Pareza facială poate provoca slăbiciune musculară pe o parte a feței din cauza unei disfuncții a nervului facial. În acest caz, recunoașterea timpurie a simptomelor este esențială. Mai mult decât atât, dacă observi că apare această problemă, trebuie să știi că există câteva măsuri pe care le poți lua de acasă, până să ajungi la un specialist. Ce este această afecțiune? Ce tipuri de pareză facială există? Cum recunoști semnele de alarmă? Ce poți face în acele momente? Află răspunsurile de la dr. Mihai Botezat, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Pareza facială poate apărea brusc, iar simptomele sunt adesea vizibile în mod clar pe față. Aceasta poate afecta capacitatea unei persoane de a vorbi, de a mânca sau de a zâmbi. Uneori, problemele de închidere a ochiului pot duce la disconfort sau la complicații suplimentare, cum ar fi uscarea oculară. Deși poate fi o afecțiune alarmantă, în majoritatea cazurilor, pareza facială nu reprezintă o urgență medicală gravă. Totuși, necesită tratament și supraveghere atentă.
„Pareza facială reprezintă scăderea forței musculare la nivelul unei jumătăți a feței. Aceasta apare din cauza unui deficit de funcționare a nervului facial care controlează mușchii respectivi. De obicei, pareza facială apare pe o singură parte, însă există situații rare când este bilaterală. În acest caz, vorbim de boli sau infecții generale, cum ar fi borelioza (boala Lyme)”, spune medicul neurolog.
Tipuri de pareză
Pareza facială nu este un termen general, ci se referă la mai multe tipuri de disfuncții ale nervului facial, fiecare având cauze și manifestări diferite. În funcție de locația afectării nervului, pareza facială poate fi clasificată în două tipuri principale: centrală și periferică. Fiecare dintre aceste tipuri poate afecta fața în moduri diferite, iar tratamentele necesare pot varia în funcție de cauza principală. De exemplu, pareza facială centrală este, de obicei, mai subtilă și este legată de probleme la nivelul creierului. Pareza periferică afectează nervul facial direct, având un impact mai evident asupra feței.
„Există două tipuri de pareză facială: pareza facială centrală (dintr-o cauză la nivelul creierului sau la nivelul trunchiului cerebral de unde pleacă nervul) sau pareza facială periferică (de unde se formează nervul, la originea lui, din trunchiul cerebral sau pe traiect). Pareza facială de tip central este se exprimă mult mai puțin – observăm că ne coboară un pic colțul gurii. De obicei, acest simptom este însoțit de pareză pe partea respectivă (la nivelul membrelor) în tumori cerebrale, accidente vasculare, infecții cerebrale, encefalite etc. În schimb, pareza facială periferică este mai frecvent întâlnită, dar mai benignă”, precizează dr. Mihai Botezat, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
De ce apare pareza?
Pareza facială este o afecțiune care poate afecta brusc calitatea vieții. Aceasta provoacă asimetrie facială și dificultăți în mișcările normale ale feței. Deși expunerea la frig sau curenți de aer este cea mai frecventă cauză, această problemă poate ascunde și afecțiuni mai serioase, care necesită investigații amănunțite. Din acest motiv, apariția unor simptome precum durerea în spatele urechii sau slăbirea musculaturii faciale nu trebuie ignorată. Prezentarea la medic este esențială pentru un diagnostic corect și o recuperare optimă.
„Cea mai frecventă cauză de apariție a parezei faciale este așa-numita pareză facială a frigore sau expunerea la curenți de aer. De obicei, este precedată de o durere în spatele urechii. Atunci când apare o inflamație în zona respectivă, aceasta înglobează nervul facial și, prin urmare, nu mai funcționează cum trebuie. 80% dintre parezele faciale se vindecă complet. În celelalte cazuri, pacineții se recuperează parțial și atunci vorbim de alte cauze. Printre acestea avem: diabetul, infecțiile virale (virusul varicelo-zosterian), un traumatism, o intervenție chirurgicală la nivelul glandei salivare parotide, tumori la nivelul joncțiunii dintre nerv și creier sau accidente vasculare cerebrale”, spune medicul.
Semne de alarmă
Identificarea rapidă a semnelor de pareză facială este crucială. Acest lucru poate ajuta la stabilirea unui plan de tratament adecvat și prevenirea complicațiilor. Pareza facială poate afecta diferite zone ale feței. Semnele de alarmă pot varia în funcție de severitatea și tipul acesteia. De obicei, semnele inițiale includ o asimetrie a feței. Totuși, există și alte simptome care pot indica o problemă mai gravă. De exemplu, persoanele care suferă de pareză facială pot avea dificultăți în a închide ochiul pe partea afectată sau pot experimenta o scădere a reflexului de clipire. Aceste simptome trebuie monitorizate cu atenție, iar dacă se agravează, este esențial să se solicite imediat ajutor medical.
„În pareza facială de tip central, ca și în cea periferică, elementul comun este coborârea colțului gurii. De obicei, în cauza de tip central (accidentele vasculare cerebrale), asimetria este mai ușoară, mai puțin evidentă. În schimb, în cauza periferică, pentru că este implicat tot nervul, avem este o asimetrie evidentă. Colțul gurii este intens coborât, șanțul dintre buze și nas este șters pe partea respectivă, clipitul este afectat (pacientul clipește mai rar), fanta palpebrală este larg deschisă (pacientul nu poate închide ochiul), iar pliurile de la nivelul frunții sunt șterse pe partea paralizată”, declară medicul neurolog.
Pareza facială poate semnala un AVC
Pareza facială, manifestată prin slăbirea sau paralizia mușchilor feței, poate fi un semn alarmant al unui accident vascular cerebral (AVC) și necesită evaluare medicală imediată. Ignorarea acestui simptom poate întârzia un diagnostic vital, iar în cazul AVC-ului, timpul este esențial. Cu cât pacientul primește mai repede îngrijiri medicale, cu atât cresc șansele de recuperare și scad riscurile unor consecințe grave. De aceea, orice modificare bruscă a expresiei feței, chiar dacă pare minoră, trebuie privită ca o urgență medicală.
„În spital, la pacienții internați, întâlnim pareza facială de tip central, care poate semnala un AVC. Într-un accident vascular cerebral, există trei semne cardinale: asimetria feței (pareza facială), tulburarea de vorbire și scăderea forței musculare la nivelul unui braț. Prin urmare, asimetria feței este un element care trebuie să îndrepte pacientul către medic”, precizează dr. Mihai Botezat.
Cum depistezi boala?
Diagnosticul corect al parezei faciale necesită o evaluare atentă și detaliată, mai ales atunci când există suspiciuni privind o cauză mai gravă. Investigațiile imagistice, precum tomografia computerizată sau, în cazuri selectate, rezonanța magnetică (RMN), joacă un rol esențial în excluderea unor afecțiuni serioase, cum ar fi procesele tumorale sau inflamațiile extinse. Aceste metode permit medicilor să observe în detaliu structurile implicate și să stabilească un plan de tratament adecvat, mai ales la pacienții cu evoluție dificilă sau recuperare incompletă.
„De obicei, pacienții sunt investigați în urgență, unde facem un tomograf. Prin intermediul său, excludem un proces tumoral sau un proces inflamator extensiv, cum ar fi o mastoidită, o inflamație la nivelul celulelor din spatele urechii. O pareză de nerv facial se evaluează corect pe baza elementelor clinice și, uneori, prin RMN cerebral. Numai rezonanța magnetică poate să ne spună exact și să ne arate tot traiectul nervului facial. Totuși, nu toți pacienții trebuie să facă un RMN cerebral. Este necesar atunci când suspicionăm că ar putea fi ceva mai mult decât un proces inflamator sau la pacienții care nu se refac în totalitate”, afirmă dr. Mihai Botezat, medic primar neurolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Ce poți face de acasă, până să ajungi la medic?
Dacă observi semnele unei pareze faciale, este important să nu aștepți prea mult pentru a solicita ajutor medical. Între timp, există câteva măsuri pe care le poți lua acasă pentru a preveni agravarea simptomelor și pentru a proteja zona afectată. De exemplu, protejarea ochiului afectat este esențială, deoarece incapacitatea de a închide complet pleoapa poate duce la uscarea oculară și la riscuri de infecții. De asemenea, odihna și evitarea expunerii la condiții extreme, cum ar fi curenții de aer sau frigul, pot ajuta la reducerea disconfortului.
„În primă fază, pacienții pot să-și administreze un antiinflamator, cum ar fi paracetamol sau ibuprofen. De asemenea, încurajăm pacienții să stea în casă câteva zile, să nu se expună la curenți de aer, la frig. Dacă trebuie să iasă, e indicat să folosească ochelari de protecție pentru că vântul usucă ochiul. Din cauza faptului că pacientul nu mai poate clipi normal, atunci nici umezirea globului ocular nu se va mai face corect. În plus, le recomandăm pacienților să mănânce pe partea afectată pentru a stimula musculatura”, spune dr. Mihai Botezat.
Folosește protecție pentru ochi pe timpul nopții
Un alt aspect important al parezei faciale este incapacitatea de a închide ochiul pe partea afectată, mai ales pe timpul nopții. Aceasta poate duce la riscuri suplimentare, cum ar fi uscarea ochiului sau infecții oculare. De aceea, este esențial ca pacienții care suferă de pareză facială să ia măsuri suplimentare pentru a proteja ochiul afectat pe timpul nopții.
Pentru a preveni aceste probleme, există soluții simple și eficiente, cum ar fi ocluzorul nocturn și plasturele steril. Ocluzorul nocturn este un dispozitiv special conceput pentru a proteja ochiul în timpul somnului. Acesta se aplică pe pleoapa afectată și ajută la menținerea ochiului închis, prevenind uscarea și expunerea la praf sau alți iritanți. Plasturele steril este o bandă adezivă care poate fi aplicată pe pleoapa deschisă pentru a o închide, protejând astfel corneea. Ambele soluții sunt disponibile în farmacii și sunt recomandate de medici pentru a asigura o protecție eficientă a ochiului în perioada de recuperare.
„Când se instalează pareza facială, ochiul de pe partea afectată nu se mai va mai închide corect. Aceasta este o problemă în cursul nopții, mai ales pentru persoanele care dorm cu fața în sus. Noaptea, praful se depune inclusiv pe cornee și atunci riscăm să dezvoltăm o infecție, o ulcerație corneană, lucru care poate favoriza pierderea vederii. Noi învățăm pacienții să își ia de la farmacie un ocluzor nocturn sau un plasture steril pe care să îl prindă cu leucoplast până dimineața”, concluzionează medicul neurolog.
