Pentru pacienții care suferă de astm, sezonul rece poate fi o adevărată provocare. Temperaturile scăzute, umiditatea crescută și expunerea la diferiți alergeni sunt factori importanți în ceea ce privește agravarea simptomelor sau chiar declanșarea unor crize de astm. De aceea, este esențial să învățăm să ne ținem boala sub control prin adoptarea unor strategii eficiente pentru a preveni episoadele acute de astm. Ce este astmul și de ce apare? Cum poate vremea rece să agraveze astmul? Care este legătura dintre astm și alergii? Cum ținem astmul sub control în sezonul toamnă-iarnă? Aflăm răspunsurile de la dr. Marius Pițigoi, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Renașterea.
Media10: Ce este astmul și cât de frecventă este această afecțiune la momentul actual?
Dr. Marius Pițigoi: Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Acesta se caracterizată prin simptome respiratorii de intensitate variabilă, care pot apărea în diferite momente ale zilei sau în funcție de anotimp: obstrucție la nivelul căilor respiratorii și hiperreactivitate bronșică. Clinic, se manifestă prin episoade recurente de wheezing (n.r. respirație șuierătoare), dispnee (n.r. lipsă de aer), constricție toracică (n.r. durere în piept) și tuse. Aceste manifestări apar noaptea sau dimineața devreme, în special. În procesul inflamator, sunt implicate numeroase tipuri de celule inflamatorii și mediatori biochimici.
Astmul bronșic afectează aproximativ 300 de milioane de persoane la nivel global, cu o distribuție diferită în funcție de sex. În perioada copilăriei, băieții sunt mai afectați. La adulți, incidența se inversează, boala fiind mai frecventă la femei. Prevalența astmului bronșic a crescut în ultimii 30 de ani, situându-se între 1-18% și variind de la o țară la alta. În România, frecvența bolii este de aproximativ 5-7%.
„Astmul apare ca urmare a interacțiunii dintre factorii genetici și cei de mediu”
Media10: De ce apare astmul? Care sunt posibilele cauze?
Dr. Marius Pițigoi: Există mai mulți factori care contribuie la apariția astmului. Cauza exactă nu este cunoscută, dar se consideră că astmul apare ca urmare a interacțiunii complexe dintre factorii genetici și cei de mediu. Acest lucru duce la o „deviere imună” la nivelul liniilor celulare T-helper1 (Th1) și T-helper2 (Th2) din bronhii, cu predominanța liniei Th2. Alergenul pătruns pe cale aeriană determină o reacție inflamatorie imediată, care include degranularea mastocitelor, activarea celulelor Th2 și eliberarea unui val de mediatori locali (histamină, leucotriene, IL4, IL5, GM-CSF, interferon).
Reacția inflamatorie imediată se manifestă prin bronhoconstricție, congestie vasculară și edem local, care duc la îngustarea căilor respiratorii. Pe lângă acești factori, apare și o producție crescută de mucus vâscos și o afectare a transportului mucociliar. Inflamația duce la degradarea epiteliului, ce acoperă mucoasa bronșică. Această distrugere poate expune terminațiile nervoase libere, inițiind astfel căile inflamatorii neurogene. La rândul lor, ele pot transforma un eveniment inflamator local într-o reacție generalizată, printr-un mecanism reflex.
„Vremea rece amplifică simptomele respiratorii”
Media10: Pacienții cu astm observă că simptomele se agravează odată cu scăderea temperaturilor. Cum influențează umiditatea și vremea rece declanșarea simptomelor de astm?
Dr. Marius Pițigoi: Vremea rece amplifică simptomele respiratorii și afectează funcția pulmonară la pacienții cu astm bronșic. Acest lucru se produce prin alterarea epiteliului respirator, inducerea hiperreactivității bronșice, apariția bronhospasmului și îngustarea căilor respiratorii. În afară de astm, această disfuncție pulmonară cauzată de expunerea la aer rece apare și la persoanele cu alte patologii respiratorii. Răcirea și uscarea epiteliului respirator induc inflamație cronică la nivelul căilor aeriene, ceea ce accentuează hiperreactivitatea bronșică. Pacienții care suferă de astm manifestă frecvent simptome respiratorii și scăderea funcției respiratorii la expunerea la aer rece.
Manifestările comune, cum ar fi: rinoreea, congestia nazală și strănutul, sunt răspunsuri care apar imediat după expunerea la aer rece, inclusiv la persoanele fără afecțiuni respiratorii. Totuși, aceste simptome sunt mai intense în rândul pacienților cu astm bronșic comparativ cu persoanele sănătoase. Studiile care investighează răspunsurile la nivelul mucoasei nazale și bronșice a persoanelor cu astm au arătat că, la temperaturi scăzute, sunt stimulate terminațiile nervoase subepiteliale, din cauza deteriorării epiteliului. Prin urmare, se produce degranularea mastocitelor. În plus, s-a demonstrat că expunerea la aer rece duce la scăderea funcției respiratorii și la creșterea markerilor inflamatori în spută. Expunerea repetată la aer rece poate avea efecte permanente asupra căilor respiratorii, determinând modificarea structurii și funcției peretelui căilor respiratorii.
Cum pot răcelile să agraveze astmul?
Media10: Ce rol joacă infecțiile respiratorii, cum ar fi răceala și gripa, în agravarea astmului în sezonul rece? Cum pot aceste infecții să declanșeze o criză de astm?
Dr. Marius Pițigoi: În timpul sezonului rece, infecțiile respiratorii sunt mai frecvente în rândul populației. Pentru persoanele cu astm, infecțiile respiratorii virale sau bacteriene reprezintă factori declanșatori (triggeri). Intensitatea răspunsului la acești factori infecțioși depinde de gradul de inflamație subiacent al căilor aeriene. La persoanele cu astm, în căile respiratorii se regăsesc celule implicate în inflamație, cum ar fi: mastocitele, eozinofilele, limfocitele T, macrofagele, neutrofilele și celulele epiteliale respiratorii. Este de remarcat că intensitatea crizelor de astm cauzate de acești factori declanșatori este mai mare la persoanele cu astm necontrolat terapeutic decât la cele cu astm controlat.
Vaccinul, metodă de protecție pentru pacienții cu astm
Media10: Cât de important este vaccinul antigripal, dar și cel împotriva pneumoniei, pentru persoanele cu astm în sezonul rece?
Dr. Marius Pițigoi: Vaccinarea antigripală a persoanelor cu astm are multiple avantaje. Cele mai importante sunt: reducerea exacerbărilor astmului, scăderea incidenței astmului fatal și prevenirea morbidității severe. Un alt avantaj este reducerea absențelor de la locul de muncă sau de la școală, diminuarea necesității utilizării antibioticelor, scăderea și limitarea răspândirii gripei în comunitate. Dintre virusurile respiratorii, virusurile gripale sunt cele mai frecvent asociate cu necesitatea de spitalizare și utilizarea suportului medical. Este important de subliniat că ratele de spitalizare ale persoanelor cu astm bronșic pentru gripă sunt de două ori mai mari decât cele ale persoanelor sănătoase. În plus, studiile actuale au arătat că vaccinurile antigripale sunt sigure pentru pacienții cu astm bronșic.
De asemenea, alături de virusuri, bacteriile joacă un rol important în exacerbările acute ale astmului. Streptococcus pneumoniae (pneumococul) este un coc Gram-pozitiv care provoacă o varietate de boli atât la copii, cât și la adulți. Dintre acestea, putem aminti: meningita, sepsisul și pneumonia. Pacienții cu astm pot fi colonizați cu pneumococi. Prezența acestora crește riscul de exacerbare, ceea ce poate pune viața pacientului în pericol. Astmul poate fi un factor de risc pentru boala pneumococică invazivă. În studiile privind astmul bronșic, s-a demonstrat o reducere a numărului de exacerbări după vaccinarea antipneumococică.
Astmul și alergiile
Media10: Cum afectează expunerea prelungită la alergeni, cum ar fi mucegaiul sau acarienii de praf, simptomele astmului în sezonul rece?
Dr. Marius Pițigoi: Dacă persoana respectivă este cunoscută ca fiind alergică la mucegai sau la acarienii de praf, adăugarea unui alt factor declanșator (cum ar fi temperaturile scăzute) nu poate decât să agraveze simptomele astmului. Astmul poate apărea atunci când apărarea naturală a organismului împotriva germenilor sau a bolilor reacționează puternic la un alergen nou care ajunge în plămâni. Această reacție de sensibilizare poate surveni în urma unei expuneri prelungite la doze mici de alergen sau poate să apară în urma unei singure expuneri la o cantitate foarte mare de alergen.
Criza de astm. Cum acționăm?
Media10: Cum pot fi recunoscute primele simptome ale unei crize și ce măsuri rapide pot fi luate de acasă?
Dr. Marius Pițigoi: Primele simptome ale crizei de astm includ: respirația șuierătoare, tusea, dificultățile de respirație, durerea toracică și toleranța scăzută la efort. Dacă nu se intervine în acest moment, criza de astm se poate agrava. Wheezingul capătă o tonalitate înaltă, pot apărea dificultăți de vorbire (pacientul se exprimă în propoziții scurte), dificultăți de mers, modificări ale semnelor vitale (creșterea frecvenței cardiace, respiratorii, a tensiunii arteriale) și tulburări ale stării de conștiință. Aceste din urmă sunt manifestări grave ale crizei de astm. O altă modalitate prin care poate fi recunoscută o criză de astm este monitorizarea debitului expirator de vârf (PEF) cu un peakflowmetru. Monitorizarea PEF poate detecta agravarea astmului mai devreme, uneori cu ore sau chiar zile înainte ca pacientul să dezvolte sau să observe apariția vreunui simptom de astm. Înrăutățirea valorilor obținute prin peakflowmetrie poate fi un indicator precoce al deteriorării controlului astmului cu tratamentul actual.
De asemenea, debitul expirator de vârf poate fi utilizat și pentru a evalua răspunsul pacientului la medicamente în timpul unui atac. Cea mai bună valoare personală a debitului ar trebui notată în planul scris de acțiune pentru astm. O citire a debitului expirator de vârf de mai puțin de 80% din cea mai bună măsurătoare personală indică necesitatea ajustării tratamentului pentru a preveni sau opri un atac de astm. Dacă PEF este utilizat pentru monitorizarea eficienței tratamentului în timpul unui atac de astm, atunci administrarea medicației de salvare ar trebui să continue până când acesta atinge sau depășește 80% din cea mai bună valoare personală. Dacă PEF măsurat este mai mic de 50% din cel mai bun PEF personal, aceasta semnalează o alertă medicală. În acest caz, este necesar ca pacientul să contacteze imediat medicul.
Cum ajustăm tratamentul dacă simptomele se agravează?
Media10: Cum ar trebui ajustat tratamentul pentru astm în sezonul rece pentru a controla mai bine simptomele? Este necesară creșterea dozei de medicamente sau utilizarea inhalatoarelor mai des în această perioadă?
Dr. Marius Pițigoi: Toți cei care suferă de astm ar trebui să aibă un plan scris de acțiune. Acesta este un plan personalizat pentru persoanele cu astm bronșic, menit să le ajute să își gestioneze boala. Planul se bazează pe modificările simptomelor care apar în astm. Acesta subliniază ce ar trebui făcut când pacientul cu astm este bine, dar și atunci când astmul se agravează sau când starea lui se îmbunătățește. Planul de acțiune în astm detaliază ce medicamente se prescriu, când și cât de des trebuie luate, precum și când trebuie să solicite sfaturi sau tratament medical.
În prezent, salbutamolul inhalator (albuterol) este bronhodilatatorul obișnuit utilizat în tratamentul astmului acut. Pentru exacerbările ușoare până la moderate, administrarea repetată de SABA inhalator (patru-10 pufuri la fiecare 20 de minute în prima oră) reprezintă o modalitate eficientă de a obține inversarea rapidă a limitării fluxului de aer. După prima oră, doza de SABA necesară variază de la patru-10 pufuri la fiecare trei-patru ore la șase-10 pufuri la fiecare una-două ore sau mai des. Nu este nevoie de SABA suplimentar dacă există un răspuns bun la tratamentul inițial (de exemplu, PEF > 60-80% din cel mai bun PEF personal timp de trei-patru ore).
Cum ne protejăm de criza de astm toamna?
Media10: Ce măsuri preventive pot fi luate pentru a minimiza riscul de crize de astm în sezonul rece?
Dr. Marius Pițigoi: Măsurile care ar putea fi luate sunt următoarele:
- ținerea animalelor de companie în afara casei sau a dormitorului, precum și spălarea lor săptămânală;
- îndepărtarea prafului sau a mucegaiului în cazul persoanelor cu astm alergic;
- reducerea timpului petrecut afară în zilele în care poluarea aerului este mare și atunci când este frig, precum și păstrarea ferestrelor închise;
- reducerea umidității în case, acestea necesitând a fi bine ventilate și încălzite;
- evitarea persoanelor care manifestă simptome ale infecțiilor respiratorii;
- purtarea unei măști care să ne ferească împotriva infecțiilor, dar și împotriva aerului rece dacă afară este foarte frig;
- luarea în considerare a vaccinării împotriva agenților patogeni respiratori pentru care există vaccinuri – gripă, pneumococ, COVID-19 etc.
