Toamna, odată cu schimbările de temperatură și scăderea treptată a expunerii la soare, sistemul nostru imunitar intră într-o perioadă de vulnerabilitate. Pe măsură ce se adaptează la un nou ritm, organismul este solicitat mai mult, iar virusurile și bacteriile devin mai agresive. Așadar, toamna este momentul ideal pentru a ne evalua starea de sănătate și, mai ales, pentru a ne testa imunitatea. Ce este imunitatea? Când se indică testarea imunității? Ce teste ne ajută să ne testăm imunitatea? Cum putem să ne întărim sistemul imunitar toamna? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie.
Imunitatea, acel scut invizibil care ne protejează zilnic de amenințările din jur, este esențială pentru menținerea sănătății. Deși nu o putem vedea sau simți direct, ea lucrează constant pentru a ne apăra de microbi, virusuri și toxine.
„Termenul de imunitate vine din latinescul <<imunitas>>, care înseamnă scutire, adică însușirea organismului de a opune rezistență în fața activității microbilor și a substanțelor toxice. Cu alte cuvinte, reprezintă capacitatea organismului de a-și păstra sănătatea și vigurozitatea”, explică medicul de familie.
Tipuri de imunitate
Imunitatea este o forță invizibilă care ne protejează de amenințările din jur. Mulți dintre noi nu știm că ea se manifestă sub mai multe forme, fiecare având un rol crucial pentru sănătatea organismului nostru. Fie că vorbim de imunitatea înnăscută, acel „dar” pe care îl primim fără să îl cerem, fie că vorbim de imunitatea dobândită, construită cu răbdare prin experiențele corpului nostru, ambele contribuie la apărarea sănătății noastre. Uneori, imunitatea este temporară, împrumutată de la mamă prin laptele matern, sau poate fi activată artificial prin vaccinare. Înțelegerea acestor tipuri de imunitate ne ajută să ne protejăm mai bine organismul și să-l pregătim pentru provocările zilnice ale vieții.
„Imunitatea este de patru tipuri, printre care avem, în primul rând, imunitatea înnăscută. Aceasta este imunitatea cu care ne naștem, fără niciun fel de explicație științifică. Unii ne naștem cu o imunitate foarte puternică, alții ne naștem cu o imunitate mai fragilă. Imunitatea dobândită, care este cea mai bună și de cea mai lungă durată, este imunitatea adaptativă. Aceasta este bazată pe experiențele din trecut, pe trecerea prin boală. Aceasta presupune memorarea și recunoașterea agentului declanșator prin intermediul anticorpilor deja existenți. La o nouă întâlnire cu aceeași agresiune, organismul o va recunoaște și va ști cum să reacționeze. Imunitatea pasivă este cea împrumutată sau temporară. Ca exemplu, aici vorbim de imunitatea care se trasmite de la mamă la făt prin laptele matern. Mai precis, se pot transmite niște substanțe cu potențial protector prin laptele matern. Imunitatea activă este imunitatea dobândită artificial, prin vaccinare”, precizează dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie”, afirmă dr. Dalida Mosorescu.
Când se indică testarea imunității?
Testarea imunității joacă un rol crucial în menținerea sănătății, mai ales pentru persoanele vulnerabile. Când infecțiile devin o problemă frecventă, corpul nostru poate da semne că imunitatea nu mai funcționează la capacitate maximă. Pacienții cu anumite afecțiuni cronice, dar și persoanele cu multiple comorbidități sau obiceiuri nesănătoase, pot avea un sistem imunitar fragil. În aceste cazuri, testarea imunității nu este doar o opțiune, ci un pas esențial pentru diagnostic și prevenție, oferind informații vitale despre capacitatea organismului de a se proteja.
„Testarea imunității este indicată la pacienții care prezintă infecții repetate, la pacienții cu anumite boli cronice care se însoțesc, de cele mai multe ori, de o imunitate scazută, precum: diabet, cancer, SIDA, pacienți în tratament cronic cu cortizon, pacienți în tratament cu citostatice, pacienți splenectomizați, la pacienții cu multiple comorbidiăți, dar și în scop diagnostic, în anumite situații. De regulă, pacienții obezi, fumători, alcoolici, pacienții cu alimentație necorespunzătoare, pacienții vârstnici, copiii mici, precum și cei cu tulburări de somn, au o imunitate mai scăzută”, spune medicul.
Hemoleucograma și imunograma ne ajută să ne testăm imunitatea
Două teste esențiale pentru a ne verifica imunitatea sunt hemoleucograma și imunograma. Hemoleucograma oferă o imagine a numărului și tipului de celule imune. În schimb, imunograma evaluează mai în profunzime răspunsul organismului, analizând anticorpii produși pentru a neutraliza agenții patogeni. De la imunoglobulina M, prima linie de apărare, până la imunoglobulinele G, E, A și D, care acționează pentru a neutraliza toxinele, fiecare anticorp ne spune o poveste despre cum organismul nostru face față amenințărilor. O astfel de analiză detaliată ne ajută să înțelegem cât de bine ne protejează imunitatea și unde sunt necesare intervenții.
„Testele pentru imunitate sunt hemoleucograma și imunograma. Hemoleucograma este un test de rutină, care identifică numărul și procentul celulelor (leucocite, macrofage și fagocite). Imunograma evaluează anticorpii pe care aceste celule îi produc. Cantitatea de imunoglobuline din sânge ne arată prezența unei infecții, dar și cât de puternică este ea. Există cinci tipuri de imunoglobuline în sânge: IgM, IgG, IgE, IgA și IgD. Imunoglobulina M este prima imunoglobulină secretată atunci cand organismul este amenințat de un antigen. Imunoglobulina G este secretată ulterior (după IgM) și are funcția de a neutraliza toxinele. Imunoglobulina E este responsabilă pentru alergii. Imunoglobulina A este elementul de apărare împotriva bacteriilor și virusurilor. Imunoglobulina D este o proteină ce reprezintă 0,25% din totalul imunoglobulinelor serice. Este o componentă importantă a proteinelor membranare de pe suprafaţa limfocitelor B la nou-născuţi, fiind de obicei co-exprimată cu o altă categorie de anticorpi (IgM)”, precizează dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie.
„Boala sărutului”, frecventă toamna. Cum se face testarea?
Mononucleoza infecțioasă, cunoscută popular ca „boala sărutului”, este una dintre afecțiunile cu o incidență ridicată în această toamnă. Deși este cauzată de virusul Epstein Barr și se transmite adesea prin intermediul salivei, simptomele acestei infecții pot părea la început banale, asemănătoare unei răceli. Totuși, pe lângă aceste semne, mai pot să apară și altele, cum ar fi: ganglionii inflamați, ficatul sau splina mărite, ce pot indica o luptă mai grea a sistemului imunitar. Pentru a evalua cu exactitate răspunsul organismului, sunt necesare niște teste de laborator specifice. Pe lângă hemoleucogramă, prezența anticorpilor IgM și IgG împotriva virusului Epstein Barr este crucială pentru a diagnostica corect stadiul infecției și pentru a decide următorii pași în tratament.
„Putem lua ca exemplu de testare a răspunsului imun o afecțiune care a avut o pondere destul de mare în această vară și toamnă, și anume mononucleoza infecțioasă sau boala sărutului. Este o infecție cu virusul Epstein Barr. Se transmite prin contactul cu secreţiile orale infectate prin sărut, utilizarea în comun a paharelor sau sticlelor, utilizarea în comun a obiectelor personale sau a periuței de dinți cu o persoană infectată. Este o infecție cu simptome comune cu orice infecție respiratorie, și anume: oboseală, febră, dureri în gât, dureri de cap, simptome însoțite de ganglioni limfatici inflamați în zona cervicală și axilară, precum și ficat sau splină mărite. Pe lângă hemoleucogramă, analizele de laborator recomandate sunt IgM și IgG Epstein Barr. Prezența serică de anticorpi IgM indică o infecție primară recentă cu virusul Epstein Barr. Prezența de IgG indică o infecție în antecedente, fără a se putea preciza vechimea acesteia. Așadar, în funcție de statusul medical al pacientului, vom recomanda țintit imunoglobulinele necesare pentru stabilirea diagnosticului”, declară medicul.
Cum știm că avem o imunitate scăzută?
Imunitatea este barometrul sănătății noastre generale. Modul în care organismul reacționează la provocările externe ne poate spune multe despre cât de puternic sau vulnerabil este. O imunitate robustă ne ajută să trecem prin sezonul răcelilor și infecțiilor fără prea multe probleme, îmbolnăvindu-ne rar și ușor. În schimb, atunci când corpul cedează des în fața virusurilor și bacteriilor, iar infecțiile sunt frecvente și severe, acesta este un semn clar al unei imunități scăzute. Imunitatea scăzută poate fi cauzată de o multitudine de factori ce țin de stilul nostru de viață sau chiar de factorii de mediu. De aceea, este esențial să ne înțelegem imunitatea și să o protejăm, pentru a ne bucura de o viață echilibrată și sănătoasă.
„Avem o imunitate bună dacă ne îmbolnăvim rar, cu afecțiuni comune intercurente. În schimb, știm că avem o imunitate scăzută atunci când <<prindem>> toate virusurile sau bacteriile, când facem infecții frecvente și cu simptome mai accentuate decât în mod normal. Această imunitate scăzută apare atunci când organismul nostru este supus unor condiții necorespunzătoare, cum ar fi: alimentația dezechilibrată, somnul insuficient sau de proastă calitate, bolile cronice, stresul, factorii genetici, acțiunea unor factori de mediu (pesticide, aditivi alimentari, poluanți, antibiotice din anumite produse alimentare), antibioticele <<consumate>> în exces, care atacă microbiota intestinală, adică bacteriile bune”, spune dr. Dalida Mosorescu, medic primar medicină de familie.
Soluții pentru întărirea imunității toamna
Pentru a ne proteja sănătatea și a ne întări sistemul imunitar, un stil de viață echilibrat este esențial. Alimentația sănătoasă, împreună cu o hidratare corespunzătoare și un somn de calitate contribuie semnificativ la menținerea unei imunități puternice. Activitatea fizică zilnică și gestionarea stresului sunt, de asemenea, piese importante ale puzzle-ului sănătății. În sezonul rece, suplimentele cu vitamine și medicamentele imunostimulante, recomandate de medic, pot ajuta la prevenirea infecțiilor respiratorii recidivante. În plus, vaccinarea este o armă puternică împotriva bolilor infecțioase, stimulând organismul să dezvolte imunitatea specifică de care avem nevoie pentru a trece cu bine prin sezonul gripal.
„Trebuie să avem un stil de viață sănătos cu o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale, lactate, pește, carne slabă, murături. La fel de importante sunt și hidratarea, somnul, managementul stresului, activitate fizică zilnică. De asemenea, de mare ajutor pot fi și suplimentele cu vitamine. Totuși, ele trebuie recomandate de către medic sau farmacist, pentru că pot fi nocive în anume condiții. În plus, și medicamentele imunostimulante sunt recomandate toamna atât copiilor, cât și adulților pentru prevenirea infecțiilor recidivante de căi respiratorii și exacerbările infecțioase din bronșitele cronice (ex: Broncho-Vaxom, Luivac). Mai mult decât atât, trebuie să vorbim și de imunizarea prin vaccinare (vaccinul gripal, dar și cel pneumococic). Aceasta este o metodă de protecție împotriva bolilor infecțioase prin administrarea unui vaccin care stimulează sistemul imunitar să dezvolte o imunitate specifică împotriva unui anumit agent patogen”, concluzionează medicul de familie.
