecare episod febril. Dacă temperatura este sub 38,5°C și copilul se simte bine, hidratarea și odihna pot fi sunt suficiente.
Este important ca părinții să noteze data la care au deschis flaconul de antitermice, deoarece majoritatea siropurilor de paracetamol sau ibuprofen au o valabilitate de 3 până la 6 luni după deschidere, în funcție de producător. Depășirea acestui termen poate duce la scăderea eficienței medicamentului sau chiar la efecte nedorite, de aceea este recomandat să verifice instrucțiunile de pe ambalaj și să elimine orice produs expirat.
Când se administrează antibiotic dacă copilul face febră?
Febra la copii este, în majoritatea cazurilor, cauzată de infecții virale, care NU necesită tratament cu antibiotic. Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene, iar administrarea lor incorectă poate face mai mult rău decât bine, crescând riscul de rezistență la antibiotice.
Febra nu înseamnă automat infecție bacteriană
- Infecțiile virale, cum ar fi răcelile, gripa, bronșiolita sau virozele digestive, sunt cele mai frecvente cauze ale febrei la copii și se vindecă de obicei de la sine, cu tratament simptomatic (hidratare, antitermice).
- Infecțiile bacteriene, precum otita medie, pneumonia bacteriană, infecțiile urinare sau angina streptococică, necesită tratament antibiotic, dar doar după un consult medical și un diagnostic clar.
Antibioticul se administrează doar la recomandarea medicului și doar în cazul unei infecții bacteriene confirmate.
- Semne care pot indica o infecție bacteriană:
- Febră persistentă mai mult de 3-4 zile, fără semne de ameliorare
- Febră foarte mare (>39-40°C) și stare generală alterată
- Durere puternică în gât, însoțită de puncte albe pe amigdale (angină streptococică)
- Dificultăți în respirație, tuse persistentă și febră mare (pneumonie)
- Durere de ureche severă, febră și secreții auriculare (otită medie bacteriană)
- Durere abdominală joasă, febră și urinare dureroasă sau frecventă (infecție urinară)
- Erupții cutanate însoțite de febră mare (scarlatină)
Atenție: Febra singură NU este un criteriu pentru administrarea unui antibiotic!
Cum se confirmă o infecție bacteriană?
Pentru a diagnostica o infecție bacteriană, medicul poate recomanda teste suplimentare:
- Exudat faringian – pentru a detecta streptococul în gât (angină streptococică)
- Sumar de urină + urocultură – pentru a confirma o infecție urinară
- Hemoleucogramă cu formula leucocitară – pentru a diferenția între o infecție virală și una bacteriană
- Radiografie pulmonară – în caz de suspiciune de pneumonie
- Culturi din produse biologice
Ce se întâmplă dacă administrăm antibiotic fără nevoie?
- Nu tratează infecția virală – antibioticele nu au efect asupra virusurilor.
- Distruge flora intestinală – ceea ce poate duce la diaree, dureri abdominale și scăderea imunității.
- Crește riscul de rezistență la antibiotice – în timp, bacteriile devin mai greu de tratat.
- Poate provoca reacții adverse – alergii, greață, vărsături, erupții cutanate.
„Mulți părinți cred că antibioticul este soluția rapidă pentru orice episod febril al copilului, dar acest lucru este greșit. În peste 80% din cazuri, febra este cauzată de o infecție virală, care nu necesită antibiotic. Administrarea incorectă a antibioticelor poate duce la complicații și la dezvoltarea unor bacterii rezistente, greu de tratat în viitor. Cel mai important este să monitorizăm evoluția copilului și să mergem la medic dacă febra persistă sau apar simptome sugestive pentru o infecție bacteriană”, atrage atenția dr. Bianca Vlădulescu.
