Afecțiuni ginecologice frecvente. Ce semnale de alarmă să nu ignori?

Pîrlogea Claudia
10 Min Read

Viața unei femei este adesea marcată de provocări, iar problemele ginecologice fac parte din această realitate, uneori chiar mai des decât ne-am dori. De la infecțiile vaginale care ne pot face viața mai complicată până la bolile cu transmitere sexuală, chisturile ovariene și menstruațiile neregulate, fiecare dintre aceste afecțiuni poate aduce disconfort și neliniște. Dar ce se întâmplă cu adevărat în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu astfel de simptome? De ce apar și ce soluții există pentru a le gestiona? Dr. Denisa Palașcă, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic Municipal „Filantriopia”, răspunde la cele mai frecvente întrebări despre aceste probleme, oferind informații corecte și valoroase pentru a prelua controlul asupra sănătății noastre ginecologice.

Când apare herpesul genital?

Media10: Cât de periculos este hepesul genital și de ce apare?

Dr. Denisa Palașcă: Herpesul genital este o infecție cu transmitere sexuală cauzată de virusul herpes simplex tip 2 (HSV-2). De regulă, boala apare după o perioadă de incubație de 2-14 zile. Herpesul geniral se manifestă prin: senzație de arsură sau usturime, uneori durere și prurit în zona ano-genitală; febră; cefalee; dureri musculare; apariția unor vezicule cu lichid clar. Herpesul genital devine periculos în special pentru persoanele cu imunitatea scăzută, precum pacienții HIV-pozitivi și femeile gravide. În timpul sarcinii, infecția poate cauza avort spontan sau defecte de dezvoltare ale fătului (hidrocefalie, ventriculomegalie, defecte oculare). După primul episod de erupție herpetică, virusul rămâne latent în ganglionii limfatici și se poate reactiva pe parcursul vieții în situații de imunitate scăzută.

Chisturile ovariene funcționale sunt cele mai frecvent întâlnite

Media10: Ce sunt chisturile ovariene, când devin periculoase și când dispar singure?

Dr. Denisa Palașcă: Chisturile ovariene sunt formațiuni tumorale benigne care se dezvoltă la nivelul ovarului. Este un diagnostic frecvent, iar în majoritatea cazurilor, aceste chisturi sunt inofensive. Cele mai comune sunt chisturile ovariene funcționale. Acestea au dimensiuni mici, apar în adolescență și la femeile tinere și dispar spontan după menstruație.

Chisturile ovariene care necesită tratament sunt:

  • Chisturile dermoide – necesită tratament exclusiv chirurgical. Aceste formațiuni pot conține țesuturi de altă natură precum: grăsime, oase, dinți, cartilaj, păr.
  • Endometriomul – este o formațiune ce își are originea în țesutul endometrial (mucoasa ce căptușește cavitatea uterină). În acest caz, tratamentul poate fi medicamentos și chirurgical.
  • Ovarele polichistice – se caracterizează prin prezența mai multor foliculi pe fiecare ovar, ce dau un aspect chistic întregului ovar. Femeile cu acest sindrom se confruntă cu lipsa ovulației, menstruații neregulate, infertilitate, dezechilibre hormonale, rezistență la insulină cu predispoziție către diabet, obezitate și pilozitate excesivă.
  • Chisturile maligne (cancerul ovarian) – diagnosticul este adesea tardiv. Simptomele includ: disconfort abdominal, balonare, greață, vărsături, diaree, oboseală, pierdere în greutate, tulburări menstruale.

Complicațiile chisturilor ovariene, indiferent de natura lor, pot include: ruptură, torsiune, comprimarea organelor din jur, infertilitate.

Ce înseamnă o menstruație anormală?

Media10: De ce am menstruație neregulată și ce înseamnă acest lucru?

Dr. Denisa Palașcă: Un ciclu menstrual normal durează 28 de zile, începând cu prima zi a menstruației (când apare sângerarea) și până în prima zi a menstruației următoare. Totuși, acest interval poate varia între 21-35 de zile. Atunci când nu ne încadrăm în această perioadă, putem vorbi despre o menstruație neregulată. Există mai multe forme de menstruații neregulate. Amenoreea reprezintă lipsa menstruației pe o perioadă de cel puțin trei luni. Oligomenoreea este menstruația ce apare la mai mult de 35 de zile. Polimenoreea înseamnă menstruația ce apare la mai puțin de 28 de zile. Cauzele menstruației neregulate sunt: dereglările hormonale, stresul, alăptarea, pierderea sau creșterea bruscă în greutate, exercițiile fizice intense, endometrioza, sindromul ovarelor polichistice, fibroamele sau polipii uterini, cancerul de col sau corp uterin, infecțiile (boli cu transmitere sexuală), bolile sistemice (boli hematologice, ciroză hepatică, cancer etc.), anumite tratamente (chimioterapia, radioterapia, tratamente hormonale).

Cum gestionăm crampele menstruale severe?

Media10: Când sunt normale crampele menstruale și când indică o problemă gravă?

Dr. Denisa Palașcă: Crampele menstruale (dismenoreea) sunt frecvente la menstruație. Multe femei se confruntă în perioada menstrei cu dureri la nivel abdominal. Uneori, pot fi atât de severe încât împiedică pacienta să își desfășoare activitățile zilnice pe o perioadă de câteva zile, lună de lună. În timpul menstrei, uterul se contractă pentru a ajuta la expulzarea mucoasei. Există niște substanțe numite prostaglandine ce declanșează aceste contracții uterine. De regulă, crampele uterine cedează la medicație antispastică, antiinflamatorie, analgezică. Totuși, sunt situații în care această simptomatologie nu cedează sub tratament și atunci se impune consultul unui medic specialist ginecolog. Crampele uterine se pot asocia cu: greață, diaree, vărsături, dureri lombare, cefalee, amețeală, oboseală, leșin. Cauzele dismenoreei severe pot fi: endometrioza, fibromul uterin, adenomioza, stenoza cervicală, boala inflamatorie pelvină, polipii uterini.

De ce apare hipermenoreea?

Media10: Care sunt cauzele fluxului menstrual abundent și ce putem face?

Dr. Denisa Palașcă: Fluxul menstrual abundent (hipermenoreea) reprezintă sângerarea abundentă, cu cheaguri. Acesta are o durată ce depășește uneori șapte zile, cu nevoia de a schimba absorbantul foarte des (la aproximativ o oră). Principalele cauze sunt: dezechilibrele hormonale ce duc la creșterea în exces a mucoasei uterine (endometrul); disfuncțiile ovariene; fibromul uterin; polipii uterini; cancerele uterine; folosirea anumitor dispozitive uterine de tipul steriletului; infecțiile, bolile inflamatorii pelvine; afecțiuni ale ficatului, rinichiului, bolile hematologice; tratament cu anticoagulante, antiinflamatorii. Soluția este consultul de urgență la medicul ginecolog. În urma unei consultații amănunțite, ce include examinarea ecografică, uneori examen CT/RMN sau histeroscopie, se va stabili un diagnostic și un tratament adecvat.

Soluții pentru uscăciunea vaginală

Media10: Cum putem scăpa de uscăciunea vaginală?

Dr. Denisa Palașcă: Uscăciunea vaginală reprezintă o afecțiune caracterizată prin reducerea lubrefierii naturale a mucoasei vaginale. Apare frecvent la femeile aflate în perioada de menopauză, dar poate apărea și în alte situații precum: alăptarea, în cazul anumitor tratamente sau boli sistemice (sclerodermie, sindromul Sjogren), boli psihologice. Tratamentul poate include: geluri lubrifiante; geluri de hidratare; geluri, creme, ovule pe bază de hormoni; tratament de substituție hormonală, hormoni bioidentici; ajutor psihologic. De asemenea, se pot folosi și terapii noi precum: laserul vaginal, radiofrecvență vaginală, injectarea cu plasmă bogată în trombocite (PRP sau terapia „vampir”), injectarea de acid hialuronic, injectarea cu polinucleotide, unde electromagnetice.

Cauzele disconfortului vaginal

Media10: Ce soluții sunt pentru a trata mâncărimile și secrețiile vaginale?

Dr. Denisa Palașcă: Secreția vaginală este un lichid eliminat în mod normal de la nivelul vaginului. Aceasta are rolul de a proteja vaginul și vulva. Secreția vaginală este alcătuită dintr-un amestec de celule epiteliale desprinse de la nivelul vaginului, mucus și bacterii benefice. Secreția vaginală normală este albă sau incoloră și nu are miros neplăcut. O scurgere vaginală anormală este mai abundentă, urât mirositoare și cu modificări de culoare (galben-verzuie, roșie, maronie, albă cu aspect brânzos). Această secreție modificată poate fi însoțită de prurit (mâncărimi), dureri pelvine, usturimi vaginale, dispareunie (n.r. durere la contactul sexual), disurie (n.r. dificultăți la urinare).

Cauzele apariției secreției vaginale anormale sunt, de cele mai multe ori, infecțioase. Totuși, igiena precară, dușurile vaginale excesive, anumite loțiuni lubrifiante, folosirea prezervativelor, a absorbantelor cu parfum sau tampoanelor vaginale pot fi alte cauze des întâlnite. În cazuri mai rare, aceste semne și simptome pot ascunde chiar un cancer al aparatului genital. Pentru a trata disconfortul, se impune vizita la medicul ginecolog, prelevarea secrețiilor vaginale pentru detecția infecțiilor și examenul Babeș Papanicolau. În urma rezultatelor, se va stabili planul de tratament.

Menstruația după naștere

Media10: Când revine ciclul menstrual după naștere și cum se poate schimba?

Dr. Denisa Palașcă: Intervalul de timp diferă de la persoană la persoană în funcție de un aspect foarte important, și anume alăptarea. În cazul în care femeia NU alăptează, prima menstruație va fi la aproximativ șase-opt săptămâni după naștere. În mod obișnuit, femeile care alăptează exclusiv nu au menstruații datorită hormonilor eliberați în această perioadă, și anume prolactina, ce inhibă ovulația și implicit menstruația. Ca și schimbări ale caracterului menstruației după naștere avem: primele menstruații pot fi mai abundente, de obicei sunt mai puțin dureorase și pot fi neregulate. Ciclul menstrual are nevoie de timp pentru a se regla după naștere. Menstruațiile pot flucta în durată, interval și intensitatea sângerării, mai ales la femeile care încă mai alăptează.

Share This Article