Pneumonia este o afecțiune care poate afecta serios sănătatea plămânilor, dar și întreaga stare generală a organismului, iar complicațiile ei nu sunt de neglijat. De la insuficiență respiratorie până la afectarea inimii sau a altor organe vitale, pneumonia poate transforma o simplă infecție într-o problemă severă. Când poate deveni periculoasă pneumonia? Care sunt cele mai frecvente complicații? Cum le gestionăm? Aflăm de la dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic, într-un interviu acordat Media10 cu ocazia Zilei Mondiale a Pneumoniei.
Răceală sau pneumonie?
Media10: În multe cazuri, oamenii confundă pneumonia cu o simplă răceală mai severă. Cum putem face diferența și ce simptome ar trebui să ne alarmeze?
Dr. Andreea Vulpe: Simptomele pneumoniei sunt foarte asemănătoare celor de gripă sau răceală. Totuși, în cazul pneumoniei, starea pacientului este, de obicei, mult mai gravă, iar simptomele persistă timp de mai multe zile. Febra poate ajunge până la 40 de grade Celsius și pacientul prezintă dificultăți de respirație. Pneumonia poate avea forme mai ușoare sau mai severe, în funcție de mai mulți factori, printre care se numără: vârsta, starea generală de sănătate și sistemul imunitar.
Semnele de gravitate (care necesită evaluare medicală de urgență în contextul unei pneumonii) includ: frecvența respiratorie crescută (peste 30 de respirații/minut), starea de confuzie sau somnolență, tensiunea arterială scăzută (TA sub 90/60 mm Hg). La acestea se adaugă apariția hemoptiziei (expectorație cu sânge), mai ales la fumători. Cianoza (culoarea vineție a mâinilor și a buzelor) poate fi, de asemenea, un alt semn de gravitate.
Când devine pnuemonia periculoasă?
Media10: Ce este pneumonia și de ce poate fi periculoasă?
Dr. Andreea Vulpe: Pneumonia reprezintă inflamația acută a săculeților de aer de la nivelul unuia sau a ambilor plămâni (forma alveolară) sau inflamația interstițiului pulmonar (forma interstițială), cauzată de infecții bacteriene, virale sau fungice. Primele simptome ale pneumoniei pot apărea brusc, la 24-48 de ore de la contactul cu germenul incriminat. La adulți, simptomele pneumoniei includ: tuse seacă sau productivă (mucusul poate avea diferite culori – galben, verde, maro); febră (orice valoare peste 37,3°C este considerată subfebrilă și poate indica pneumonie sau infectarea cu SARS-CoV-2); dispnee (dificultăți de respirație, manifestate prin respirație tăiată sau rapidă); frisoane, transpirații; durere în piept; cefalee (durere de cap), dureri musculare; oboseală extremă; greață, vărsături, diaree, cu pierderea poftei de mâncare; pierderea bruscă a gustului și mirosului (un simptom specific atât pneumoniei, cât și infecției cu SARS-CoV-2).
De asemenea, durerea sau junghiul toracic se pot agrava în timpul episoadelor de tuse. Este important de menționat că, în cazul vârstnicilor, febra poate lipsi. Formele severe de pneumonie pot prezenta doar scăderea poftei de mâncare, fatigabilitate, oboseală sau neliniște, asociate cu febră și tuse.
Pneumonia la copii. Ce trebuie știut?
Media10: La copii, pneumonia se manifestă diferit?
Dr. Andreea Vulpe: Pneumonia la copii are simptome ușor diferite față de pneumonia la adulți. Primul semn al instalării pneumoniei este lipsa poftei de mâncare, urmată de febră. Ulterior, se instalează respirația greoaie, durerile în piept și episoadele de vărsături. Respiratia șuierătoare este un alt simptom vizibil al pneumoniei la copii. Este important de reținut că, în cazul copiilor, tusea este inițial seacă, apoi devine productivă.
În cazul pneumoniei virale, copiii sub cinci ani pot prezenta o respirație foarte rapidă. Sugarii pot avea dificultăți la înghițirea alimentelor sau lichidelor și pot voma. Dacă părintele observă aceste simptome, este recomandat să consulte medicul și să nu administreze tratament pe baza recomandărilor de pe internet. Pneumonia bacteriană se poate manifesta și prin transpirație abundentă. De asemenea, buzele și unghiile pot deveni cianotice (albăstrii).
Cele mai frecvente complicații ale pneumoniei
Media10: Care sunt principalele complicații ale acestei afecțiuni?
Dr. Andreea Vulpe: Cele mai comune complicații ale unei pneumonii sunt: insuficienta respiratorie acută; fibroza pulmonară; septicemie/sepsis (răspunsul inflamator sistemic al organismului declanșat de invazia microbiană); pleurezia (apă la plămâni); abcesul pulmonar; apariția pneumoniei necrotizante; bronșiectazia (dilatația permanentă a căilor aeriene pulmonare); distrugerea țesutului pulmonar; pneumotorax; pneumonia de ventilație (în cazul pacienților intubați în secțiile de terapie intensivă sau la pacienții care au o traheostomă); insuficiența altor organe, detresa respiratorie a adultului; coagulopatia (tulburări de coagulare a sângelui); meningita; afectare renală.
Categoriile cu risc crescut de a dezvolta complicații ale pneumoniei
Media10: Cine sunt persoanele la risc, predispuse să sufere complicații și de ce? Câți dintre pacienții dumneavoastră ajung să aibă o complicație?
Dr. Andreea Vulpe: Pneumonia poate apărea la orice vârstă, însă este mai severă la copii și vârstnici. În aceste cazuri, poate fi periculoasă dacă nu este tratată la timp. Persoanele cu risc de a dezvolta complicații sunt cele cu un sistem imunitar slăbit (din cauza bolilor precum leucemia, SIDA, tratamente cu imunosupresoare sau citostatice) și cei cu boli cronice (diabet, afecțiuni cardiovasculare, boli pulmonare – astmul sau BPOC-ul). De asemenea, pacienții imobilizați, cei cu dificultăți de înghițire (ex. după accidente vasculare), femeile însărcinate, copiii sub doi ani și vârstnicii peste 65 de ani sunt mai predispuși la complicații.
Complicațiile includ: agravarea bolilor cronice, bacteriemia cu risc de sepsis, abcesul pulmonar, insuficiența respiratorie, sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), revărsatul pleural cu empiem, insuficiența multiplă de organ și, în cazuri grave, decesul. Consumul excesiv de alcool, fumatul și expunerea la medii aglomerate (spitale, case de bătrâni, închisori) cresc, de asemenea, riscul de pneumonie.
Odihna și alimentația sănătoasă, cheia în tratamentul pneumoniei
Media10: Cât de importantă este alimentația în timpul recuperării după pneumonie și ce alimente ar trebui să evităm?
Dr. Andreea Vulpe: Există două reguli pe care trebuie să le reținem atunci când avem pneumonie: să ne odihnim suficient și să avem un regim alimentar corespunzător. Un aport adecvat de proteine este esențial pentru recuperare dacă avem pneumonie. Alimentele bogate în proteine sunt: carnea roșie, carnea de pasăre de curte sau pește, lactatele, ouăle, lintea, fasolea, năutul, soia). Nu trebuie să uităm de aportul de legume, fructe și cereale pentru a ne fortifica sistemul imunitar și pentru a evita malnutriția. Pentru a ne reface cât mai repede, trebuie să punem accentul pe aceste alimente bune pentru plămâni, cum ar fi: fructele de pădure, citricele, legumele frunzoase (spanac, varză, sfeclă elvețiană, salată), dovleac, roșii, ulei de măsline, avocado, nuci, cereale integrale (fulgii de ovăz, orezul brun, quinoa și orzul). Acestea sunt bogate în antioxidanți, vitamine, minerale și grăsimi sănătoase.
De asemenea, este esențial să avem un aport adecvat de lichide. Apa simplă sau cu zeamă de lămâie, ceaiurile calde din plante fără zahăr și supele sunt extrem de utile în perioada de recuperare după pneumonie. Anumite lichide trebuie, însă, evitate, cum ar fi alcoolul și băuturile cofeinizate (cafeaua, energizantele). Iritația din gât poate fi calmată cu ajutorul ceaiurilor de mentă și eucalipt, durerile în piept se pot ameliora cu ceai de ghimbir, iar gargara cu apă sărată ajută la eliminarea mucusului din gât.
Ce suplimente pot fi de ajutor?
Media10: Există suplimente sau vitamine specifice care pot ajuta în recuperarea după pneumonie? Care sunt cele mai recomandate și de ce?
Dr. Andreea Vulpe: Vitamina C este esențială pentru imunitate. Aceasta acționează ca un antioxidant și susține funcțiile celulelor imune. Suplimentarea cu 100-200 mg pe zi poate preveni infecțiile respiratorii. Se găsește în citrice, kiwi, căpșuni, ardei, ananas și broccoli. Zincul joacă un rol important în imunitate, deoarece este implicat în răspunsurile imune umorale și mediate celular ale corpului. Doza zilnică recomandată este de 11 mg la bărbați și 8 mg la femei, cu un maxim de 40 mg pe zi. Surse bune de zinc sunt: carnea roșie, fructele de mare, cerealele integrale și leguminoasele.
Vitamina D ajută la prevenirea infecțiilor respiratorii. Cele mai bune surse alimentare de vitamina D sunt: peștele gras, uleiul de pește, ciupercile, lactatele, cerealele fortificate și ouăle. Quercetina are un puternic rol antioxidant în organism pentru că reduce radicalii liberi, efecte antiinflamatore și antivirale. Doza zilnică recomandată este de 500-1000 mg. Probioticele, precum Lactobacillus plantarum și Bifidobacterium lactis, Lactobacillus casei și Lactobacillus rhamnosus, sprijină imunitatea tractului respirator. Ginsengul și usturoiul, cu proprietăți antioxidante și antimicrobiene, pot reduce inflamația și severitatea infecțiilor.
Cum prevenim complicațiile dacă avem o afecțiune respiratorie sau cardiovasculară?
Media10: Cum poate o persoană cu o afecțiune preexistentă, precum astmul sau bolile de inimă, să își gestioneze mai bine riscul de complicații ale pneumoniei?
Dr. Andreea Vulpe: Exacerbările astmului (astmul acut) pot fi definite ca episoade de agravare progresivă a dispneei, tusei, wheezing-ului, senzației de constricție toracică sau o combinație a acestor simptome. Cele mai frecvente cauze precipitante ale exacerbărilor astmului sunt infecțiile virale respiratorii. Alți factori precipitanți sunt: infecțiile respiratorii cu Mycoplasma pneumoniae sau Chlamydia pneumoniae; expunerea acută la alergeni sau agenți iritanți (dioxid de sulf, poluanți atmosferici); unele medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene sau beta-blocante neselective, sedative); factorii de stres emoțional, dar și necomplianța la tratamentul cronic al astmului. Recunoașterea cauzei exacerbării este importantă pentru proiectarea atitudinii pe termen lung.
Cele mai simple lucruri pe care le pot face pacienții diagnosticați cu astm bronșic, BPOC sau patologii cronice asociate (diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare) sunt: vaccinarea, apelarea la medicamente imunostimulatoare, administrarea de vitamina C, D și zinc, adoptarea unei diete bogate în fructe și legume, adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos și odihna. De asemenea, se recomandă folosirea măștii de protecție respiratorie, distanțarea socială și dezinfecția riguroasă a mâinilor și a suprafețelor.
Vaccinul, o metodă de protecție
Media10: Ce trebuie să știe pacienții (care au trecut prin pneumonie) despre vaccinarea împotriva pneumoniei și a altor infecții respiratorii?
Dr. Andreea Vulpe: Există mai multe vaccinuri care pot ajuta la prevenirea anumitor tipuri de pneumonie comunitară. Prevenar 13 este eficient împotriva a 13 tipuri ale bacteriei Streptococcus pneumoniae. Este indicat pentru: copiii sub doi ani, persoanele peste 19 ani cu afecțiuni cronice care cresc riscul de pneumonie pneumococică, adulții peste 65 de ani (la recomandarea medicului). Pneumovax 23 este eficient împotriva a 23 de tipuri de pneumococi, care reprezintă tipurile responsabile de majoritatea infecțiilor cauzate de Streptococcus pneumoniae (90%). Este recomandat pentru: adulți peste 65 de ani, adulți între 19 – 64 de ani care fumează, persoane cu vârste cuprinse între 2 – 64 de ani cu afecțiuni cronice care cresc riscul de pneumonie pneumococică.
Vaccinul antigripal se recomandă tuturor persoanelor, începând cu varsta de șase luni, și în mod special celor care au un risc crescut de a face complicații ale gripei. Vaccinul Hib protejează împotriva Haemophilus influenzae tip b, un tip de bacterie care poate provoca pneumonie și meningită. Este recomandat pentru: toți copiii peste cinci ani, copiii mai mari sau adulții nevaccinați care au anumite afecțiuni, persoanele care au primit un transplant de măduvă osoasă. Chiar dacă vaccinurile împotriva pneumoniei nu vor preveni toate cazurile de boală, vom face o formă de boală mai ușoară și mai scurtă și vom avea un risc mai mic de complicații.
Când durează recuperarea?
Media10: Mulți pacienți se grăbesc să se reîntoarcă la rutina zilnică. Ce riscuri implică acest lucru și cum își pot da seama dacă e prea devreme?
Dr. Andreea Vulpe: Pneumonia este o boală contagioasă, de aceea înțelegerea modului de transmitere și a măsurilor de prevenție sunt esențiale pentru controlul răspândirii. Contagiozitatea depinde de tipul de pneumonie și de tratamentul urmat. De exemplu, pneumonia bacteriană devine mai puțin contagioasă la aproximativ 48 de ore după începerea tratamentului cu antibiotice și dispariția febrei. În schimb, pneumonia virală își reduce contagiozitatea pe măsură ce simptomele se ameliorează. Este important de înțeles că nu toți cei expuși agenților patogeni vor dezvolta boala și că anumite grupuri sunt mai expuse riscurilor.
Deoarece pneumonia afectează fiecare persoană diferit, doar medicul este în măsura de a decide când poate reveni pacientul la activitățile sale obișnuite. Tratamentul antibiotic corect, administrat în doza potrivită, poate favoriza ameliorarea simptomelor în scurt timp. Eficacitatea tratamentului se evaluează prin scăderea febrei și ameliorarea tusei la cinci – șapte zile de la debutul terapiei. Alte simptome, precum durerea toracică, tusea, expectorația și dificultățile de respirație, pot persista până la patru – șase săptămâni. Recuperarea completă poate dura chiar și până la o lună sau mai mult. Starea de oboseală și fatigabilitatea pot persista între trei și șase luni. Recuperarea completă este considerată, de obicei, la aproximativ șase luni de la infecție.
Kinetoterapia respiratorie. Cum ajută?
Media10: Care este rolul unui fizioterapeut în recuperarea după pneumonie? Cum pot exercițiile de respirație să ajute în refacerea plămânilor?
Dr. Andreea Vulpe: Procesul de respirație începe de la nivelul nasului și a gurii, de unde aerul trece prin faringe, laringe, trahee și bronhii. Fiecare componentă a aparatului respirator joacă un rol esențial în oxigenarea țesuturilor. Bolile respiratorii pot afecta oricare dintre aceste segmente, ajungând până la alveolele pulmonare. Tratamentul acestor afecțiuni este complex și include atât medicamente, aerosoli, cât și kinetoterapie respiratorie. Kinetoterapia respiratorie este o tehnică specializată care ajută pacienții cu boli respiratorii sau în convalescență să îmbunătățească respirația și să-și antreneze mușchii respiratori toracici și abdominali.
Aceasta contribuie la creșterea capacității respiratorii, oxigenarea optimă a țesuturilor, menținerea antrenamentului la efort și eliminarea secrețiilor bronșice. Terapia este recomandată pentru afecțiuni precum: gripă, răceală, pneumonie, pleurezie, boli cronice respiratorii, bronșită cronică, astm, emfizem pulmonar sau mucoviscidoză. Fizioterapeutul, în urma evaluării inițiale și anamnezei, stabilește metoda de gimnastică respiratorie, exercițiile adecvate, ritmul și durata acestora, adaptate vârstei, sexului, gradului de antrenament și patologiilor asociate. Terapeuții ghidează pacienții în realizarea exercițiilor de respirație, postură, expectorație și tuse, conform planului de tratament stabilit.
Pneumonia, un pericol pentru pacienții cu diabet și hipertensiune
Media10: Cum afectează pneumonia o persoană cu o condiție preexistentă, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea?
Dr. Andreea Vulpe: Diabetul zaharat este un factor de risc major în dezvoltarea infecţiilor tractului respirator inferior. Infecţiile pulmonare, cum sunt cele cauzate de Mycobacterium tuberculosis, Staphylococcus aureus şi bacteriile gram-negative, pot apărea frecvent. În plus, infecţiile cu Streptococcus pneumoniae, Legionella şi Haemophilus influenzae pot fi asociate cu o morbiditate şi mortalitate crescute. Predispoziţia la aceste infecţii ale tractului respirator inferior rezultă din alterarea mecanismelor de apărare pulmonară specifice pacienţilor cu diabet zaharat.
Chiar şi atunci când pneumonia este tratată corespunzător, aceasta poate agrava bolile cardiace preexistente sau poate declanşa o afecţiune cardiacă acută. Aproape toate bacteriile care cauzează pneumonia pot afecta şi inima. Studiile recente au arătat că aproximativ un sfert dintre pacienţii internaţi pentru tratamentul unei pneumonii pot suferi complicaţii cardiace (de exemplu, agravarea insuficienţei cardiace, afectarea funcţiei muşchiului cardiac, tulburări de ritm cardiac sau declanşarea unui infarct miocardic). Prin urmare, pneumonia trebuie recunoscută rapid şi tratată corect.
Sfaturile medicului pentru o vindecare cât mai rapidă
Media10: Ce mesaj aveți pentru cei care au impresia că pneumonia poate fi tratată acasă cu remedii naturiste și fără consult medical?
Dr. Andreea Vulpe: Pneumonia este o afecțiune care poate fi tratată și acasă dacă simptomele nu sunt severe. Totuși, acest lucru este posibil numai după un consult de specialitate și respectarea recomandărilor medicului. În acest caz, pacientului i se va recomanda multă odihnă și tratament adecvat: antibiotice (pneumonie bacteriană), antivirale (pneumonia virală) sau antifungice (pneumonie fungică). Tratamentul poate include și medicamente pentru reducerea febrei, combaterea tusei seci sau productive, analgezice și antiinflamatoare, mucolitice sau antitusive.
De asemenea, pot fi prescrise bronhodilatatoare, un regim alimentar bogat în fructe și legume, precum și un consum crescut de lichide pentru a ajuta la fluidificarea secrețiilor pulmonare. Cazurile severe de pneumonie necesită spitalizare pentru o supraveghere atentă a funcțiilor vitale și pentru administrarea tratamentului injectabil și suportiv. Indiferent de caz, tratamentul cu antibiotice pentru pneumonie trebuie urmat pe întreaga durată recomandată de medic, altfel există riscul ca bacteriile să rămână în organism și chiar să devină rezistente la antibiotice.
„Vindecarea pneumoniei trebuie confirmată prin radiografie pulmonară”
Media10: Pentru cei care au avut o formă severă de pneumonie, ce ar trebui să urmărească în următoarele luni pentru a se asigura că sunt complet recuperați?
Dr. Andreea Vulpe: Vindecarea pneumoniei trebuie confirmată prin radiografie pulmonară, de regulă în 10-14 zile de la debutul tratamentului antibiotic. Majoritatea pacienților pot prezenta leziuni pulmonare la investigațiile imagistice la șase săptămâni, chiar și la 12 săptămâni de la debutul bolii. De aceea, este important ca în cazul pneumoniilor să se realizeze monitorizarea evoluției prin investigații imagistice până la rezoluția completă.
