Sarcina este o perioadă plină de emoții și bucurii, însă această etapă vine la pachet și cu provocări, care pot afecta atât mama, cât și copilul. Printre afecțiunile care pot apărea în această perioadă se numără diabetul gestațional, o afecțiune care necesită monitorizare atentă și o gestionare adecvată. Deși acest tip de diabet este temporar, efectele sale pot influența atât sarcina, cât și riscul mamei de a dezvolta diabet de tip 2 în viitor. Cum apare diabetul gestațional? Ce impact are asupra organismului? Cum îl ții sub control? Află toate răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Ana Maria Andrei, medic specialist diabet și boli de nutriție la Centrul Medical Prima Clinic.
Diabetul gestațional poate provoca fluctuații periculoase ale glicemiei, care, netratate corespunzător, riscă să conducă la complicații pe termen lung. Chiar dacă nu există un singur factor cauzal, stilul de viață, alimentația și chiar hormonii joacă un rol esențial în apariția acestui tip de diabet. Descoperirea timpurie a diabetului gestațional poate face diferența între o sarcină normală și una cu riscuri, iar gestionarea corectă a acestei afecțiuni poate preveni efectele asupra mamei și a fătului.
„Diabetul gestațional este o formă de diabet care apare exclusiv în timpul sarcinii, spre deosebire de celelalte tipuri de diabet. Mecanismul principal prin care se dezvoltă acest tip de diabet este instalarea unei rezistențe la insulină în timpul sarcinii, ceea ce poate duce la creșterea valorilor glicemiei. Riscul este mai mare la femeile cu antecedente familiale de diabet, la cele supraponderale sau obeze. De asemenea, vârsta maternă înaintată reprezintă un factor de risc suplimentar”, spune medicul specialist.
Cum știi că ai diabet în sarcină: testul TTGO
Sarcina aduce multiple modificări în organism, iar unele dintre acestea pot fi confundate cu simptomele unor afecțiuni. Printre aceste schimbări se numără fluctuațiile hormonale, retenția de apă sau schimbările metabolice, care pot face dificilă identificarea unor probleme precum diabetul gestațional. Deși multe femei nu prezintă simptome evidente, este important ca fiecare gravidă să urmeze testele recomandate de medic pentru a depista din timp orice problemă. Depistarea precoce poate preveni eventuale complicații atât pentru mamă, cât și pentru făt.
„Pentru o femeie însărcinată, poate fi destul de dificil să își dea seama dacă are diabet. De obicei, simptomele sunt similare cu modificările hormonale din sarcină. Aici vorbim de senzația de sete și urinarea frecventă. Pentru a diagnostica diabetul gestațional înainte ca acesta să ducă la complicații, este esențială efectuarea testului de toleranță la glucoză orală (TTGO). Acest test este recomandat tuturor femeilor însărcinate, indiferent dacă prezintă sau nu factori de risc. Se efectuează între săptămânile 24 și 28 de sarcină. Testul presupune recoltarea unei probe de sânge pentru măsurarea glicemiei a jeun (pe nemâncate). Mai apoi, este nevoie de ingerarea unei soluții cu 75g de glucoză. Ulterior, glicemia se măsoară la o oră și apoi la două ore după ingestie. Pe baza acestor valori, se poate stabili diagnosticul de diabet gestațional”, explică dr. Ana Maria Andrei, medic specialist diabet și boli de nutriție la Centrul Medical Prima Clinic.
„Diagnosticul se pune dacă glicemia a jeun depășește 92 mg/dl”
Valorile glicemiei sunt esențiale pentru diagnosticarea și monitorizarea diabetului gestațional. De multe ori, femeile nu sunt conștiente de importanța acestor valori și cum pot influența ele evoluția sarcinii. Testul de toleranță la glucoză este, astfel, o metodă eficientă de a urmări cum reacționează corpul la zahăr. Cunoașterea valorilor optime ale glicemiei și efectuarea testelor la momentele potrivite pot preveni riscurile și asigura o sarcină mai sănătoasă și mai sigură.
„Valorile glicemiei considerate normale în testul de toleranță la glucoză sunt: glicemia a jeun sub 92 mg/dl, glicemia la o oră sub 180 mg/dl, glicemia la două ore sub 153 mg/dl. Aceste valori sunt diferite față de cele utilizate pentru diagnosticul altor tipuri de diabet. De exemplu, în cazul persoanelor normale, diabetul zaharat se diagnostichează dacă glicemia a jeun este egală sau mai mare de 126 mg/dl. În cazul gravidelor, diagnosticul de diabet gestațional se pune dacă glicemia a jeun depășește 92 mg/dl”, precizează medicul.
Monitorizarea glicemiei după naștere
După nașterea unui copil, multe femei se întreabă dacă diabetul gestațional dispare definitiv. De obicei, acest tip de diabet se remite după sarcină. Totuși, nu trebuie subestimat. În unele situații, poate semnala un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. De aceea, este crucial ca femeile care au avut diabet gestațional să fie atente și să-și monitorizeze în continuare sănătatea metabolică. Verificările periodice ale glicemiei sunt esențiale pentru a preveni instalarea diabetului. Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și un stil de viață activ pot reduce semnificativ riscurile și pot contribui la menținerea unei stări de sănătate optime pe termen lung.
„În majoritatea cazurilor, diabetul gestațional dispare după naștere. Acesta indică un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 în viitor. De aceea, se recomandă repetarea testului de toleranță la glucoză între săptămânile 4 și 12 postpartum. Ulterior, se va monitoriza periodic glicemia, o dată la trei ani. De cele mai multe ori, odată cu adoptarea unui stil de viață sănătos, femeile nu rămân cu diabet după sarcină. Totuși, este importantă verificarea regulată a glicemiei pentru a detecta eventualele probleme din timp și a preveni complicațiile”, subliniază dr. Ana Maria Andrei, medic specialist diabet și boli de nutriție la Centrul Medical Prima Clinic.
Complicațiile diabetului gestațional
Complicațiile care pot apărea în diabetul gestațional nu afectează doar sarcina, ci pot avea consecințe și pe termen lung pentru copil. Dești diabetul gestațional este o afecțiune temporară, impactul său poate fi mult mai puternic decât s-ar crede. De multe ori, simptomele nu sunt întotdeauna evidente. Totuși, această tulburare metabolică influențează într-o mare măsură modul în care organismul femeii răspunde la consumul de zahăr și poate crea condiții favorabile apariției unor complicații atât pentru mamă, cât și pentru copil. De la riscuri legate de naștere până la posibile efecte pe termen lung asupra sănătății copilului, diabetul gestațional necesită o monitorizare atentă și măsuri proactive.
„Diabetul gestațional poate avea consecințe atât pentru mamă, cât și pentru făt. Una dintre complicațiile posibile este macrosomia fetală, adică o greutate excesivă a copilului la naștere, cauzată de expunerea la un exces de glucoză. Acest lucru poate duce la dificultăți în timpul nașterii și la un risc crescut de cezariană. De asemenea, copiii născuți de mame cu diabet gestațional prezintă un risc mai mare de a dezvolta obezitate și diabet zaharat de tip 2 în viitor. În plus, există și un risc de preeclampsie (tensiune arterială ridicată), o complicație severă a sarcinii care poate afecta atât mama, cât și fătul”, avertizează medicul specialist.
Cum ții sub control diabetul gestațional
Pentru a controla diabetul gestațional, gravidele trebuie să adopte un stil de viață sănătos. În acest sens, există o serie de măsuri care trebuie luate. În plus, o monitorizare atentă și colaborarea strânsă cu medicul specialist pot face diferența în gestionarea acestei afecțiuni. Dr. Ana Maria Andrei, medic specialist diabet și boli de nutriție la Centrul Medical Prima Clinic, are următoarele recomandări:
- Adoptarea unei diete echilibrate: Primul pas în gestionarea diabetului gestațional este adoptarea unei diete echilibrate. În majoritatea cazurilor, glicemia poate fi controlată printr-un regim alimentar adecvat și un stil de viață sănătos. Este important ca mesele să fie mici și dese, evitând consumul excesiv de alimente la o singură masă. Se recomandă o alimentație bogată în legume, proteine de calitate și grăsimi sănătoase. Trebuie limitat consumul de carbohidrați simpli, cum ar fi dulciurile, sucurile, produsele de patiserie și fast-food-ul. În schimb, sunt indicate sursele de carbohidrați complecși, precum cerealele integrale (pâine integrală, orez integral, paste integrale). Fructele pot fi consumate, dar în cantități moderate, distribuite pe parcursul zilei.
- Activitate fizică regulată: Se recomandă mișcare zilnică, adaptată la toleranța fiecărei gravide. Mersul pe jos este o opțiune simplă și eficientă.
- Monitorizarea glicemiei: Pacienta trebuie să țină legătura cu medicul curant și să efectueze controale periodice. Există sisteme moderne de monitorizare continuă a glicemiei, care oferă o imagine mai clară asupra echilibrului glicemic.
- Tratamentul cu insulină: Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a controla glicemia, poate fi necesar tratamentul cu insulină. Totuși, cazurile în care este nevoie de insulină sunt rare. În astfel de situații, se administrează una sau două injecții pe zi, în doze mici.
