Știați că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în rândul pacienților diabetici? Cum poate diabetul, aparent o problemă a glicemiei, să devină o amenințare directă pentru inimă? Și ce puteți face pentru a preveni aceste riscuri? Aceste întrebări ne conduc către o realitate alarmantă: diabetul și bolile de inimă sunt interconectate într-un mod complex, iar prevenția este cheia. De ce această legătură este atât de periculoasă și cum puteți acționa pentru a vă proteja sănătatea? Aflăm de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Centrul Medical Cardio Help.
De ce pacienții cu diabet sunt mai vulnerabili la bolile cardiovasculare?
Diabetul afectează mult mai mult decât simpla procesare a zahărului din organism. Nivelurile crescute de glicemie au un impact direct asupra structurii și funcționării vaselor de sânge. În timp, hiperglicemia constantă poate deteriora endoteliul, stratul interior al pereților vaselor de sânge, provocând inflamații și microrupturi. Aceste leziuni creează un mediu propice pentru depunerea colesterolului și a altor lipide, accelerând formarea plăcilor de aterom, un proces cunoscut sub numele de ateroscleroză. Ateroscleroza îngustează și rigidizează vasele de sânge, limitând fluxul de sânge către inimă și alte organe vitale. Acest lucru poate duce la angină pectorală (durere în piept), infarct miocardic sau accident vascular cerebral, evenimente majore care pun în pericol viața pacientului.
Pe lângă aceasta, mulți pacienți diabetici prezintă și alți factori de risc cardiovascular, precum:
- Hipertensiunea arterială – frecvent asociată cu diabetul, crește presiunea asupra inimii.
- Dislipidemiile – nivelurile ridicate de colesterol LDL („colesterol rău”) și trigliceride, împreună cu scăderea colesterolului HDL („colesterol bun”).
- Obezitatea – un alt factor de risc comun, cu efecte negative asupra metabolismului și funcționării cardiovasculare.
- Inflamația cronică – diabetul generează un mediu inflamator care accelerează procesul de ateroscleroză.
„Hiperglicemia acționează ca un factor toxic pentru vasele de sânge. În plus, diabeticii sunt predispuși la disfuncții ale microcirculației, ceea ce înseamnă că și vasele mici de sânge suferă modificări structurale. Aceste efecte cumulate cresc semnificativ riscul de complicații cardiovasculare grav. Pacienții cu diabet au de multe ori multiple afecțiuni asociate care complică evoluția bolilor cardiovasculare. Controlul riguros al glicemiei, dar și gestionarea tensiunii arteriale și a lipidelor din sânge sunt fundamentale pentru reducerea riscurilor”, subliniază dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Centrul Medical Cardio Help.
Statistici care atrag atenția
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS):
- Aproximativ 75% dintre pacienții diabetici mor din cauza complicațiilor cardiovasculare.
- Diabeticii au un risc de 2-4 ori mai mare de a dezvolta boli de inimă comparativ cu persoanele fără diabet.
Dr. Laura Bogdan completează: „Aceste cifre nu sunt doar statistici, ci reflectă realitatea de zi cu zi din cabinetele noastre. Este esențial ca pacienții să fie conștienți de aceste riscuri și să acționeze preventiv”.
Semne și simptome care nu trebuie ignorate
Bolile cardiovasculare pot evolua insidios la pacienții diabetici, motiv pentru care monitorizarea constantă este esențială. Simptome precum durerea toracică, respirația greoaie, oboseala nejustificată sau palpitațiile trebuie să fie investigate de urgență. De asemenea, unii pacienți pot prezenta simptome atipice sau chiar absența simptomelor („infarct silențios”).
„Pacienții diabetici au deseori simptome mai puțin evidente, ceea ce face ca diagnosticul să fie întârziat. Acest lucru se datorează faptului că diabetul poate masca semnele clasice ale unor afecțiuni cardiovasculare grave, cum ar fi infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă. De exemplu, un pacient poate acuza doar o stare de oboseală persistentă sau dificultăți de respirație, fără dureri toracice tipice. De aceea, investigațiile regulate, precum electrocardiograma sau ecocardiografia, sunt esențiale pentru a identifica din timp modificările subtile, dar periculoase, care pot afecta inima și vasele de sânge”, avertizează dr. Laura Bogdan.
Acest aspect este deosebit de important, deoarece simptomele atipice pot masca afecțiuni cardiovasculare grave. Spre exemplu, un infarct miocardic poate să nu provoace dureri toracice intense la pacienții diabetici, ci doar o oboseală inexplicabilă, disconfort abdominal sau dificultăți de respirație. Aceste manifestări subtile sunt adesea confundate cu alte probleme de sănătate sau ignorate, ceea ce amână tratamentul adecvat.
„Monitorizarea regulată poate face diferența între prevenirea unei complicații majore și tratarea unei situații critice. Prin electrocardiogramă sau ecocardiografie, putem detecta din timp modificări structurale sau funcționale ale inimii, înainte ca acestea să devină ireversibile”, spune medicul cardiolog.
Măsuri de prevenție și control
- Controlul glicemiei Menținerea glicemiei în limite normale reduce riscul de complicații cardiovasculare. Monitorizarea constantă și respectarea tratamentului prescris sunt esențiale.
- Adoptarea unui stil de viață sănătos
- Alimentație echilibrată – bazată pe legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase.
- Exerciții fizice regulate – cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate moderată.
- Renunțarea la fumat – fumatul crește exponențial riscul cardiovascular.
- Controlul factorilor de risc adiționali
- Monitorizarea tensiunii arteriale.
- Verificarea periodică a profilului lipidic.
- Gestionarea greutății corporale.
- Colaborarea cu un medic specialist Pacienții diabetici ar trebui să aibă o relație strânsă cu medicii lor – diabetolog, cardiolog și medic de familie – pentru a monitoriza starea generală de sănătate și pentru a adapta tratamentul în funcție de evoluția bolii.
„O abordare multidisciplinară este cheia succesului în prevenirea complicațiilor cardiovasculare la pacienții cu diabet. Este important să implicăm echipe formate din cardiologi, diabetologi și nutriționiști pentru o îngrijire optimă, iar pacientul să colaboreze”, conchide dr. Laura Bogdan.
