În trecut, accidentul vascular cerebral (AVC) era perceput ca o afecțiune predominant a vârstnicilor, asociată cu îmbătrânirea naturală a organismului și cu o sănătate cardiovasculară adesea fragilă. Factori precum hipertensiunea arterială, diabetul, și bolile cardiace cronice erau în mare parte răspunzători de riscul crescut de AVC la persoanele în vârstă. Însă, cu schimbările profunde ale stilului de viață din ultimele decenii și cu presiunile sociale și profesionale, s-a observat un fenomen alarmant: creșterea incidenței AVC-ului în rândul tinerilor. Astăzi, 29 octombrie, este marcată Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC), o zi destinată conștientizării uneia dintre cele mai grave afecțiuni neurologice. De ce a crescut numărul tinerilor cu AVC? Care sunt semnele unui AVC? Ce putem face pentru a preveni accidentul vascular la vârste tinere? Aflăm de la. dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic.

AVC-ul, o afecțiune din ce în ce mai întâlnită la tineri
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afecțiune medicală gravă în care alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă sau redusă, împiedicând astfel țesutul cerebral să primească oxigenul și substanțele nutritive necesare. Fără o intervenție promptă, celulele cerebrale încep să moară, ceea ce poate duce la leziuni permanente ale creierului, dizabilități și chiar deces.
În ultimii ani, evoluția tehnologiilor medicale a adus o schimbare semnificativă în ceea ce privește detectarea și diagnosticarea AVC-ului. Tehnicile moderne permit identificarea precoce a afecțiunii și recunoașterea chiar și a celor mai subtile simptome, ceea ce contribuie la prevenția și tratamentul mai eficient al acestei boli. Totuși, chiar dacă diagnosticarea timpurie reprezintă un avantaj, numărul tot mai mare de cazuri la tineri rămâne o provocare serioasă pentru specialiști.
„Numărul pacienților tineri care suferă un AVC a crescut, mai ales că, la ora actuală, accidentul vascular cerebral poate fi diagnosticat mai rapid decât în trecut. Detectăm mai devreme semnele clinice, chiar și în stadii incipiente, ceea ce ne permite să punem diagnosticul cu o mai mare acuratețe”, precizează medicul neurolog.
Medic neurolog: „Cel mai tânăr pacient pe care l-am avut cu AVC avea 23 de ani”
Chiar dacă accidentul vascular cerebral este o afecțiune asociată vârstei înaintate, sunt tot mai multe cazuri întâlnite la vârste extrem de fragede. Din cauza stilului de viață dezechilibrat, mulți pacienți tineri suferă accidente vasculare cerebrale, fiind nevoiți să înfrunte provocările recuperării și adaptării la noile condiții de trai.
„Cel mai tânăr pacient pe care l-am avut cu AVC avea 23 de ani. În general, accidentul vascular cerebral este o afecțiune a pacienților peste 55-60 de ani, dar sunt cazuri în care pot apărea și la vârste mult mai tinere,” mărturisește dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic.
De ce ajung tinerii să sufere un AVC?
Accidentul vascular cerebral nu este doar o afecțiune asociată cu îmbătrânirea. Pentru tineri, acesta poate fi rezultatul unor cauze genetice, congenitale sau al unui stil de viață dezechilibrat. De multe ori, acești factori nu sunt cunoscuți sau, din contră, sunt neglijați până la momentul declanșării unui episod grav. Predispoziția genetică, malformațiile cardiace sau diverse coagulopatii sunt doar câteva dintre motivele pentru care tot mai mulți tineri ajung să se confrunte cu accidentul vascular cerebral la vârste mici. La acestea se adaugă și alte afecțiuni metabolice și inflamatorii, dar și infecții ascunse care pot contribui la creșterea riscului de AVC.
„Cauzele AVC-ului sunt diverse. Uneori, poate fi vorba de factori congenitali necunoscuți de pacient, cum ar fi: malformațiile cardiace, arteriale sau diverse coagulopatii moștenite de la părinți. De asemenea, mutațiile genetice care favorizează coagularea sângelui pot, în anumite condiții, să ducă la apariția cheagurilor de sânge și, ulterior, la un accident vascular ischemic. Alte cauze sunt cele de natură metabolică și alte afecțiuni asociate, care, la rândul lor, au redus vârsta de apariție a AVC-ului. Aici vorbim de hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și valorile crescute ale colesterolului. Dacă nu sunt identificate și tratate la timp, acestea pot duce la accidente vasculare cerebrale chiar de la vârste tinere. O altă cauză a accidentului vascular cerebral, care afectează vasele mici de sânge, este infecția. La pacienții tineri, după un AVC, se fac și teste pentru infecții precum: HIV, sifilis, borelioză sau virusurile hepatitice. Se poate întâmpla ca pacientul să nu știe că are o astfel de infecție pentru că nu prezintă simptome evidente, iar primul semn al acesteia să fie chiar accidentul vascular”, spune medicul.
Energizantele – un pericol tăcut și tot mai răspândit
Într-o lume în care tinerii se confruntă constant cu presiunea de a performa, energia artificială furnizată de băuturile energizante a devenit o obișnuință. De multe ori, acestea par a fi soluția perfectă pentru a face față unor zile încărcate, dar impactul lor pe termen lung asupra sănătății este alarmant. Energizantele nu doar că suprasolicită inima, dar pot contribui direct la apariția AVC-ului la vârste fragede, mai ales atunci când sunt consumate frecvent și în cantități mari.
„A crescut consumul de energizante, iar studiile recente sugerează o cauzalitate directă între consumul de energizante și apariția AVC-ului la vârste tot mai tinere. La un moment dat, am întâlnit o pacientă cu un stil de viață foarte activ, care avea nevoie de multă energie pentru a face față la locul de muncă. Din acest motiv, consuma băuturi energizante. Chiar dacă nu avea alți factori de risc sau anumite afecțiuni asociate, a suferit un AVC. Singurul factor de risc pe care l-am identificat era consumul de energizante”, atrage atenția dr. Mihaela Sgîr.
Simptomele AVC-ului la tineri: semnele de alarmă care nu trebuie ignorate
Recunoașterea simptomelor unui AVC este crucială pentru a interveni rapid și eficient. Cu toate acestea, multe semne ale accidentului vascular cerebral pot fi trecute cu vederea, mai ales în rândul tinerilor care nu se așteaptă să aibă o astfel de problemă de sănătate. Tulburările de vorbire, pierderea bruscă a coordonării motorii și dificultățile de echilibru sunt simptome comune care necesită atenție imediată. Identificarea timpurie poate fi salvatoare și poate face diferența între o recuperare completă și efectele negative pe termen lung.
„Manifestările accidentului vascular cerebral includ dificultăți de limbaj. În acest caz, pacientul nu mai poate vorbi sau articula corect cuvintele ori nu înțelege ce i se spune. Persoanele din jur își dau seama că este ceva în neregulă atunci când îi pun întrebări și acesta nu răspunde sau nu înțelege ce i se spune. De asemenea, pierderea bruscă a coordonării unei mâini sau a unui picior este un alt semn frecvent. Problemele de echilibru pot apărea brusc, mai ales în situații de stres, supărare sau variații bruște ale tensiunii arteriale, care pot favoriza un AVC. Asimetria feței, caracterizată de coborârea colțului gurii, este un alt semn caracteristic”, spune dr. Mihaela Sgîr, medic specialist neurolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum putem preveni riscurile?
Prevenția rămâne cea mai puternică armă în lupta împotriva accidentului vascular cerebral, mai ales pentru tinerii care nu percep AVC-ul ca pe un risc imediat. Stilul de viață „modern”, activ și solicitant, își pune amprenta asupra sănătății. De aceea, adoptarea unor măsuri preventive este esențială. Un control medical de rutină poate ajuta la identificarea timpurie a factorilor de risc, cum ar fiȘ hipertensiunea, colesterolul mărit sau diabetul. De asemenea, e important ca persoanele care au în familie cazuri de AVC să își facă analize regulat, să acorde atenție stării de sănătate a inimii și să adopte un stil de viață activ și echilibrat.
„Pentru a preveni AVC-ul, este necesară efectuarea unui set de analize, măcar cele uzuale, o dată pe an. La pacienții cu antecedente familiale de AVC, este importantă monitorizarea regulată. De asemenea, un control cardiologic periodic poate ajuta la identificarea problemelor cardiace din timp. Mai mult decât atât, este esențial să facem exerciții fizice, să evităm sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool și să gestionăm eficient stresul pentru a preveni accidentul vascular cerebral”, concluzionează medicul.