În era digitală, rețelele de socializare au devenit o parte indispensabilă din viața adolescenților, oferindu-le oportunități nelimitate de a comunica, de a se exprima și de a se conecta cu lumea. Facebook, Instagram, TikTok nu sunt doar locuri de divertisment, ci și medii care amplifică conflictele, competiția și bullying-ul. Prin urmare, părinții au un rol esențial, acela de a-i asculta, de a încerca să îi înțeleagă și de a le fi alături adolescenților. Ce îi face pe adolescenți să devină agresivi? Ce impact au rețelele de socializare asupra emoțiilor? Cum pot părinții să îi ajute? Dr. Andra Tașcău, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic, îți oferă informațiile de care ai nevoie.
„Viața perfectă” din online le creează tinerilor frustrare și nervozitate
Pentru adolescenți, care sunt în plin proces de formare a identității, această expoziție constantă a fericirii și a succesului pe rețelele de socialiazare devine un teren al comparațiilor toxice. Din cauza încercărilor de a se alinia la aceste standarde ireale, mulți ajung să se simtă inadecvați și inferiori. În plus, presiunea de a fi mereu conectați, pentru a nu rata nimic din acest univers digital, adâncește și mai mult această stare de neliniște. Prin urmare, timpul petrecut online se transformă într-o sursă continuă de stres. Această nevoie de validare și teama de a nu rămâne pe dinafară îi face pe adolescenți să fie captivi într-un cerc vicios de comparare și gânduri negative.
„În mediul online, utilizatorii tind să împărtășească momente <<perfecte>>, lăsând impresia unei vieți fără probleme. Comparându-se cu aceste imagini ideale, adolescenții ajung adesea să se simtă inadecvați și inferiori, ceea ce contribuie la dezvoltarea unor stări de anxietate și depresie. Mai mult decât atât, teama de a nu pierde ceva important (FOMO – Fear of Missing Out) este un alt factor care crește anxietatea. Adolescenții simt nevoia să fie conectați în permanență pentru a nu rata postări, mesaje sau evenimente, ceea ce le creează o stare de neliniște constantă”, explică medicul.
De ce apare agresivitatea?
În era digitală, adolescenții sunt expuși zilnic la o avalanșă de stimuli emoționali prin intermediul rețelelor sociale. Aici, conflictele, tensiunile și criticile online sunt la ordinea zilei. Spre deosebire de adulți, al căror creier a dezvoltat deja mecanisme eficiente de reglare emoțională, tinerii încă învață cum să-și gestioneze reacțiile. Această perioadă delicată de formare coincide cu utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice și, implicit, integrarea tinerilor în mediul online. Prin natura lor conflictuală, rețelele de socializare pot provoca reacții emoționale exagerate și un control mai slab al impulsurilor.
„Pe termen lung, activarea constantă a acestor regiuni poate duce la o reducere a capacității de a controla reacțiile impulsive, inclusiv cele agresive. Adolescenții, a căror dezvoltare a cortexului prefrontal nu este completă, sunt deosebit de vulnerabili la această influență, ceea ce poate favoriza comportamentele agresive și reactivitatea în fața provocărilor. Amigdala este o regiune-cheie implicată în procesarea emoțiilor și a reacțiilor de tip <<luptă sau fugi>> (fight-or-flight). Când adolescenții sunt expuși la conținut conflictual, comentarii negative sau cyberbullying pe rețelele sociale, amigdala poate fi activată în exces. Această activare poate duce la creșterea reacțiilor emoționale și la amplificarea sentimentelor de furie și agresivitate”, declară dr. Andra Tașcău, medic specialist psishiatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Interacțiunile negative cresc nivelul de cortizol
Rețelele de socializare nu sunt doar un loc de conectare, ci și un teren proprice pentru stres și conflicte. Interacțiunile negative, fie ele comentarii dure sau chiar cyberbullying, au un impact puternic asupra sănătății mentale a adolescenților, declanșând mecanisme fiziologice de supraviețuire. Stresul generat de aceste interacțiuni poate activa eliberarea cortizolului, cunoscut drept „hormonul stresului”. În doze ridicate și constante, acesta poate afecta capacitatea creierului de a gestiona emoțiile rațional. Pe termen lung, adolescenții expuși frecvent la astfel de stimuli negativi ajung să fie mult mai vulnerabili în fața reacțiilor agresive. Astfel, ceea ce începe ca un simplu comentariu negativ poate declanșa un lanț de reacții care, în timp, amplifică tensiunea și impulsivitatea.
„Interacțiunile negative de pe rețelele sociale pot crește nivelul de cortizol, hormonul de stres. Un nivel crescut și constant de cortizol poate provoca reacții de tip <<fight-or-flight>> și poate reduce capacitatea creierului de a procesa emoțiile într-un mod rațional. Creșterea constantă a cortizolului poate duce, în timp, la o sensibilizare a amigdalei și la o reducere a capacității de a reglementa emoțiile, astfel amplificând răspunsurile agresive”, susține medicul.
Cum îl poți ajuta? Ascultă-l!
Sub presiunea comparațiilor constante, a bullying-ului online și a interacțiunilor negative, adolescenții pot deveni mai irascibili și agresivi. În acest context, rolul părinților nu este doar să observe, ci să asculte activ. Asta înseamnă să acorde atenție nu doar cuvintelor adolescentului, ci și emoțiilor din spatele lor, reflectate în tonul vocii sau în limbajul corporal. Când un adolescent simte că este neînțeles sau ignorat în mod constant, frustrarea și emoțiile negative acumulate din mediul online pot exploda sub forma unor comportamente agresive. Tocmai de aceea, ascultarea activă devine o unealtă esențială pentru a „dezamorsa” aceste tensiuni, oferindu-i adolescentului un spațiu sigur unde să-și exprime trăirile, fără teama de a fi judecat sau criticat.
„Ascultarea activă implică mai mult decât a auzi cuvintele rostite de adolescent. Aceasta presupune acordarea unei atenții depline, validarea emoțiilor exprimate și evitarea întreruperilor sau criticilor. Părinții ar trebui să practice răbdarea și să fie atenți nu doar la cuvintele adolescentului, ci și la tonul vocii și la limbajul corporal, care pot indica trăiri profunde. În loc să ofere imediat soluții, părinții pot repeta sau reformula ce au auzit, pentru a confirma că au înțeles corect și pentru a-i arăta adolescentului că sunt cu adevărat implicați”, spune dr. Andra Tașcău, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Exprimă-ți sentimentele cu copilul tău!
O altă strategie eficientă este ca părinții să fie vulnerabili și sinceri în privința propriilor emoții. Când un părinte recunoaște că a avut o zi grea și împărtășește modul în care își gestionează stresul, nu doar că îi oferă adolescentului un exemplu pozitiv, dar și normalizează procesul de a simți și exprima emoții dificile. Astfel, adolescenții se vor simți mai conectați și încurajați să vorbească despre propriile lor trăiri, înțelegând că este în regulă să recunoască când sunt copleșiți sau furioși. Prin această deschidere emoțională, părinții pot construi un spațiu sigur de comunicare, reducând tensiunile și prevenind izbucnirile agresive.
„Adolescenții empatizează atunci când părinții își arată vulnerabilitatea și sunt deschiși cu privire la propriile lor emoții. De exemplu, părinții pot spune: „Am avut o zi stresantă la serviciu și mă simt obosit/obosită, așa că voi lua o pauză să mă relaxez.” Aceasta nu doar că normalizează experimentarea emoțiilor negative, dar și îi învață pe adolescenți că este în regulă să recunoască și să împărtășească ceea ce simt”, afirmă medicul.
Pune accent pe calități, nu pe defecte!
Mulți dintre tineri simt o presiune puternică din partea celorlalți, aceea de a excela în tot ceea ce fac. Această obsesie pentru performanță nu doar că le afectează sănătatea mentală, ci poate și să le amplifice agresivitatea. Când adolescenții nu se simt apreciați pentru că nu au reușit să fie cei mai buni, frustrările lor pot exploda, rezultând comportamente impulsive și reacții agresive. De aceea, părinții au un rol crucial. În loc să se concentreze exclusiv pe realizări, ei le pot oferi tinerilor un sprijin emoțional prin recunoașterea și aprecierea calităților pe care le au. Această abordare nu doar că îi ajută pe tineri să înțeleagă că valoarea lor nu depinde de performanță, dar le și cultivă un sentiment de încredere în sine. Prin ascultarea activă și prin expresii de înțelegere, părinții pot construi o relație bazată pe empatie, reducând presiunea și, implicit, riscul de a dezvolta un comportament agresiv.
„Mulți adolescenți simt presiunea de a performa bine la școală sau în alte activități, iar accentul exclusiv pe realizări poate crea o imagine de sine dependentă de succesul extern. În loc să se concentreze doar pe note sau pe succesele în activități, părinții pot pune accent pe calitățile personale, cum ar fi bunătatea, creativitatea, curajul sau efortul. Astfel, adolescenții învață că sunt valoroși ca persoane, indiferent de performanță. Părinții pot cultiva o atmosferă de deschidere, exprimându-și interesul sincer pentru ceea ce simt și gândesc adolescenții. În loc să răspundă cu critică sau soluții imediate, părinții pot asculta activ și pot folosi expresii de înțelegere, cum ar fi: <<Înțeleg prin ce treci>> sau <<Îmi imaginez cât de dificil poate fi pentru tine>>”, concluzionează dr. Andra Tașcău.