Fiecare dintre noi am experimentat, la un moment dat, senzația de răgușeală. Această problemă poate apărea la orice vârstă, afectând atât adulții, cât și copiii. De obicei, răgușeala este un simptom banal și adesea negăbat în seamă. Totuși, în unele cazuri, ne poate da mari bătăi de cap, devenind persistentă și neplăcută. Cauzele disfoniei sunt multiple, de aceea trebuie să cerem ajutorul unui specialist, mai ales dacă răgușeala nu se ameliorează în câteva zile. De ce apare răgușeala? Ce manifestări trebuie să ne trimită la medic? Care sunt cele mai frecvente afecțiuni asociate acestui simptom? Cum scăpăm de răgușeala persistentă? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce este disfonia sau răgușeala?
Dr. Monica Stănculescu: Disfonia, cunoscută adesea de pacienți drept răgușeală, se referă la o modificare anormală a vocii. Aceasta poate suna mai slab, răgușit, tremurat sau aspru, uneori chiar aproape inaudibil. Răgușeala este rezultatul problemelor cu corzile vocale din laringe, care sunt esențiale pentru producerea sunetului.
Cele mai frecvente cauze ale răgușelii
Media10: Răgușeala este un simptom extrem de comun. De ce apare? Care sunt principalele cauze?
Dr. Monica Stănculescu: Răgușeala apare în momentul în care corzile vocale se inflamează, se umflă sau atunci când sunt afectate de anumite condiții. Una dintre principalele cauze este reprezentată de infecțiile respiratorii, precum răceala sau gripa, care inflamează gâtul și laringele. De asemenea, suprasolicitarea vocii, cum ar fi după strigăte sau cântat îndelungat, poate duce la răgușeală. O altă cauză comună este refluxul gastroesofagian, când acidul gastric ajunge la nivelul gâtului și irită corzile vocale. Alergiile pot, de asemenea, să provoace inflamarea gâtului, contribuind la apariția răgușelii. Consumul de tutun și expunerea la poluanți sau aer uscat sunt factori care afectează sănătatea corzilor vocale. Problemele hormonale, cum ar fi dezechilibrele tiroidiene, pot influența negativ corzile vocale și vocea, ducând la răgușeală.
Media10: Ce manifestări asociază adesea pacienții, pe lângă răgușeală?
Dr. Monica Stănculescu: Pe lângă răgușeală, pacienții pot avea diverse simptome asociate, cum ar fi durerea în gât sau disconfortul la nivelul laringelui, care pot accentua senzația de iritație. În plus, pot apărea dificultăți la înghițire, ceea ce face ca ingestia alimentelor sau a lichidelor să devină neplăcută. De asemenea, tusea iritantă, uscată este frecvent prezentă și creează un disconfort general pacientului. Respirația poate fi zgomotoasă, însoțită de o senzație de blocaj în gât. În unele cazuri, mai ales atunci când răgușeala este cauzată de infecții, pot apărea și simptome sistemice, precum febra și oboseala, care indică o reacție a organismului la procesul inflamator.
Semne de alarmă ce NU trebuie ignorate
Media10: În mod normal, oamenii nu acordă o atenție atât de mare acestui simptom. Când ar trebui să se îngrijoreze și să meargă la un medic?
Dr. Monica Stănculescu: Răgușeala ocazională dispare, de obicei, de la sine. Totuși, există situații în care consultul medical devine necesar. De exemplu, dacă răgușeala persistă mai mult de două săptămâni, în special atunci când NU este legată de o infecție, pacientul ar trebui să fie evaluat de un specialist. În plus, prezența unor dureri severe de gât sau dificultăți respiratorii reprezintă un semnal de alarmă ce nu trebuie ignorat. De asemenea, pierderea completă a clarității vocii, fără recuperare în timp, impune o evaluare medicală. Alte simptome neobișnuite care trebuie să îngrijoreze pacienții sunt: răgușeala însoțită de pierderea bruscă a vocii, dificultăți la înghițire sau prezența sângelui în salivă sau mucus. Aceste semne pot indica afecțiuni mai grave și atunci necesită investigații suplimentare.
Media10: Ce probleme medicale poate ascunde răgușeala persistentă netratată?
Dr. Monica Stănculescu: Răgușeala persistentă poate fi un semn al unor probleme de sănătate mai complexe și atunci nu ar trebui ignorată. Una dintre afecțiunile ce se poate ascunde în spatele disfoniei este prezența nodulilor sau polipilor pe corzile vocale, o afecțiune des întâlnită la persoanele care își solicită intens vocea, cum ar fi cântăreții. Paralizia corzilor vocale este o altă problemă serioasă care poate duce la modificări semnificative ale vocii și dificultăți de vorbire. De asemenea, cancerul laringian, o afecțiune gravă ce apare mai frecvent la fumători și la persoanele care consumă alcool în exces, se poate ascunde în spatele răgușelii persistente. În plus, putem vorbi și de afecțiunile tiroidiene sau boala de reflux gastroesofagian, care pot afecta sănătatea corzilor vocale și pot provoca răgușeală cronică, necesitând evaluare și tratament adecvat.
NU este normal să ne pierdem vocea des
Media10: Unii pacienți experimentează foarte des acest simptom. Este normal să le piară vocea atât de des?
Dr. Monica Stănculescu: Dacă răgușeala apare frecvent și devine o problemă recurentă, nu este un lucru pe care să îl considerăm normal. Prin urmare, trebuie să facem investigații mai amănunțite. Corzile vocale sunt extrem de delicate. Utilizarea intensă a vocii poate duce la suprasolicitarea și inflamarea acestora, cauzând răgușeală. În plus, obiceiurile nesănătoase, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool, au un impact semnificativ asupra sănătății corzilor vocale. Fumatul expune laringele și corzile vocale la substanțe toxice, provocând iritații și inflamații cronice. Alcoolul, în schimb, poate usca mucoasele și, astfel, să ducă la agravarea simptomelor. Apariția frecventă a răgușelii poate indica probleme subiacente mai grave. De aceea, este esențial ca aceste simptome să fie evaluate de un specialist pentru a preveni posibilele complicații și pentru a primi un tratament adecvat.
Răgușeala la copii poate ascunde o serie de afecțiuni
Media10: Răgușeala este adesea întâlnită și la copii, fiind însoțită de o respirație zgomotoasă. Ce probleme pot ascunde aceste simptome? La ce trebuie să fie atenți părinții?
Dr. Monica Stănculescu: La copii, răgușeala și respirația zgomotoasă pot semnala prezența unor afecțiuni mai grave, care necesită o atenție deosebită și, uneori, intervenție medicală promptă. Una dintre aceste afecțiuni este laringita acută, caracterizată prin inflamația laringelui. Aceasta apare, de obicei, ca urmare a infecțiilor virale comune. Laringita se manifestă prin răgușeală și poate fi însoțită de tuse și dificultăți de respirație. Crupul este o altă afecțiune severă care afectează copiii, provocând inflamație în zona laringelui și traheei. Aceasta se caracterizează prin răgușeală intensă și respirație zgomotoasă, de tip stridor, care poate suna ca un lătrat sau o fluierătură. Această infecție respiratorie necesită adesea monitorizare atentă pentru a preveni complicațiile.
De asemenea, obstrucțiile căilor respiratorii pot fi o cauză importantă a acestor simptome. Ele pot apărea din motive variate, cum ar fi: inhalarea accidentală a unor obiecte străine, reacții alergice severe sau inflamații, care îngustează căile respiratorii. Astfel de obstrucții pot duce la dificultăți de respirație și trebuie tratate imediat pentru a evita complicațiile majore. De aceea, este foarte important ca părinții să observe dacă respirația copilului devine dificilă, dacă este obosit sau dacă răgușeala și tusea persistă mai mult de câteva zile.
Teste și investigații utile
Media10: În momentul în care pacientul ajunge la medic și se plânge de răgușeală, cum depistați cauza? Ce teste sunt necesare?
Dr. Monica Stănculescu: Pentru a stabili un diagnostic precis al disfoniei, se recomandă o serie de investigații. Primul pas în evaluare îl constituie examinarea fizică a gâtului, însoțită de o discuție detaliată despre istoricul medical al pacientului, pentru a înțelege mai bine simptomele și posibilele cauze subiacente. Laringoscopia indirectă și/sau fibroscopia nazo-faringo-laringiană sunt metode esențiale de diagnostic. Ele ne permit să vizualizăm în mod direct corzile vocale și laringele,. În acest fel, putem identifica posibile inflamații, noduli sau alte anomalii.
Pe lângă aceste metode, putem solicita pacientului să efectueze și analize de sânge pentru a verifica prezența infecțiilor sau a dezechilibrelor hormonale, care ar putea contribui la apariția disfoniei. În cazurile în care se suspectează un reflux gastroesofagian sever, care poate irita corzile vocale, se recomandă efectuarea unei endoscopii digestive. Această investigație permite examinarea esofagului și a stomacului pentru a confirma prezența refluxului și a stabili gradul de severitate. Toate aceste măsuri contribuie la formularea unui diagnostic complet și la elaborarea unui plan de tratament eficient, personalizat pentru nevoile pacientului.
Cum scăpăm de răgușeală?
Media10: Cum poate fi combătută răgușeala? Ce medicamente sunt de ajutor?
Dr. Monica Stănculescu: Tratamentele pentru răgușeală variază în funcție de cauza care stă la baza acestei afecțiuni. Dacă răgușeala este însoțită de durere sau disconfort semnificativ, medicul poate recomanda antiinflamatoare sau analgezice pentru a reduce inflamația și a ameliora durerea. În cazurile în care răgușeala este provocată de iritații sau uscăciune, utilizarea inhalatoarelor cu aburi calzi poate fi benefică pentru a hidrata corzile vocale și a calma gâtul iritat. În schimb, dacă problema este cauzată de refluxul gastroesofagian, tratamentul va include medicație specifică pentru controlul producției de acid gastric și prevenirea refluxului, reducând astfel iritația corzilor vocale. În situațiile în care răgușeala este declanșată de o infecție bacteriană, vom prescrie pacientului antibiotice.
Soluții naturiste, de acasă, pentru combaterea disfoniei
Media10: Sunt anumite remedii naturiste care pot ameliora răgușeala?
Dr. Monica Stănculescu: Printre remediile naturale care pot contribui la ameliorarea răgușelii se numără o serie de metode simple și eficiente, extrem de accesibile pentru pacienți. Ceaiurile calde, cum ar fi cele de mușețel sau ghimbir, sunt deosebit de benefice datorită proprietăților lor antiinflamatoare și calmante. Mușețelul ajută la reducerea inflamației și relaxarea gâtului, în timp ce ghimbirul are efecte antibacteriene și antioxidante, susținând sănătatea căilor respiratorii. Un alt remediu eficient pentru răgușeală este combinația de miere cu lămâie.
Mierea acționează ca un emolient natural care hidratează țesuturile gâtului, iar lămâia, bogată în vitamina C, contribuie la susținerea sistemului imunitar și la reducerea inflamației. De asemenea, se recomandă utilizarea umidificatoarelor de aer, mai ales în perioadele reci, când aerul poate deveni uscat și iritant pentru corzile vocale. Un aer mai umed ajută la menținerea hidratării mucoasei gâtului și reduce riscul de iritație sau inflamație. Aceste remedii naturale sunt adesea folosite ca măsuri complementare pentru a accelera recuperarea și a reduce disconfortul vocal.
Recomandările medicului pentru a preveni răgușeala
Media10: De ce recomandări trebuie să țină cont pacienții pentru a scăpa de răgușeală, dar și pentru a o preveni?
Dr. Monica Stănculescu: Pentru prevenirea și tratarea eficientă a răgușelii, există mai multe recomandări de care pacienții trebuie să țină cont. Una dintre cele mai importante indicații este evitarea fumatului și a consumului de alcool. Aceștia sunt factori majori de iritație pentru gât și corzile vocale. De asemenea, consumul excesiv de cofeină trebuie evitat, deoarece cofeina are un efect deshidratant asupra organismului, inclusiv asupra corzilor vocale. Deshidratarea poate face ca mucoasele gâtului să devină iritate și mai vulnerabile la inflamații. Un alt aspect important este odihna vocală. Dacă vocea este suprasolicitată, este esențial ca pacienții să ia o pauză, să evite țipetele sau vorbitul în șoaptă. Aceste acțiuni pun o presiune suplimentară pe corzile vocale, ceea ce poate duce la o agravare a răgușelii. Hidratarea adecvată este un alt factor esențial în menținerea sănătății corzilor vocale. Așadar, se recomandă consumul unei cantități optime de apă (cel puțin doi litri pe zi).
