Te-ai întrebat vreodată ce impact au alegerile tale zilnice asupra inimii? Cum poate o masă rapidă, lipsa de mișcare sau o noapte pierdută să-ți afecteze sănătatea pe termen lung? Sau poate crezi că „nu mi se poate întâmpla mie”? Adevărul este că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, iar multe dintre ele sunt rezultatul unor obiceiuri nesănătoase, pe care le repetăm zi de zi. Care sunt cele mai nocive comportamente pentru inimă? Cum te afectează? Dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help, îți oferă răspunsurile.
„Incidența bolilor cardiovasculare a crescut foarte mult”
În ultimii ani, tot mai mulți pacienți ajung în cabinetele medicilor cardiologi și sunt diagnosticați cu o afecțiune cardiovasculară. În plus, multe dintre bolile inimii care înainte erau apanajul vârstei înaintate au ajuns să fie întâlnite și la tineri. De ce se întâmplă asta? Ei bine, din cauza stilului de viață „modern”, agitat, pe „repede înainte”, nesănătos și, din păcate, extrem de dăunător pentru inimă.
„Incidența bolilor cardiovasculare a crescut foarte mult în ultimii ani, atât în rândul bărbaților, cât și în rândul femeilor. Din păcate, a scăzut și pragul vârstei la care diagnosticăm aceste afecțiuni. Prin urmare, atunci când un pacient se prezintă la noi la cabinet, indiferent că are 30 sau 70 de ani, luăm în calcul că ar putea avea o afecțiune cardiologică. De aceea, e important să analizăm foarte atent pacientul de la început, să nu fim superficiali și să luăm în serios simptomele pe care le are. De multe ori, în spatele acestora se poate ascunde o boală cardiovasculară gravă”, spune dr. Laura Bogdan.
Trebuie să știi, însă, că există anumite lucruri pe care le faci zi de zi și care poate ți se par banale, dar în timp îți pot afecta inima. De multe ori, nu stai să analizezi comportamentele și obieciurile pe care la adopți și te trezești abia când ajungi în cabinetul medicului cu un diagnostic grav. Te întrebi „Ce am făcut greșit?” sau „ De ce nu m-am oprit la timp?”, dar asta se întâmplă atunci când deja ești într-o situație dificilă, când nu mai este de ajuns doar să elimini aceste obiceiuri, ci ai nevoie de tratament, poate chiar pe viață. Care sunt aceste comportamente pe care trebuie să le schimbi? Află din articolul următor:
Fiecare țigară pe care o fumezi te aduce mai aproape de o afecțiune cardiovasculară
Fumatul este unul dintre factorii de risc cei mai cunoscuți în ceea ce privește apariția bolilor cardiovasculare, însă impactul său asupra inimii rămâne uneori subestimat. De la adolescenții care încep să fumeze de la vârste fragede și până la adulți care nu pot renunța la acest viciu, fumatul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Expunerea la fumul de țigară dăunează direct arterelor, făcându-le mai rigide și mai vulnerabile la acumularea de grăsimi și depuneri, ceea ce accelerează procesul de ateroscleroză. Aceasta, pe termen lung, poate duce la blocarea vaselor de sânge și la scăderea aportului de oxigen și nutrienți către mușchiul cardiac.
„Fumatul debutează de la o vârstă fragedă în zilele noastre. Sunt mulți adolescenți care încep să fumeze de la 12-13 ani. Cu cât pacientul se expune mai mult la fumul de țigară, cu atât riscul cardiovascular este mai ridicat. Fumatul influențează sistemul cardiovascular prin mai mulți factori. În primul rând, un fumător va avea un ritm al inimii mai accelerat și atunci inima va munci mai mult. Dacă pacientul respectiv are și alte afecțiuni, acest lucru va avea repercursiuni: creșterea valorilor tensionale, agravarea insuficienței cardiace, agravarea patologiei pe care o are, în general. În al doilea rând, substanțele pe care le conține tutunul agravează sau accelerează procesul de îmbătrânire al arterelor, procesul de ateroscleroză, în care sunt implicați și alți factori. Acestea duc, în timp, la apariția bolilor cardiovasculare: hipertensiune, angină pectorală, cardiopatie ischemică”, avertizează medicul.
Oprește-te la timp: mâncarea nu e un refugiu
Un alt factor important care contribuie la riscurile cardiovasculare este obezitatea, care afectează milioane de persoane la nivel global. În ultimii ani, prevalența obezității a crescut semnificativ, iar această problemă nu mai este legată doar de aspectul fizic, ci de sănătatea generală, în special de sănătatea inimii. Grăsimea excesivă din organism, mai ales în jurul organelor interne, nu este doar un depozit de țesut adipos, ci o „fabrică” de substanțe care pot favoriza inflamațiile și procesele care duc la formarea hematoamelor. Aceste cheaguri pot bloca vasele de sânge și pot provoca evenimente cardiovasculare majore.
„Obezitatea, prin greutatea, efortul pe care îl face inima, agravează bolile cardiovasculare sau duce la boli cardiovasculare. În general, persoanele obeze au și o dispoziție a grăsimii în jurul organelor. Aceea nu este o grăsime inertă, ci produce niște substanțe care sunt implicate în procesul de ateroscleroză, în tromboze. Pacienții care sunt obezi sunt predispuși la formarea de cheaguri la nivelul vaselor, venelor și arterelor. Deci obezitatea face rău și trebuie făcut absolut orice e posibil ca pacientul să reducă gradul de adipozitate viscerală, chiar dacă nu ajunge la o greutate ideală”, declară dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Dacă nu faci mișcare acum, inima ta va avea de suferit mai târziu
Sedentarismul reprezintă un alt „ucigaș tăcut” al sănătății inimii. În societatea modernă, în care tehnologia a preluat controlul asupra multor aspecte ale vieții cotidiene, tot mai multe persoane își petrec majoritatea zilelor în fața unui ecran. Lipsa mișcării nu doar că favorizează acumularea kilogramelor în plus, dar duce și la scăderea capacității cardiovasculare și la slăbirea mușchiului cardiac. Sedentarismul prelungit poate, de asemenea, să crească riscul de hipertensiune arterială, un alt factor major de risc pentru bolile de inimă.
„Sedentarismul prelungit, definit prin lipsa activității fizice și timpul îndelungat petrecut în poziții sedentare (cum ar fi statul la birou sau în fața televizorului), are un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare. Un stil de viață inactiv afectează funcționarea normală a inimii și a vaselor de sânge, crescând riscul dezvoltării unor afecțiuni grave ale sistemului cardiovascular. În plus, lipsa activității fizice este un factor de risc major pentru dezvoltarea obezității. Așadar, nu facem decât să intrăm într-un cerc vicios”, afirmă medicul cardiolog.
Alimentația nesănătoasă, un pas până la îmbolnăvirea inimii
Într-o eră a fast-food-urilor și alimentelor procesate, tentația de a consuma produse bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr și sare este mare. Aceste obiceiuri alimentare pot crește nivelul de colesterol „rău” (LDL) și pot favoriza depunerea acestuia pe pereții arterelor, ceea ce duce la îngustarea vaselor de sânge și la scăderea fluxului sanguin.
„Colesterolul este influențat de ceea ce mâncăm, de alimentele pe care le consumăm. Alimentația bogată în grăsimi, cum ar fi: carnea grasă (de porc, rață, gâscă, pielea), alcoolul în exces, alimentele foarte sărate (brânza, mezelurile), alimentele cu conservanți, dulciurile (mai ales cele din cofetărie, care sunt foarte procesate), duc la creșterea nivelului de colesterol. Un nivel crescut de colesterol este un factor de risc important pentru apariția afecțiunilor cardiovasculare”, concluzionează dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
