Când vorbim despre gestionarea diabetului, gândurile se îndreaptă de obicei spre alimentație, activitatea fizică și monitorizarea glicemiei. Însă, un element mai puțin cunoscut, dar extrem de important pentru controlul diabetului, este microbiomul intestinal – acea comunitate de bacterii benefice care trăiește în intestinul nostru. Acest „mic univers” joacă un rol crucial în sănătatea generală, influențând glicemia, inflamația și chiar sănătatea mentală. Care este legătura complexă dintre sănătatea intestinală și controlul glicemiei. Ce trebuie să știi dacă ai DIABET?
Ce este microbiomul și cum ne influențează sănătatea?
Microbiomul intestinal este compus din miliarde de bacterii, virusuri și alte microorganisme care trăiesc în sistemul digestiv. Ele contribuie la digestie, la absorbția nutrienților și la menținerea unui sistem imunitar puternic. În mod ideal, microbiomul este echilibrat, având un număr adecvat de bacterii „bune” și o proporție redusă de bacterii „dăunătoare.”
„Studiile recente au arătat că microbiomul joacă un rol esențial în menținerea unui nivel stabil al glicemiei și în reducerea inflamației cronice, două aspecte esențiale pentru pacienții cu diabet. Dezechilibrele din microbiom, cunoscute ca disbioză, au fost corelate cu un control glicemic slab și cu rezistența la insulină, ceea ce face și mai importantă îngrijirea sănătății intestinale în cazul persoanelor cu diabet”, explică dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice la Clinica NutriLife.
Cum influențează microbiomul glicemia?
Microbiomul contribuie la controlul glicemiei în mai multe moduri.
- Reglarea metabolismului carbohidraților. Bacteriile intestinale joacă un rol în modul în care corpul digeră și metabolizează carbohidrații. Un microbiom echilibrat ajută la descompunerea carbohidraților în mod eficient, prevenind astfel creșterile bruște ale glicemiei.
- Producția de acizi grași cu lanț scurt – Anumite bacterii produc acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul, care au un efect antiinflamator și pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină. Aceste substanțe ajută la protejarea celulelor intestinale și la menținerea unei bariere intestinale sănătoase.
- Reducerea inflamației cronice – Un microbiom sănătos ajută la menținerea unui răspuns imunitar echilibrat, reducând inflamația sistemică, care este des întâlnită în cazul diabetului. Inflamația cronică poate contribui la rezistența la insulină, complicând gestionarea diabetului.
- Influența asupra apetitului și metabolismului – Microbiomul are un rol și în reglarea hormonilor asociați cu apetitul, precum leptina și grelina. Acest echilibru poate preveni mâncatul în exces și acumularea de grăsime, ambele asociate cu o gestionare slabă a glicemiei.
Microbiomul și glicemia: Cum ajută la stabilizarea nivelurilor de zahăr din sânge?
Un microbiom echilibrat susține digestia eficientă a carbohidraților și a altor nutrienți și influențează modul în care aceștia sunt absorbiți și transformați în energie. Anumite bacterii benefice din intestin ajută la descompunerea carbohidraților într-un mod mai lent și controlat, evitând creșterile bruște ale glicemiei după mese. În lipsa unui microbiom echilibrat, carbohidrații sunt descompuși și absorbiți rapid, ceea ce poate duce la variații rapide și necontrolate ale glicemiei, crescând riscul de hiperglicemie.
Cum să sprijini un microbiom sănătos?
Pentru a avea un microbiom echilibrat, este esențial să te concentrezi pe alimentația zilnică și pe obiceiuri care sprijină sănătatea intestinului.
- Consuma fibre prebiotice – Alimentele bogate în fibre, precum legumele, fructele și cerealele integrale, hrănesc bacteriile benefice din intestin, ajutându-le să se înmulțească și să mențină un mediu sănătos.
„Când consumăm fibre prebiotice, acestea trec prin tractul digestiv fără a fi descompuse, ajungând intacte în intestinul gros. Acolo, bacteriile benefice le descompun prin fermentație, proces care duce la producerea unor compuși benefici, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt (AGLC), precum butiratul. Acizii grași cu lanț scurt au un efect antiinflamator și contribuie la menținerea sănătății mucoasei intestinale, protejând intestinul de infecții și inflamații. Pentru pacienții cu diabet, acest proces este deosebit de benefic, deoarece ajută la reducerea inflamației cronice și la îmbunătățirea sensibilității la insulină. În plus, fibrele prebiotice contribuie la o digestie mai lentă a carbohidraților, ceea ce ajută la evitarea creșterilor bruște ale glicemiei după mese”, spune dr. Marlena Pascu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice la Clinica NutriLife.
- Include alimente fermentate – Kefirul, iaurtul, varza murată și kimchi-ul sunt surse excelente de probiotice – bacterii vii care contribuie la un microbiom sănătos. Aceste alimente ajută la menținerea unui echilibru bacterian optim.
„Alimentele fermentate trec printr-un proces natural de fermentație, în care bacteriile și drojdiile descompun carbohidrații din aceste alimente, transformându-le în compuși benefici, cum ar fi acizii organici și vitaminele B. Aceste bacterii vii contribuie la diversificarea și echilibrarea microbiomului intestinal, sprijinind funcțiile digestive, imunitare și metabolice. Bacteriile probiotice din alimentele fermentate pot îmbunătăți sensibilitatea la insulină, ajutând celulele să răspundă mai eficient la insulină și contribuind astfel la menținerea unui nivel stabil al glicemiei”, atrage atenția medicul.
- Evită alimentele procesate și zaharurile rafinate – Acestea pot hrăni bacteriile dăunătoare, ceea ce duce la disbioză și afectează controlul glicemiei.
„Alimentele procesate și zaharurile rafinate reprezintă un pericol nu doar pentru glicemie, ci și pentru sănătatea microbiomului. Aceste tipuri de alimente tind să hrănească bacteriile dăunătoare din intestin, provocând un dezechilibru bacterian cunoscut sub numele de disbioză. În timp, acest dezechilibru poate afecta negativ sănătatea intestinală, crescând inflamația și rezistența la insulină, aspecte care complică gestionarea diabetului. Zaharurile rafinate și carbohidrații simpli sunt descompuși rapid în organism, oferind o sursă de energie bacteriilor dăunătoare din intestin. Acest lucru duce la înmulțirea acestor bacterii și la reducerea diversității bacteriene, ceea ce compromite echilibrul microbiomului”, declară dr. Marlena Pascu.
- Redu consumul de antibiotice atunci când nu este necesar – Antibioticele pot distruge bacteriile benefice, ceea ce face ca intestinul să fie mai vulnerabil la dezechilibre. Utilizează-le doar sub supravegherea medicului.
- Stai hidratat și fă mișcare – Apa ajută la digestie și la menținerea unui mediu intestinal sănătos, iar exercițiile fizice moderate contribuie la reglarea glicemiei și la sănătatea intestinului.
