Ileana Trincă, profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Elena Cuza”, transformă fiecare lecție într-o invitație către lumea fascinantă a cărților. Cu o carieră dedicată educației și o pasiune molipsitoare pentru literatură, prof. Trincă scrie, de peste trei decenii, povești de succes în viețile elevilor săi. Ce face această profesoară atât de specială? Poate faptul că, odată elevă în aceleași bănci ale colegiului, știe cum să inspire din interior. Sau poate proiectele creative și inovația prin care literatura devine captivantă, chiar și în era tehnologiei. Cum reușește să stârnească dragostea pentru lectură? Ce cărți descoperă elevii la cercul de lectură? Cum poate literatura să fie trăită, nu doar citită? Răspunsurile într-un interviu exclusiv Media10.
„Sunt la Colegiul Național Elena Cuza încă din 1984, de când am venit ca elevă”
Media10: Ce v-a inspirat să alegeți cariera de profesor de limba română? Povestiți-ne puțin despre parcursul dumneavoastră profesional.
Prof. Ileana Trincă: Dintotdeauna mi-am dorit să devin profesoară. În copilărie, toate jocurile mele erau „de-a învățătoarea”. Am avut o admirație profundă pentru profesoara mea de limba și literatura română din gimnaziu, doamna Violeta Toader, de la Poiana Mare. Dânsa m-a inspirat și m-a îndrumat să urmez Liceul de Filologie-Istorie, așa cum se numea pe vremea aceea. Astfel, în anul 1984, am fost admisă la acest liceu, la clasa de filologie, unde am avut șansa de a studia sub îndrumarea unei echipe de profesori excepționali. Mai apoi, am urmat facultatea tot la Craiova. După absolvire, am avut oportunitatea de a ocupa un post de profesor de latină la Liceul „Elena Cuza”, care își schimbase numele după evenimentele din decembrie 1989.
Am promovat concursul de titularizare și am început să predau la acest liceu. Am predat timp de doi ani limba latină, după care am intrat în concediu de maternitate. La revenirea mea, din cauza unei reforme a Ministerului Educației, orele de latină erau reduse. Fiind profesor titular, mi s-a completat norma cu ore de limba română. Treptat, am trecut la predarea exclusivă a limbii române, iar din anul 2002 am început să predau doar această materie cu normă întreagă. Așadar, sunt la Colegiul Național „Elena Cuza” încă din 1984, de când am venit ca elevă, și am rămas aici, cu pasiune și devotament, în calitate de profesoară de limba română.
„Strategiile de lectură au fost întotdeauna o preocupare majoră pentru noi”
Media10: Auzim adesea că „tinerii din ziua de azi nu mai pun mâna pe carte”. Cum reușiți să le stârniți interesul elevilor pentru lectură și să contracarați această percepție?
Prof. Ileana Trincă: Se spune adesea că „elevii nu mai învață” sau „copiii nu mai citesc”, dar consider că aceste afirmații au o nuanță exagerată. Spre deosebire de generația mea, copiii din ziua de astăzi cunosc limbi străine. Pentru mulți dintre ei, engleza a devenit a doua limbă maternă. În plus, acești copii au o inteligență pragmatică excepțională: știu să se orienteze foarte bine, să utilizeze dispozitivele electronice încă de la vârste fragede, nu intră în panică. Dețin multe atuuri comparativ cu generația mea. Deși nu au cunoștințe specializate într-un singur domeniu, așa cum aveam noi, eu văd foarte multe lucruri frumoase la noile generații. Ideea că elevii nu mai citesc mi se pare o exagerare. Interesul pentru lectură depinde în mare măsură de modul în care sunt ghidați de adulți. Dacă ne dorim să-i formăm bine, există foarte multe soluții prin care le putem stârni interesul pentru lectură.
În acest sens, strategiile de lectură au fost întotdeauna o preocupare majoră pentru noi. Mă gândesc constant la modalități eficiente de a le capta interesul elevilor și de a le stimula dorința de a citi. Aici, colaborarea cu restul echipei din școală joacă un rol esențial, deoarece nu putem reuși singuri. Este nevoie de o muncă de echipă pentru a avea un impact semnificativ. Școala noastră are o tradiție solidă în acest sens: fiecare manager a preluat de la predecesorul său ideea de colaborare și dezvoltare continuă. Această abordare a devenit o curge firească, în care cei cu experiență îi îndrumă pe cei mai tineri.
Proiecte de succes
Media10: Ce proiecte ați derulat de-a lungul timpului în școală cu elevii? Care au fost cele mai de succes?
Prof. Ileana Trincă: Cel mai de succes proiect pe care l-am derulat este cercul de lectură, care funcționează de peste 20 de ani în școală. Această activitate se desfășoară în cadrul orelor de curs, deoarece avem ore alocate pentru lectură, iar eu îmi doresc ca elevii să înțeleagă importanța acestui demers. Activitățile din cercul de lectură sunt integrate în programa școlară, în special pentru clasele V-VIII, și se desfășoară pe diverse paliere și etaje sub îndrumarea fiecărui profesor de limba română. De asemenea, organizăm întâlniri cu scriitori, fie în persoană, fie online. Anul acesta am planificat câteva întâlniri la Muzeul Național al Literaturii Române din București. La gimnaziu, intenționez să le propun elevilor „Pelinul Negru” sau ultimul volum de versuri „Noctiluca” de Ioana Nicolaie și să ne întâlnim cu autoarea.
Pentru liceeni, m-am gândit la „Theodoros”, cel mai recent roman al lui Mircea Cărtărescu, ca mai apoi să organizăm o întâlnire cu autorul la București. Mai mult decât atât, în decursul anilor am organizat numeroase excursii cu elevii, vizitând orașe precum: Viena, Praga, Veneția. La întoarcere, obișnuiam să discutăm despre cărți a căror acțiune se desfășurase în acele locuri. Cel mai recent proiect implementat în școală este colțul virtual din bibliotecă, unde elevii pot accesa cărțile prin scanarea unui cod QR. Acest colț virtual oferă o modalitate modernă și practică de a încuraja lectura. Prin intermediul codurilor QR, elevii pot să descopere diverse titluri și să citească lecturile direct de pe dispozitivele mobile.
Cercul de lectură, o activitate iubită de elevi
Media10: Cum ați reușit să creați un cerc de lectură și cum se desfășoară această activitate?
Prof. Ileana Trincă: Această activitate a început din curiozitate și dintr-o joacă, iar apoi s-a dezvoltat treptat, cu fiecare generație de elevi. Cercul de lectură pe care îl conduc se numește „Spirite noi”. Îmi face mare plăcere să văd că elevii inițiază discuții în urma lecturii, că îmi sugerează chiar ei titluri noi și se motivează unii pe alții să citească. Mulți copii, în special cei din clasele mai mari, aduc cărți și le citesc colegilor. De asemenea, utilizăm și tabla inteligentă în activitățile noastre. De exemplu, citim cartea și apoi vedem filmul, după care le comparăm. Astfel, discuțiile devin mult mai ample și reușesc să le captez atenția elevilor. În plus, dacă în trecut existau caiete de lectură, acum există aplicația Goodnotes, unde elevii își scriu notițele. De multe ori, ne întâlnim cu elevii și în afara orelor de română la cercul de lectură.
Ce cărți pot studia elevii la cercul de lectură?
Media10: Cum alegeți cărțile pentru cercul de lectură? Țineți cont de preferințele elevilor sau urmați numai programa școlară?
Prof. Ileana Trincă: La liceu, cărțile pentru cercul de lectură sunt, în general, suplimentare față de cele prevăzute în programa obligatorie. De exemplu, în clasa a IX-a, avem libertatea de a introduce alte titluri decât cele din manuale. În clasa a X-a, este o gamă mai largă de opțiuni. Trebuie să respect structura romanului modern obiectiv, însă există o libertate destul de mare pentru profesorul de limba și literatura română. De exemplu, dacă la clasă studiem „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, pot să propun la cercul de lectură „Patul lui Procust”. În plus, dacă le explic elevilor că este vorba despre un „dosar de existențe” și că vor înțelege cu adevărat romanul abia după ce vor citi și ultima pagină, aceștia devin curioși și citesc cartea.
La gimnaziu, cărțile sunt alese astfel încât să se potrivească tematicilor necesare pentru Evaluarea Națională. Eu însămi citesc și cer ajutorul elevilor pentru a selecta titluri care să le stârnească interesul pentru lectură. Mă ghidez și pe baza revistelor „Consilierul de lectură” și „Perspective”, dar și a resurselor din cadrul cercului de lectură pentru a descoperi cărți noi. În plus, mă ajută foarte mult și editurile de renume precum: Art Junior, Booklet, Polirom etc.
Activități după lectură: dezbateri, teste interactive, aplicații
Media10: Cum se desfășoară lucrurile după ce elevii termină de citit o carte la cercul de lectură?
Prof. Ileana Trincă: După ce am citit cartea, organizăm dezbateri, discutăm în detaliu despre conținut și analizăm aspectele importante. Clasa se împarte în două echipe, iar acestea își pun întrebări reciproc. Facem și teste interactive, cum ar fi Quizz. Ne folosim și de aplicațiile educative, precum Wordwall, Genially, dar și de tabla inteligentă. Putem să desenăm personajele, să prelungim povestea sau chiar să schimbăm finalul cărții. Există o mulțime de modalități de a învăța și de a discuta despre lectură.
Elevii pot accesa cărțile prin coduri QR
Media10: Unul dintre proiectele recent implementate în școală este un colț virtual de lectură în bibliotecă. Cum s-a născut ideea acestui concept?
Prof. Ileana Trincă: Ceea ce vedeți în bibliotecă reprezintă doar „vârful icebergului”, partea vizibilă și spectaculoasă. Tot ceea ce am aflat despre crearea unui cod QR și asocierea lui cu imaginea cărții am învățat de la colegii mei. În plus, chiar și alegerea titlurilor este un proces colaborativ cu toți colegii din cancelarie. Totuși, ideea acestui proiect îi aparține domnului director Cotfasă. Într-o discuție pe culoar, mi-a spus că își dorește ca la etajul II („locul copiilor”, așa cum îl numim noi), să fie lipite aceste coduri QR pe flyere sau chiar pe pereți. Astfel, pur și simplu de dragul mecanismului de a scana și de a fi direcționați către o carte, poate vor dori să citească și mai mult.
Am preluat această idee și am început să o pun în aplicare. Este un proiect aflat în continuă în dezvoltare, iar pe măsură ce avansăm, vom adăuga din ce în ce mai multe cărți. În prezent, avem o secțiune dedicată literaturii române pentru bacalaureat, o secțiune de literatură universală și o secțiune strict destinată catedrei de română. De exemplu, dacă la clasă studiem „Iliada și Odiseea” de Homer, eu le recomand „Cântul lui Ahile” de Madeline Miller, o rescriere a poveștii din „Iliada și Odiseea”, dar din perspectiva lui Ahile. Îmi doresc ca elevii să înțeleagă că literatura veche este o bază pentru noile creații literare.
„Această combinație între vechi și nou creează o imagine a complexității”
Media10: Cum poate acest proiect să sprijine creativitatea și gândirea elevilor?
Prof. Ileana Trincă: Imaginați-vă cum arată biblioteca cu acest fond de cărți vechi, printre care se numără sute sau chiar mii de volume. La capătul opus al camerei, se află tabla inteligentă. Această combinație între vechi și nou creează o imagine a complexității, a unui loc complet, care stimulează imaginația. Astfel, elevii sunt încurajați să perceapă totul dintr-o perspectivă unitară și profundă. Faptul că în jurul lor există atât cărți de patrimoniu, cât și tehnologii moderne, îi ajută să dezvolte o gândire mai amplă și mai profundă, în care sunt încurajați să exploreze și să integreze informațiile din diverse surse.
Media10: Cum vă imaginați că va evolua colțul virtual din bibliotecă în viitor, având în vedere evoluția tehnologiei? Credeți că tehnologia poate înlocui complet experiența lecturii clasice?
Prof. Ileana Trincă: Nu cred că va dispărea cartea tipărită. Deși tehnologia va fi din ce în ce mai prezentă, deoarece lumea evoluează, nu cred într-un viitor în care roboții vor crea artă și nici într-un viitor în care cartea tipărită va dispărea complet. Lumea și universul evoluează în spirală, așa cum au demonstrat-o fizicienii. De curând, l-am urmărit la TVR Cultural pe Silviu Purcărete, unul dintre oamenii pe care îi admir foarte mult. El povestea că, prin anii 1990, folosea foarte mult dispozitivele electronice în piesele sale, dar treptat s-a întors la elementele clasice. Cred că acest lucru se va întâmpla și în cazul copiilor. Vor folosi device-urile o perioadă, după care se vor întoarce la carte. Obiectul cultural esențial în viața unui om rămâne cartea. Consider că nu are importanță dacă aceasta este tipărită sau digitalizată, important este conținutul, ideea.
„Frumosul și adevărul rămân constante”
Media10: Care sunt principiile și valorile pe care le considerați esențiale în educația elevilor?
Prof. Ileana Trincă: Principiile pe care le consider esențiale sunt cele tradiționale. Lumea se schimbă, valorile modernității vin în continuare peste noi, ceea ce este firesc, dar valorile adevărate sunt perene. Frumosul și adevărul rămân constante. Încerc să le cultiv și copiilor, pentru că astfel pot să continui să exist prin ei. José Saramago a creat o definiție a copilului și a profesorului: „Copiii sunt darul lui Dumnezeu pentru oameni, ca să învețe să iubească pe cineva mai mult decât pe ei înșiși. Profesorul este cel care nu are istorie personală, pentru că istoria lui se regăsește în toate istoriile elevilor lui.” Mi-ar plăcea ca toate aceste valori, pe care le-am adunat de-a lungul anilor – din Grecia și Roma antică, din adolescența mea, din învățăturile foștilor mei profesori – să le dau mai departe elevilor mei.
Aș vrea ca ei să înțeleagă că trebuie să existe disciplină și rigoare în vorbire, în respectarea regulilor gramaticale, pentru că a vorbi corect înseamnă a gândi corect. Nuanțările semantice sunt semn de elitism și cunoaștere profundă. Nu este o vorbă în vânt aceea de a folosi cuvântul corect în contextul potrivit. Eleganța înseamnă a alege cu grijă din „buruienile” culturii. Putem să realizăm acest lucru într-o școală în care suntem susținuți și în care echipa managerială face exact același lucru pe care îl fac profesorii la clasă. Am norocul să fiu într-o școală unde, de la o generație la alta de profesioniști, valorile și principiile nu s-au distrus, ci s-au perpetuat.
