Colecistita este o afecțiune serioasă, caracterizată de inflamația vezicii biliare, de obicei cauzată de blocarea canalului biliar de către un calcul (piatră) format în vezică. În absența unui tratament administrat la timp, colecistita poate duce la complicații grave, inclusiv perforația vezicii biliare, abcese și infecții extinse. Durerea specifică colecistitei este resimțită în partea dreaptă a abdomenului, chiar sub coaste. Este o durere intensă și persistentă, care apare brusc și poate dura câteva ore. De obicei, durerea iradiază spre spate sau umărul drept, din cauza legăturii nervoase dintre vezica biliară și aceste zone. Când trebuie să mergi la medic? Află de la dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Inflamația colecistului este o afecțiune des întâlnită, dar adesea subestimată. Deși, inițial, pare a fi o simplă durere abdominală, această problemă poate escalada rapid, mai ales în cazurile acute. Colecistul, un organ mic, dar vital, joacă un rol esențial în digestie prin stocarea bilei. Atunci când apar inflamații, însă, semnele sunt greu de ignorat. Pacienții care se confruntă cu această afecțiune trebuie să fie conștienți de complicațiile care pot apărea și de diferențele dintre formele acute și cronice ale bolii.
„Colecistita este o afecțiune caracterizată prin inflamația colecistului, a vezicii biliare sau fierea, cum este numită de majoritatea pacienților. Colecistului este un organ cavitar, sub formă de pară, situat în hipocondrul drept, sub coastă, în partea dreaptă mai exact. La nivelul colecistului se colectează bila, produsul de secreție al fiactului, între mese, iar în timpul mesei colecistul se contractă și își evacuează conținutul pentru a ajuta digestia. Colecistita poate fi acută, când este o urgență chirurgicală, sau cronică. Poate fi alitiazică sau litiazică, în momentul în care cauza este litiaza biliară”, spune medicul.
Cele mai frecvente cauze ale colecistitei
Există o multitudine de factori de risc și de cauze ascunse ale colecistitei. De obicei, inflamația colecistului apare ca urmare a unui blocaj, care este determinat de anumite afecțiuni prezente în organismul pacientului. Oricare ar fi cauza, aceasta trebuie identificată cât mai rapid. În timp, dacă nu este depistată și tratată corespunzător, poate cauza complicații grave pacientului, care îi pot pune viața în pericol.
„De obicei, cauza colecistitei este un obstacol. Acesta este determinat, de cele mai multe ori, de un calcul biliar care pleacă din vezica biliară și blochează canalul cistic. O altă cauză a colecistitei acute o reprezintă bolile parazitare (infecțiile parazitare, ascarizii), care pot bloca căile biliare, iar bila este eliminată din colecist. O cauză importantă este reprezentată de patologia vasculară (fibroze, stenoze), care la început îngustează doar canalul cistic, iar ulterior îl blochează. Alte cauze ale colecistitului sunt procesele tumorale compresive, care nu lasă bila să dreneze din colecist”, afirmă dr. Paula Ciucă.
Ce semne trebuie să te trimită la medic?
Colecistita este o boală complexă care poate evolua rapid, transformându-se într-o urgență medicală. Simptomele pot debuta cu o intensitate variabilă, afectând calitatea vieții pacientului. În general, pacienții au diferite manifestări, de la forme mai subtile, care se cronicizează treptat, până la manifestări acute, care necesită intervenție de urgență. Evaluarea la timp și intervenția promptă sunt cruciale pentru gestionarea adecvată a bolii.
„Colecistita acută este o urgență chirurgicală, iar pacientul trebuie internat în spital. Durerile sunt intense, localizate în etajul abdominal superior, în hipocondrul drept, în epigastru și pot iradia în umărul drept, în spate. Sunt însoțite de greață, vărsături, balonare, febră, frisoane, uneori scaune diareice, scaune moi. Pacienții pot prezenta și icter atunci când boala este avansată. În cazul în care pacientul are o colecistită cronică, aici durerile nu sunt atât de intense, dar prezintă balonare, greață, vărsături. Durerile pot fi continue, dar nu așa de intensitate mare. Pacienții pot prezenta și scaune diareice, uneori alternând cu constipația”, precizează dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help..
Teste esențiale: anameză, examen clinic și analize de sânge
Diagnosticul colecistitei începe cu o evaluare detaliată a istoricului medical și o examinare clinică minuțioasă. Anamneza joacă un rol fundamental în înțelegerea simptomatologiei și a istoricului afecțiunilor gastrointestinale ale pacientului. De asemenea, este nevoie și de o examinare clinică, însoțită de analize de sânge. Teste precum hemoleucograma și analizele hepatice sunt indispensabile pentru a evalua nivelul inflamației și funcția hepatică. Depistarea timpurie a complicațiilor poate preveni agravarea stării pacientului.
„În primul rând, se face o anamneză. Discutăm cu pacientul pentru a afla cât mai multe informații de la el. În al doilea rând, facem un examen clinic obiectiv. La palpare, identificăm o durere intensă, abdominală, uneori difuză. Se poate observa o mărire a colecistului la palpare, uneori chiar și icter, adică tegumente și mucoase îngălbenite. De asemenea, este necesar ca pacientul să facă niște analize de laborator, analize de sânge, și anume: hemoleucograma, care ne poate arăta o leucocitoză (leucocite crescute), teste hepatice, transaminaze (care pot fi crescute), colesterol și trigliceride modificate, glicemie”, subliniază medicul.
Investigații imagistice utile
Pentru o imagine clară și completă a stării colecistului, medicii recurg la investigații imagistice. Ecografia abdominală este de primă linie în diagnosticarea colecistitei. Aceasta oferă informații despre dimensiunea și structura colecistului, dar și despre posibila prezență a calculilor biliari. În cazuri mai complicate, sunt necesare examinări mai avansate. Aceste proceduri permit medicilor să identifice cu precizie sursa problemei și să decidă cea mai potrivită abordare terapeutică, fie ea non-invazivă sau chirurgicală.
„Mai apoi, se efectuează o ecografie abdominală. Această investigație ne arată un colecist mărit de volum cu pereții îngroșați, unde poate să apară un calcul sau mai mulți, o cale biliară dilatată. În situații speciale, se efectuează și alte investigații imagistice, cum ar fi: tomografia computerizată, RMN sau colangiopancreatografia retrogradă endoscopică, care este și o metodă de tratament”, concluzionează dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
