Splina joacă un rol esențial în filtrarea sângelui și în apărarea organismului împotriva infecțiilor. Atunci când acest organ se mărește, poate semnala prezența unor afecțiuni severe, care nu trebuie ignorate. Infecțiile, bolile hepatice, tulburările hematologice, afecțiunile autoimune sunt doar câteva dintre cauzele splenomegaliei. Ignorarea simptomelor poate duce la complicații grave, inclusiv la riscul de ruptură de splină. Cum recunoști semnele de alarmă? Care sunt cauzele splinei mărite? Ce măsuri trebuie să iei pentru a preveni agravarea situației? Află informații utile de la dr. Mihnea Pomacu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Splina este un organ important al sistemului limfatic. Aceasta are roluri multiple în menținerea sănătății generale a organismului. Splina este implicată în diverse procese, cum ar fi filtrarea lichidelor biologice și susținerea echilibrului fluidelor din corp. Pe lângă aceste funcții, ea joacă un rol esențial în prevenirea infecțiilor, datorită capacității sale de a susține procesele de imunitate. De asemenea, prin structura sa, contribuie la reglarea tensiunii arteriale, având un impact semnificativ asupra fluxului sanguin.
„Splina este situată în cadranul superior stâng al abdomenului, sub cutia toracică. O splină cu dimensiuni normale se învecinează cu stomacul, colonul transvers și rinichiul stâng. Dimensiunea și greutatea splinei pot varia și se corelează cu greutatea, înălțimea și sexul fiecărei persoane. La bărbați, dar și la persoanele mai masive sau mai înalte, splina are o dimensiune mai mare. Splina contribuie la distrugerea eritrocitelor și a trombocitelor îmbătrânite, precum și la depozitarea fierului rezultat din descompunerea eritrocitelor senescente (îmbătrânite). De asemenea, splina este locul de maturare și stocare a limfocitelor T și B, cu rol important în imunitatea și apărarea organismului”, spune medicul specialist.
Infecțiile, o cauză frecventă a splinei mărite
Splenomegalia poate apărea din cauza unor infecții, ce determină o reacție a sistemului imunitar. Aceste infecții pot fi de natură bacteriană sau virală și pot cauza o activare intensă a splinei, care încearcă să elimine agenții patogeni din organism. Mărirea splinei este adesea un semn că organismul luptă împotriva unei infecții. În funcție de tipul acesteia, splina poate deveni supraîncărcată cu celule albe din sânge și alte substanțe care ajută la combaterea infecției. Depistarea cauzei este esențială pentru administrarea tratamentului corespunzător.
„De regulă, splenomegalia este secundară altor boli. Există o multitudine de cauze care duc la apariția acestei afecțiuni, cum ar fi: infecțiile de etiologie bacteriană (Treponema pallidum – agentul etiologic al sifilisului, tuberculoza, boala ghearelor de pisică determinata de Bartonella henselae) sau infecțiile virale cu Epstein Barr (mononucleoza), virusul imunodeficienței umane (HIV/SIDA), cytomegalovirus, virusuri hepatitice”, spune dr. Mihnea Pomacu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Alte cauze ale splenomegaliei
Splenomegalia poate fi cauzată și de o serie de afecțiuni care afectează alte organe sau sisteme ale corpului. Aceasta poate apărea ca urmare a tulburărilor în circulația sanguină sau a unor reacții imune anormale. Mărirea splinei poate fi un semn că organismul răspunde la diverse tipuri de stres intern, cum ar fi acumularea de toxine sau inflamarea cronică. De asemenea, diverse boli care influențează funcția sanguină pot contribui la această condiție. Ca urmare, splina este suprasolicitată pentru a filtra sângele și a susține procesul de apărare al organismului.
„Pe lângă infecții, mai pot fi și alte cauze, și anume: ciroza hepatică; anemiile hemolitice de diferite etiologii; policitemia vera; cancerele hematologice reprezentate de mielofibroza primară, limfoame non-Hodgkin, leucemie limfocitară cronică, leucemie mieloidă cronică sau leucemia cu celule păroase. Tromboza de vena porta sau hepatică, bolile autoimune (lupusul eritematos sistemic, sarcoidoza granulomatoasă sistemică), precum și anumite leziuni ale splinei care implică existența hemangioamelor, abceselor, formațiunilor chistice și metastazelor la acest nivel pot să favorizeze apariția splenomegaliei”, afirmă medicul.
Fii atent la semnele de alarmă
Cel mai important lucru este să fii atent la simptomele pe care le ai. De multe ori, însă, manifestările sunt destul de vagi și nespecifice. Din acest motiv, pot fi foarte ușor confundate cu alte probleme de sănătate și, astfel, se întârzie diagnosticul. Disconfortul în partea stângă a abdomenului, oboseala inexplicabilă, febra sau pierderea neintenționată în greutate pot indica o problemă care necesită investigații medicale amănunțite. Ignorarea acestor semne poate agrava situația, motiv pentru care este important să acorzi atenție oricăror schimbări în starea ta de sănătate și să consulți un medic dacă apar simptome suspecte.
„Splenomegalia este definită ca fiind o splină mărită, adică peste 12 cm în lungime sau peste 400 de grame în greutate. Majoritatea semnelor și simptomelor sunt cauzate de bolile de bază care au determinat mărirea splinei. De exemplu, splenomegalia cauzată de o infecție poate da febră și frisoane. În schimb, pacienții cu splenomegalie cauzată de un cancer pot avea astenie marcată, transpirații nocturne și scădere involuntară în greutate. În mod similar, persoanele care suferă de boli cronice hepatice (ciroză) pot prezenta o varietate de manifestări, cum ar fi: lipsa poftei de mâncare, greață, vărsături, diaree, oboseală, dificultate la respirație, scădere sau creștere bruscă în greutate, icter, ascită (umflarea picioarelor sau a abdomenului). De obicei, tabloul clinic al pacienților cu splenomegalie include durere abdominală vagă sau localizată la nivelul lojei splenice. Aceasta se accentuează la inspir profund și poate iradia către umărul stâng”, precizează dr. Mihnea Pomacu.
Ce să faci dacă ai splina mărită
Splina mărită nu este o problemă de ignorat. Dacă nu este tratată corespunzător, splenomegalia poate duce la complicații serioase în timp. Așadar, dacă și tu ai o această problemă, trebuie să ai în vedere trei aspecte esențiale:
1. Mergi la medic pentru diagnostic
Dacă ai splina mărită, primul pas este să te adresezi unui medic pentru a obține un diagnostic corect și pentru a identifica cauza problemei. Mărirea splinei poate fi un semn al unor afecțiuni care necesită tratament specializat, iar un diagnostic precoce poate preveni complicațiile. Medicul va efectua un examen clinic detaliat și va recomanda investigațiile necesare pentru a evalua starea splinei și a altor organe implicate, asigurându-se astfel că vei primi îngrijirea adecvată.
„Diagnosticul de splenomegalie este stabilit de către medicul internist pe baza examenului clinic amănunțit al pacientului. Mai apoi, este necesară efectuarea unei ecografii și a unei tomografii computerizate (CT) abdominale pentru a determina cât de mare este splina și dacă aceasta comprimă organele din vecinatate. În unele cazuri, se poate efectua și un RMN abdominal. Pacientul trebuie să își facă și analizele de sânge, care să includă: hemoleucograma completă, hemocultura, examinarea și cultura măduvei osoase. De asemenea, electroforeza proteinelor din sânge ne poate ajuta să depistăm anumite afecțiuni care pot determina mărirea splinei, cum ar fi: amiloidoza, sarcoidoza, malaria, leishmanioza viscerală, bruceloza și tuberculoza. Pe lângă acestea, se efectuează teste hepatice pentru a verifica dacă ficatul pacientului este afectat”, precizează dr. Mihnea Pomacu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
2. Urmează un tratament
Tratamentul splenomegaliei este esențial pentru a preveni complicațiile și pentru a controla afecțiunea de bază care a determinat mărirea splinei. Ignorarea problemei poate duce la riscuri majore, inclusiv la ruptură de splină, o situație medicală gravă. De aceea, este important ca fiecare pacient să urmeze cu strictețe recomandările medicale și să adopte măsurile necesare pentru protejarea sănătății. Terapia adecvată, stabilită de medic în funcție de cauza splenomegaliei, joacă un rol crucial în recuperare și în prevenirea altor probleme de sănătate.
„Tratamentul splenomegaliei are ca scop tratarea bolii de bază si protejarea pacientului de complicații. Acesta poate consta în administrarea de antibiotice, transfuzii sangvine/masă trombocitară, antiparazitare, chimioterapie sau radioterapie, în funcție de patologia vizată. Pacienții cu splenomegalie de orice cauză prezintă un risc crescut de ruptură de splină. Prin urmare, trebuie să acordăm o atenție sporită pentru a proteja pacientul de traumatismele abdominale”, declară medicul specialist.
3. Ai grijă la alimentație
Alimentația joacă un rol esențial în gestionarea splinei mărite și poate contribui la reducerea disconfortului și la susținerea procesului de vindecare. O dietă echilibrată, adaptată nevoilor organismului, ajută la menținerea sănătății sistemului digestiv și la protejarea splinei de suprasolicitare. Alegerea alimentelor potrivite și evitarea celor care pot îngreuna digestia sunt măsuri importante pentru a preveni agravarea simptomelor. De aceea, respectarea unor principii alimentare corecte poate face o diferență semnificativă în bunăstarea pacienților cu splenomegalie.
„Pacienții care au splina mărită trebuie să respecte anumite recomandări alimentare care includ: consumul de hrană caldă (alimentele calde sunt mai ușor procesate de sistemul digestiv și menajează splina), evitarea consumului de fructe și legume crude, precum și a preparatelor reci. Este indicat ca pacienții să includă în alimentație carbohidrații benefici care se regăsesc în morcov, dovleac, țelină, sfeclă, fasole, mazăre, năut, precum și condimentele picante, cum ar fi: ghimbirul, piperul negru, scorțișoara. De asemenea, este bine ca pacienții să consume pește gras, carne slabă de vită, pui, curcan sau miel. În plus, mesele trebuie să fie dese, dar în cantități mici”, concluzionează dr. Mihnea Pomacu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
