Ficatul gras este o afecțiune tot mai des întâlnită, cauzată de acumularea excesivă a grăsimii în celulele hepatice. Pe lângă tratamentul specific, este nevoie să facem schimbări în dieta și stilul nostru de viață. În acest caz, de mare ajutor sunt și suplimentele alimentare, datorită ingredientelor active și extrem de benefice pentru sănătatea hepatică. Acestea contribuie la protejarea și regenerarea celulelor hepatice. Mai mult, ajută la reducerea inflamației și la prevenirea acumulării suplimentare de grăsimi în ficat. De ce avem ficatul gras? Care sunt cele mai eficiente suplimente alimentare? Cum se administrează? Ce alimente sunt bogate în nutrienți? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Andreea Vulpe, medic specialist medicină internă, la Centrul Medical Prima Clinic.
Tipuri de ficat gras
Media10: Ce este ficatul gras?
Dr. Andreea Vulpe: Noțiunea de ficat gras reprezintă, de fapt, o afecțiune cunoscută sub denumirea de steatoză hepatică. Aceasta reprezintă acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice. În mod normal, ficatul conține cantități mici de grăsime. Când această cantitate depășește 5-10% din greutatea totală a organului, se pune diagnosticul de ficat gras. Excesul de grăsime poate afecta funcția normală a organului și poate duce la complicații grave. Există două tipuri principale de ficat gras. Cea mai frecvent întâlnită formă este ficatul gras non-alcoolic. Aceasta este asociată cu factori de risc precum: obezitatea, rezistența la insulină, diabetul tip 2 sau alterarea glicemiei a jeun (prediabet, când glicemia pe nemâncate este între 100 și 125mg/dl).
Al doilea tip este reprezentat de ficatul gras alcoolic. Această formă apare ca urmare a consumului excesiv de alcool și este asociată cu degenerarea treptată a țesutului hepatic. Consumul cronic de alcool poate duce la ficat gras, hepatită alcoolică și, în cele din urmă, ciroză hepatică. Ficatul gras poate să apară la ambele sexe și la toate vârstele, însă anumiți factori cresc riscul dezvoltării acestei afecțiuni.
De ce apare ficatul gras? Cauze și factori de risc importanți
Media10: Care sunt cauzele de apariție ale acestei afecțiuni?
Dr. Andreea Vulpe: Printre cauzele producerii steatozei hepatice și factorii de risc ce predispun la apariția acesteia se numără: obezitatea, rezistența la insulină, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, factorii genetici, sindromul ovarelor polichistice, hipotiroidia, apneea obstructivă în somn, hepatita cronică virala B sau C, boala Wilson, sindromul Reye, substanțele și medicamentele cu potențial heopato-toxic (antibioticele, antifungicele, antiinflamatoarele nesteroidiene, contraceptivele orale), suplimentele pe bază de plante si dietetice (extract de ceai verde, steroizi anabolizanți etc.).
Media10: Care sunt semnele ficatului gras? Cum se manifestă boala?
Dr. Andreea Vulpe: În stadiile incipiente, ficatul gras poate fi asimptomatic. Cu toate acestea, pe măsură ce afecțiunea progresează, pot apărea mai multe semne și simptome precum: durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului, balonare și senzație de plenitudine abdominală (de prea plin), oboseală persistentă, pierdere în greutate neintenționată, icter (colorarea pielii și a ochilor în galben), senzație de greață sau vărsături, prurit (mâncărime a pielii), sângerări ușoare sau echimoze (vânătăi), scăderea apetitului, amețeli și dificultăți de concentrare.
Suplimente esențiale pentru ficatul gras
Media10: Cum ajută suplimentele alimentare în tratarea pacienților cu ficat gras? Cât de eficiente sunt?
Dr. Andreea Vulpe: Suplimentele alimentare pot fi de ajutor în tratamentul ficatului gras. Silimarina, de exemplu, are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Acesta este frecvent folosit pentru a sprijini sănătatea ficatului. În plus, poate ajuta la protejarea hepatocitelor (celulele hepatice) împotriva leziunilor. Acidul alfa-lipoic (ALA) este un antioxidant puternic ce apără ficatul de stresul oxidativ. Studiile au sugerat că suplimentele care conțin acest antioxidant, cum sunt și capsulele naturale pentru ficat sănătos, au capacitatea de a reduce inflamația și de a îmbunătăți metabolismul insulinei. Spirulina are efect hepatoprotector și hipolipidemic. Anghinarea (ex: Anghirol) stimulează regenerarea ficatului. Vitamina E (alfa tocoferol) scade stresul oxidativ. Este indicată la pacienții cu steatoză, în special la cei cu fibroză severă. Se poate administra la pacienții care NU au diabet, doza recomandată fiind de 400mg/zi.
Acizii grasi Omega-3 sunt recomandați în doze mari, de trei – patru g/zi. Aceștia sunt prezenți în uleiul de pește, de in și în uleiul de semințe de chia. Au efect antiinflamator și pot ajuta la reducerea grăsimii specifice pentru ficat gras. Suplimentarea dietei cu vitamina D poate ajuta la menținerea sănătății hepatice și poate reduce riscul de acumulare de grăsime în ficat. Tiamina (B1), piridoxina(B6), folatul și zincul sunt, de asemenea, utile în afecțiunile hepatice. Coenzima Q10 este un antioxidant care poate ajuta la protejarea ficatului împotriva stresului oxidativ și poate sprijini funcționarea sa normală. Probioticele ajută la menținerea sănătății tractului digestiv și susțin buna funcționare a florei intestinale, ceea ce poate avea un impact bun asupra ficatului gras. Polifenolii din ceaiul verde, ceaiul de anghinare și alte surse naturale pot avea efecte antioxidante și antiinflamatorii.
Ce produse putem folosi?
Media10: Care sunt suplimentele alimentare pe care dumeavoastră le recomandați pacienților cu ficat gras și care au rezultate?
Dr. Andreea Vulpe: În tratamentul steatozei hepatice, prefer să le prescriu pacinților mei lunar combinații de medicamente hepatotrofice, ce conțin fosfolipide esențiale, aminoacizi esențiali, silimarină și colină. Lagosa (două drajeuri/zi) este singurul medicament fără prescripție medicală care conține extract standardizat de silimarină. Lagosa protejează ficatul de efectele substanțelor toxice și stimulează capacitatea regenerativă a acestuia. Se utilizează în cazul expunerii la substanțe cu risc hepatotoxic, inclusiv medicamente cu risc toxic hepatic. Liv. 52 DS tablete (una – două tablete de două ori pe zi) protejează ficatul de acțiunea nocivă a alcoolului, medicamentelor și a diverselor toxine. În plus, ajută la procesul de regenerare hepatică și împiedică încărcarea cu grăsimi a ficatului. Sanohepatic 40+ (una – trei capsule pe zi, înainte de masă) este un supliment alimentar destinat să ușureze digestia și să asigure sănătatea funcțiilor hepatobiliare.
Fortifikat Forte (o capsulă de două ori pe zi) conține cea mai mare concentrație de fosfolipide esențiale. Acesta stimulează regenereaza zilnică a celulelor hepatice, fortifică ficatul și-l ajută să funcționeze normal. De asemenea, contribuie și la îmbunătățirea funcției de detoxifiere a ficatului. FORTIFIKAT Maxx Protect conține o combinație de ingrediente (fosfolipide esențiale, armurariu) care ajută la menținerea sănătății și funcționării normale a ficatului. Astenor Energy (una – două fiole/zi timp de 10 zile/lună, minim trei luni consectiv) este un produs cu acțiune rapidă. Conține aspartat de arginină, vitamina B6, magneziu și biotină, ce contribuie la susținerea metabolismul energetic normal și a funcției detoxifiante hepatice. SteaBlock (una – două capsule de două ori/zi, după mesele principale, timp de minim trei luni) este un supliment alimentar care, datorită ingredientelor sale active (silimarină, acid alfa lipoic și seleniu), are efect protector, detoxifiant și antioxidant la nivelul ficatului.
Silimarina în ficatul gras. Cum ajută?
Media10: Ce efecte are silimarina asupra ficatului gras?
Dr. Andreea Vulpe: Silimarina este extrasă din ciulinul de lapte, o plantă benefică mai ales în tratarea bolilor de ficat. Extractul de ciulin de lapte conține o cantitate mare de silimarină, adică un complex de flavonoide cu proprietăți antioxidante, antivirale și antiinflamatorii. Silimarina este compusă, în principal, din flavonolignani, flavonoide (taxifolina, quercitina) și polifenoli. Silibina este principala componentă bioactivă a silimarinei, substanța responsabilă pentru efectul hepatoprotector. Silimarina este folosită ca terapie complementară de către pacienții cu leziuni hepatice, în urma unor afecțiuni precum: boala hepatică alcoolică, boala ficatului gras non-alcoolic, hepatita, cancerul hepatic. Studiile demonstrează că silimarina ar putea prelungi ușor speranța de viață în cazul pacienților diagnosticați cu ciroză hepatică.
Media10: La pacienții cu diabet, care au și un ficat gras, silimarina este eficientă? Se poate folosi?
Dr. Andreea Vulpe: Silimarina poate acționa asupra nivelului de zahăr din sânge în cazul persoanelor cu diabet. Există analize recente care susțin că pacienții care iau silimarină în mod constant înregistrează o scădere a nivelului de zahăr. În plus, proprietățile antioxidante și antiiflamatorii ale silimarinei pot feri organismul pacientului de complicații diabetice severe precum bolile renale. Un alt efect pe care silimarina îl poate avea este reducerea glicemiei din organism. Deși efectul poate fi benefic, este important ca silimarina să nu fie administrată împreună cu alți compuși cu o acțiune similară. De altfel, în timpul tratamentului cu alți compuși hipoglicemianți, este necesară monitorizarea glicemiei, potrivit recomandărilor medicului curant.
Anghinarea, un remediu natural pentru ficat
Media10: Anghinarea este o plantă des folosită pentru patologiile asociate ficatului. Cum ajută și cum se ia?
Dr. Andreea Vulpe: Anghinarea este o plantă ierboasă perenă cultivată atât pentru consum alimentar, cât și pentru formularea unor preparate farmaceutice. În preparatele culinare, se foloseste floarea de anghinare (mai exact, miezul bobocului de floare). În scop curativ, se recoltează și se procesează rădacinile și frunzele plantei. Elementele și compușii predominanți în compoziția anghinarei includ: fitosteroli, polifenoli și flavonoide, principii amare, cinarină, minerale, enzime, complex de vitamine B. Grație acestor proprietăți, preparatele farmaceutice pe bază de anghinare prezintă numeroase beneficii pentru ficat, și anume: protejează ficatul de acțiunea radicalilor liberi și susțin detoxifierea organismului, prin stimularea eliminarii toxinelor la nivel hepatic.
Capsulele sau comprimatele cu extract de anghinare reprezintă forma farmaceutică cel mai des utilizată în tulburările hepatice sau la pacienții care urmează tratamente medicamentoase complexe, când este necesară protecția ficatului. Tinctura de anghinare este recomandat să se administreze de două-trei ori pe zi, înainte de mese. Aceasta se diluează într-un pahar cu apă, într-un raport de aproximativ două – trei linguri de tinctură la 250 ml de apă. O altă formă de administrare a suplimentelor pe bază de anghinare este ceaiul, obținut din frunzele plantei. Se recomandă consumul de ceai de anghinare sub formă de decoct. Procedeul de preparare presupune fierberea frunzelor uscate și infuzarea lor timp de 10-15 minute. Doza recomandată este de două – trei căni de ceai de anghinare pe zi, consumate cu aproximativ 30 de minute înainte de masă.
Alimentația sănătoasă, o sursă incredibilă de vitamine
Media10: Pacienții își pot lua necesarul de vitamine și nutrienți din alimentație? Care sunt alimentele cele mai bogate în acestea?
Dr. Andreea Vulpe: Vitaminele joacă un rol esențial în menținerea sănătății noastre generale, susținând funcțiile metabolice și imunitare. Pentru a ne asigura un aport adecvat de vitamine, este important să includem în dieta noastră alimente variate și echilibrate. Fructele și legumele precum: spanacul, portocalele, somonul, morcovii, migdalele, ouăle, iaurtul grecesc, kiwi, broccoli conțin vitamine, minerale și alți nutrienți importanți. Vitamina C reprezintă unul dintre cei mai puternici antioxidanți. Aceasta acționează pe post de antioxidant atât direct, prin reacția creată cu unii radicali liberi, cât și indirect, prin restabilirea proprietăților antioxidante ale vitaminei E.
Vitamina B6 ajută la formarea celulelor rosii, influențează abilitățile cognitive și funcția de imunizare. Carnea, peștele, legumele, tofu și alte produse din soia, cartofi, anumite fructe (bananele și pepenele verde) sunt câteva dintre alimentele bogate în vitamina B6. Vitamina D ajută la menținerea nivelurilor normale de calciu și fosfor în sânge. În plus, vitamina D este implicată în imunitatea organismului, în fertilitate și ajută la formarea dinților și a oaselor. O găsim din belșug în produsele lactate și peștele gras. Acidul folic este vital pentru crearea de noi celule. Ajută la prevenirea defectelor din naștere de la nivelul creierului și a coloanei vertebrale, dacă este luat de la începutul sarcinii. Poate reduce nivelurile de homocisteină, contracarează riscul de cancer de colon și cancer de sân printre femeile care consumă alcool.
Alimentele bogate în acid folic sunt: cerealele, asparagusul, bamele, spanacul, frunzele de nap, broccoli, fasolea pestriță și năutul, sucul de portocale și de roșii. Fierul ajută hemoglobina, celulele rosii și mioglobina din celulele musculare să transporte oxigen în organism. Este necesar pentru reacțiile chimice din corp și pentru formarea de aminoacizi, colagen, neurotransmițători și hormoni. Îl găsim în alimente precum: carnea roșie, carnea de pasăre, ouă, fructe, legume verzi și cereale. Potasiul echilibrează lichidele din corp, ajută la menținerea unui ritm cardiac stabil și la trimiterea impulsurilor nervoase, fiind necesar pentru contracțiile musculare. Acesta se găsește în: carne, lapte, fructe și legume, boabe de cereale, legume.
Sfaturile medicului
Media10: Ce alte recomandări trebuie să respecte pacienții care au un ficat gras?
Dr. Andreea Vulpe: Prevenirea și gestionarea ficatului gras implică modificări ale stilului de viață și ale dietei. Cel mai adecvat mod de a preveni steatoza hepatică și, implicit, refacerea țesuturilor ficatului, îl reprezintă urmarea unui regim de viață echilibrat. În acest caz, trebuie să limităm consumul de alimente procesate industrial, prăjite, mâncarea de tip fast food, semipreparată, cu multă sare (un consum ridicat de sare creste riscul de steatoza hepatica), evitarea consumului de pâine albă, orez, paste, carne roșie. Se recomandă practicarea regulată de exerciții fizice, evitarea stresului cotidian, menținerea unui somn odihnitor, limitarea consumului de alcool și a consumului de zahăr.
Este indicat să adoptăm dieta mediteraneană, care este bogată în legume, fructe proaspete, pește, nuci, migdale, alune, cereale integrale, lactate cu un conținut scăzut de grăsimi, ulei de măsline, grăsimi bune. De asemenea, este important să consultăm medicul dacă avem simptome specifice sau dacă ne știm cu factori de risc pentru ficatul gras. Se recomandă pierderea în greutate (dacă avem un exces de kilograme), tratarea bolile asociate (sindromul metabolic, diabetul, hipertensiunea) și evitarea medicamentelor hepatotoxice.
