Schimbarea anotimpului vine și cu noi provocări pentru sănătatea noastră, printre care se numără și infecțiile respiratorii. Răcelile și gripa devin mai frecvente, afectând atât adulții, cât și copiii, iar virusurile circulă mai activ în comunitate. În această perioadă, sistemul nostru imunitar poate fi pus la încercare. Umiditatea crescută, temperaturile în scădere și aglomerația din mediul școlar favorizează răspândirea germenilor, transformând toamna într-un sezon propice pentru virusuri și bacterii. Ce tipuri de infecții respiratorii sunt frecvente în sezonul rece? Cum facem diferența dintre gripă și răceală? Ce soluții de tratament există? Cum ne protejăm atât pe noi, cât și pe copii? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Alexandra Corobea, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Media10: Este sezonul infecțiilor respiratorii. Cât de mulți pacienți ajung la dumneavoastră în ultima perioadă cu această problemă?
Dr. Alexandra Corobea: De aproximativ două luni, copiii au reintrat în colectivitate. Prin urmare, a crescut numărul pacienților care se prezintă la camera de gardă a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftziologie „Victor Babeș” din Craiova cu infecții respiratorii. Peste 50% dintre aceștia prezintă manifestări respiratorii.
Infecțiile respiratorii de toamnă-iarnă
Media10: Care sunt cele mai des întâlnite virusuri, respectiv infecții respiratorii, în sezonul rece?
Dr. Alexandra Corobea: În sezonul rece, infecțiile respiratorii devin mai frecvente, afectând atât adulții, cât și copiii. Cele mai frecvente virusuri întâlnite în această perioadă sunt: virusurile gripale și paragripale, coronavirusurile, virusul sincițial respirator, rinovirusurile și enterovirusurile. Dacă vorbim de infecții comune ale tractului respirator superior, putem aminti: rinita acută, angina acută, faringita, rinofaringita, laringita și sinuzita. În schimb, la nivelul tractului respirator inferior întâlnim mai des: bronșita, traheobronșita, bronșiolita și pneumonia. De asemenea, să nu uităm și de gripă, care afectează atât căile respiratorii superioare, cât și pe cele inferioare.
Media10: Întâlniți în continuare persoane infectate cu COVID-19? Pentru persoanele care au suferit recent de COVID-19, există riscuri suplimentare în cazul expunerii la alte infecții virale de sezon?
Dr. Alexandra Corobea: În ultimele trei luni, numărul persoanelor confirmate cu COVID-19 la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftziologie „Victor Babeș” din Craiova a fost extrem de redus, iar formele clinice au fost, în mare parte, ușoare. Totodată, având în vedere incidența scăzută a infecțiilor gripale și paragripale, nu se poate vorbi despre complicații notabile. Este esențial ca persoanele vulnerabile – cum ar fi vârstnicii și cei cu afecțiuni cronice – să își monitorizeze atent sănătatea și să respecte recomandările de prevenție. Deși situația actuală este favorabilă, monitorizarea și prevenția rămân necesare pentru menținerea incidenței scăzute a cazurilor de COVID-19, dar și a altor infecții respiratorii.
Semne de alarmă în RĂCEALĂ
Media10: Cea mai frecventă formă a infecțiilor respiratorii este banala răceală. Când ar trebui să ne îngrijoreze o răceală?
Dr. Alexandra Corobea: De obicei, rinita acută, cunoscută și sub denumirea de „răceală”, este o infecție ușoară care se remite în câteva zile. Totuși, există cazuri în care simptomele pot indica complicații. În general, dacă simptomele sunt severe sau persistă neobișnuit de mult, acestea ar trebui să alerteze pacientul și să îl determine să consulte un medic. Printre situațiile care necesită atenție medicală se numără:
- Febra înaltă care durează mai mult de trei – patru zile, în special la sugari și copiii mici;
- Dificultăți de respirație sau respirația șuierătoare (wheezing);
- Tusea persistentă mai mult de două – trei săptămâni;
- Semne de deshidratare sau refuzul alimentației la copiii mici și sugari.
Răceală sau gripă?
Media10: Mulți pacienți confundă gripa cu răceala. Care este diferența?
Dr. Alexandra Corobea: Răceala și gripa sunt două dintre cele mai frecvente infecții respiratorii. Deși împart anumite simptome, ele sunt cauzate de virusuri diferite și au manifestări distincte, cu o durată variată. În cazul răcelii, simptomele se dezvoltă treptat, în decurs de câteva zile, și includ: obstrucție nazală, rinoree, disfagie, tuse și febră moderată sau absența acesteia. În cazul gripei, simptomele apar brusc și sunt intense de la început. Ele includ: febră mare, frisoane, mialgii, cefalee, astenie fizică, tuse seacă și o stare generală influențată. În plus, gripa poate duce la complicații severe.
Media10: Ce putem face în momentul în care avem deja o infecție respiratorie? Cum tratăm eficient și rapid simptomele?
Dr. Alexandra Corobea: Tratamentul infecțiilor respiratorii depinde de tipul și severitatea infecției (virale sau bacteriene), de simptomele prezente și de starea generală a pacientului. În cazul infecțiilor virale, tratamentul constă în măsuri igieno-dietetice, precum hidratarea și repausul la domiciliu. De asemenea, este nevoie să administrăm tratamente simptomatice, care includ: analgezice și antipiretice pentru a reduce febra și durerea, decongestionante nazale și antihistaminice. În cazul gripei, se recomandă administrarea Oseltamivir. Pentru infecțiile respiratorii bacteriene, la tratamentul simptomatic se adaugă și terapia antibiotică.
Antibioticele NU tratează răceala și gripa
Media10: Cum se poate diferenția o infecție virală de una bacteriană? De ce este important să evităm automedicația cu antibiotice în caz de răceală sau gripă?
Dr. Alexandra Corobea: Diferențierea infecțiilor virale de cele bacteriene este o etapă esențială în stabilirea tratamentului adecvat. Totuși, de multe ori poate fi destul de dificil să le diferențiem doar pe baza simptomelor, deoarece unele dintre acestea pot fi similare, însă există anumite aspecte distincte. De exemplu, în cazul infecțiilor bacteriene, febra este adesea mai înaltă și durează mai mult. De aceea, diagnosticarea infecțiilor virale și bacteriene este un proces complex care necesită analize de laborator, teste rapide și teste PCR. În plus, este foarte important să evităm automedicația cu antibiotice. Aceste medicamente nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale, cum sunt răceala și gripa. Antibioticele acționează numai împotriva bacteriilor. Utilizarea lor nejustificată poate crește riscul de rezistență la antibiotice și poate provoca tulburări digestive.
Cum protejăm copiii în sezonul rece?
Media10: Ce sfaturi aveți pentru părinți în legătură cu protecția copiilor împotriva infecțiilor de sezon, mai ales în mediul școlar?
Dr. Alexandra Corobea: Prevenirea infecțiilor respiratorii la copii este esențială, mai ales în sezonul rece, când frecvența acestor infecții este crescută. Controlul și prevenirea infecțiilor respiratorii sunt posibile prin măsuri specifice, cum ar fi vaccinarea antigripală anuală și respectarea unei serii de măsuri de igienă personală. Aceste măsuri includ: spălarea și dezinfectarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave, acoperirea gurii și a nasului atunci când copilul tușește sau strănută (în plica cotului sau în șervețel de unică folosință, care trebuie aruncat imediat după utilizare).
De asemenea, igiena în clase este extrem de importantă. Este recomandat să se aerisească frecvent sălile de clasă, să se mențină curățenia și să se dezinfecteze suprafețele și obiectele din unitățile de învățământ înainte de începerea cursurilor. În plus, se impune evitarea schimburilor de obiecte personale și repausul la domiciliu pentru copiii care prezintă simptome respiratorii.
Vaccinarea în sezonul rece. De ce e importantă?
Media10: Cum ajută vaccinarea în prevenirea infecțiilor respiratorii? Cât de important este ca pacienții să se vaccineze și care sunt cele mai importante vaccinuri în sezonul rece?
Dr. Alexandra Corobea: Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a infecțiilor respiratorii. Vaccinurile stimulează sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva agenților patogeni specifici. În acest fel, putem preveni infecțiile și putem reduce severitatea acestora, în cazul în care apar. Este foarte important ca pacienții să se vaccineze pentru a diminua riscul de îmbolnăvire, pentru a reduce severitatea bolii și a scădea riscul de complicații, mai ales în rândul categoriilor vulnerabile. De asemenea, vaccinarea contribuie la protecția colectivă și limitează impactul epidemiilor sezoniere. Cele mai importante vaccinuri în sezonul rece sunt: vaccinul antigripal (care trebuie administrat anual și este recomandat tuturor persoanelor de peste șase luni), vaccinul antipneumococic și vaccinul Hib (Haemophilus influenzae tip B), fiind incluse în schema națională de vaccinare a copiilor.
Media10: Ce rol joacă vaccinarea antigripală în prevenirea complicațiilor? Care este momentul ideal pentru vaccinare?
Dr. Alexandra Corobea: Momentul ideal pentru vaccinarea antigripală este toamna, în lunile octombrie și noiembrie. Administrarea vaccinului în această perioadă permite organismului să dezvolte anticorpi specifici, oferind o protecție optimă pe durata întregului sezon gripal. Este recomandat ca vaccinarea să se efectueze anual, deoarece virusurile gripale suferă mutații frecvente. În plus, formula vaccinului este actualizată anual pentru a oferi protecție împotriva tulpinilor cele mai răspândite în acel sezon.
Cum facem imunitate în sezonul toamnă-iarnă?
Media10: Cum își pot întări imunitatea persoanele cu un sistem imunitar vulnerabil, cum ar fi vârstnicii, dincolo de vaccinare?
Dr. Alexandra Corobea: Există mai multe modalități prin care persoanele vârstnice sau cele care au imunitate scăzută își pot crește imunitatea. Acestea includ: o alimentație sănătoasă, consumul de fructe și legume proaspete bogate în vitamina C, o hidratare adecvată, activitate fizică regulată, precum și evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool.
Media10: Cum vă așteptați să evolueze sezonul de gripă în acest an, comparativ cu anii trecuți? Sunt prognoze diferite sau factori care pot schimba tiparul de îmbolnăviri?
Dr. Alexandra Corobea: Nu am avut suficiente cazuri confirmate la nivelul spitalului nostru pentru a putea trage o concluzie sau a emite prognoze referitoare la sezonul gripal din acest an. Tiparul îmbolnăvirilor de gripă este influențat de variabilitatea tulpinilor virale, de ratele de vaccinare din populație, de schimbările climatice, măsurile de sănătate publică, purtarea măștii de protecție și utilizarea excesivă sau incorectă a antiviralelor.
