Durerea resimțită în partea dreaptă a abdomenului poate varia de la un simplu disconfort până la o durere intensă și persistentă. Acest simptom are cauze multiple ce implică diverse organe și sisteme. De la afecțiuni comune, cum ar fi colica biliară sau renală, până la probleme digestive, infecții și chiar inflamații cronice, identificarea precisă a cauzei este crucială. Localizarea exactă a durerii poate oferi indicii valoroase în stabilirea unui diagnostic. În plus, este esențial să faci o vizită la medic pentru a efectua câteva teste și investigații utile în depistarea problemei. De ce apare durerea în partea dreaptă? Ce afecțiuni poate ascunde? Care sunt cele mai importante teste și investigații? În ce constau ele? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Ce organe pot fi afectate?
Durerea în partea dreaptă a abdomenului este un simptom extrem de comun și adesea trecut cu vederea. În același timp, cauzele apariției acestui disconfort sunt extrem de variate, la fel și organele implicate: de la cele digestive și până la rinichi sau chiar apendice. Totuși, în funcție de zona exactă a durerii, se poate determina mai ușor ce organe trebuie să fie investigate mai întâi și, ulterior, se poate depista problema.
„Durerea sau disconfortul resimțit de pacient în partea dreapta poate apărea la nivelul mai multor organe, cum ar fi: colecistul, ficatul, pancreasul, colonul, rinichii, glandele suprarenale, ovarele, apendicele. Această durere poate iradia și la nivelul coloanei vertebrale sau coastelelor. Este important de știut că partea dreapta a abdomenului se împarte în trei segmente. Acestea sunt: hipocondrul drept (partea subcostală), flancul drept (partea de mijloc a abdomenului drept) și fosa iliacă dreaptă (partea inferioară, cea mai de jos). Astfel, putem identifica mai ușor organul declanșator al simptomatologiei și apoi să ne orientăm către un diagnostic. În funcție de localizarea durerii, putem să restrângem planul de investigații și să ne dăm seama cu ce este prioritar să începem”, spune medicul.
De ce simți durere în partea dreaptă?
Durerea persistentă în partea dreaptă a abdomenului poate ascunde o varietate de afecțiuni și probleme medicale. De aceea, trebuie să acorzi o atenție deosebită identificării cauzei care a declanșat-o. Acest disconfort poate fi creat din diverse motive, și anume: alimentația, infecțiile, afecțiunile digestive, ginecologice sau chiar oncologice. Așadar, un diagnostic precis este esențial, deoarece numeroase organe vitale se află în această zonă.
„Principalele cauze care favorizează apariția durerii în partea dreaptă pot fi: mesele copioase și alimenația dezechilibrată, infecțiile, inflamațiile, calculii de la nivelul colecistului sau rinichiului drept, efortul intens, un traumatism sau un junghi intercostal. Cele mai comune afecțiuni pentru care pacienții prezintă dureri în partea dreaptă a abdomenului sunt colicile abdominale: colica renală și colica biliară. Pe lângă acestea, mai putem aminti și alte probleme medicale, cum ar fi: traumatismele hepatice, hepatitele, colecistitele, dischineziile biliare, pancreatitele, abcesele, traumatismul costal, nevralgia intercostală, sindromul de intestin iritabil, diverticulii colonici, bolile inflamatorii intestinale, bolile inflamatorii pelvine, chistul de ovar drept, hernia inghinală. De asemenea, anumite formațiuni, precum tumorile de dimensiuni mari, pot crea compresie pe structurile din jur și, astfel, să declanșeze durerea”, declară dr. Cristina Leoveanu.
Ce teste și investigații trebuie să faci
Pentru a indentifica cu precizie cauza apariției durerii în partea dreaptă, dar și pentru a putea primi un tratament adecvat, este nevoie să efectuezi câteva teste și investigații. Cele mai importante sunt:
1. ANAMNEZA
Când o persoană experimentează durere în partea dreaptă a abdomenului, cel mai important este important să înțelegi sursa acestui disconfort. Fiecare durere este distincă și resimțită într-un fel diferit de pacient. Intensitatea, durata și localizarea acesteia oferă indicii esențiale pentru stabilirea unui diagnostic corect. Anamneza, adică discuția detaliată cu pacientul despre istoricul simptomelor și despre modul în care acestea s-au dezvoltat în timp, reprezintă primul pas în depistarea cauzei, o etapă prin care medicul poate să își contureze o imagine despre problema pe care o are pacientul.
„În mod normal, efectuăm o anamneză. Este important să vorbim cu pacientul, dacă este posibil, pentru a cunoaște caracterul durerii. În acest fel, putem afla informații importante despre starea în care se află pacientul din fața noastră, și anume: de cât timp s-a instalat durerea, pentru a diferenția durerea acută de una cronică; unde este localizată durerea, dacă se simte într-un punct fix sau pe o zonă mai mare; care este intensitatea durerii, dacă este foarte puternică sau ușoară; analiza istoricului medical al pacientului, dacă se știe cu anumite afecțiuni”, precizează dr. Cristina Leoveanu.
2. EXAMENUL CLINIC
În procesul de stabilire a diagnosticului, observarea atentă și examinarea fizică sunt pași esențiali pentru a înțelege mai bine originea durerilor abdominale. După ce istoricul simptomelor este discutat în detaliu, medicul își îndreaptă atenția spre examinarea fizică a abdomenului și a altor zone relevante pentru a confirma sau elimina suspiciunea unor afecțiuni specifice. Această evaluare practică oferă indicii valoroase despre posibile inflamații sau disfuncții ale organelor, conturând un tablou complet care ghidează următorii pași ai investigațiilor și tratamentului.
„După anamneză, este necesar să efectuăm un examen clinic obiectiv pentru a evalua starea generală a pacientului. Acesta implică inspecția vizuală a abdomenului, palparea pentru identificarea zonelor sensibile sau dureroase și percuția, care poate indica prezența unor inflamații sau a unor organe mărite. Examinarea atentă a abdomenului, dar și a altor sisteme, ne ajută să ne conturăm o imagine mai precisă a stării pacientului și a posibilelor cauze ale disconfortului”, spune medicul.
3. ANALIZELE DE LABORATOR
În identificarea cauzei durerii abdominale, testele de laborator sunt esențiale pentru a completa imaginea clinică. Analizele de sânge pot dezvălui semne subtile, dar semnificative de inflamație, infecție sau alte anomalii care nu sunt vizibile la examinarea fizică. Aceste teste devin, astfel, un ghid important, orientând medicul către direcții de diagnostic mai specifice și eficientizând procesul de investigare.
„Pe lângă anamneză și examenul clinic, analiza probelor de laborator este un alt pas fundamental. Testele de sânge și alte analize uzuale pot arăta dacă există inflamații, infecții sau anomalii care să explice durerea abdominală. Analizele de laborator sunt folosite inițial pentru a identifica dezechilibrele și pentru a ne orienta către investigații mai specifice”, afirmă dr. Cristina Leoveanu, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
4. INVESTIGAȚIILE IMAGISTICE
În cazurile mai severe, în care nu s-a putut identifica cauza durerii pacientului, imagistica devine un instrument cheie pentru un diagnostic corect și complet. Aceasta poate oferi informații detaliate despre organe și structuri interne, ajutând medicul să depisteze eventuale probleme care nu sunt vizibile prin alte metode. De la ecografia abdomino-pelvină, folosită frecvent pentru evaluări neinvazive, până la CT sau RMN pentru o imagine complexă, investigațiile imagistice oferă o imagine mai amplă asupra cauzelor posibile ale durerii în partea dreaptă.
„Dacă durerile persistă sau există suspiciuni clare de afecțiuni grave, putem recomanda anumite investigații imagistice. Printre acestea se numără: ecografia abdomino-pelvină, care este o metodă neinvazivă și eficientă, precum și radiografia pulmonară sau electrocardiograma, dacă durerea pare a fi asociată cu probleme respiratorii sau cardiace. În unele cazuri, putem sugera efectuarea unui CT sau RMN pentru a obține o imagine detaliată a organelor din abdomen sau din zona coloanei vertebrale. Începem cu investigațiile cele mai accesibile și, în funcție de rezultate, extindem planul de explorări”, concluzionează medicul.
