Dezlipirea de retină este o afecțiune oculară gravă care apare atunci când retina – stratul subțire de țesut din partea din spate a ochiului, responsabilă de captarea luminii și transmiterea semnalelor vizuale către creier – se desprinde de stratul de țesut care o susține. Când se întâmplă acest lucru, celulele retinei nu mai pot funcționa corect, ceea ce poate duce la pierderea vederii dacă nu este tratată rapid. Apariția bruscă a unor puncte negre sau „muşte zburătoare” în câmpul vizual trebuie să fie un semnal de alarmă. De ce apare dezlipirea de retină? Ce semne trebuie să te trimită imediat la medic? Cum se tratează această afecțiune? Dr. Andreea Tănasie, medic primar oftalmolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, oferă informații utile.
Media10: Ce este dezlipirea de retină?
Dr. Andreea Tănasie: Dezlipirea de retină este o afecțiune caracterizată prin apariția unui spațiu între retină (locul unde se formează senzațiile vizuale) și epiteliul pigmentar retinian, cu acumuluare de lichid la acest nivel. Dezlipirea de retină reprezintă o urgență oftalmologică. Netratată la timp, aceasta poate duce la pierderea acuității vizuale. Chiar dacă această afecțiune poate să apară la orice vârstă, cel mai frecvent o întâlnim la persoanele între 40-70 de ani. Dezlipirea de retină nu este neapărat determinată de vârstă, ci mai degrabă de alte patologii oftalmologice pe care le are pacientul.
Cazuele de apariție ale dezlipirii de retină
Media10: De ce apare dezlipirea de retină? Care sunt principalele cauze?
Dr. Andreea Tănasie: Cauzele apariției dezlipirii de retină sunt multiple. Există, însă, trei tipuri principale, fiecare având cauze distincte. Dezlipirea de retină tracțională se produce din cauza unor membrane vitreoretiniene care se contractă și trag retina spre anterior. Această formă apare, cel mai frecvent, în boala diabetică oculară avansată sau în inflamații ale ochiului (uveite, endoftalmite). Dezlipirea de retină regmatogenă apare din cauza unor rupturi retiniene, care permit pătrunderea lichidului în spațiul subretinian. Sunt mai frecvente în miopia forte, în unele degenerescențe de retină periferică, secundar unei dezlipiri posterioare de vitros, după traumatisme oculare sau efort fizic intens. Dezlipirea de retină exudativă nu apare atunci când avem tracțiune sau rupturi, ci doar lichid care provine din vasele retiniene sau coroidiene.
Media10: Cum știm că avem dezlipire de retină? Apare brusc? Cum se manifestă?
Dr. Andreea Tănasie: Simptomele pot fi variate, în funcție de cauza care a determinat dezlipirea de retină. În final, toate formele se caracterizează printr-o scădere marcată a vederii. La debut, pacienții pot acuza apariția unor „musculițe” sau „pânze de păianjen” în câmpul vizual. Acestea cresc în dimensiuni și, de obicei, sunt însoțite de apariția unor imagini luminoase intermitente de tipul fulgerelor. De asemenea, pacienții mai pot să acuze și deformarea obiectelor, amputarea câmpului vizual în periferie care progresează spre centru și, în final, scăderea marcată a acuității vizuale. Oricare dintre aceste manifestări trebuie să alarmeze pacientul și să îl determine să se prezinte de urgență la medicul oftalmolog.
„Diagnosticul se stabilește în urma unui consult oftalmologic uzual”
Media10: Este de ajuns un simplu control oftalmologic de rutină pentru a diagnostica afecțiunea? Sunt necesare și alte teste sau investigații?
Dr. Andreea Tănasie: Diagnosticul se stabilește în urma unui consult oftalmologic uzual. Acesta constă în măsurarea acuității vizuale, a tensiunii intraoculare și examinarea retinei la biomicroscop cu niște lentile speciale care vizualizează atât retina centrală, cât și periferia. În plus, se poate face și oftalmoscopie indirectă cu indentație pentru a identifica rupturile retiniene periferice. În mod ideal, pacientul ar trebui să se prezinte la medic imediat ce apar manifestările descrise anterior pentru a identifica din timp acele rupturi. Astfel, va beneficia de tratament cu laser, cu posibilitatea ca dezlipirea de retină să nu se mai producă.
De asemenea, o altă investigație utilizată este ecografia oculară în mod A-B. Aceasta ne ajută să vizualizăm dezlipirea de retină, mai ales dacă pacientul are și alte patologii oculare ale corneei, ale cristalinului sau ale vitrosului, care nu ne permit să observăm retina. Un exemplu de afecțiune care ne împiedică să examinăm retina este cataracta foarte avansată. În acest caz, este nevoie să efectuăm și o ecografie oculară.
„Dezlipirea de retină este o urgență oftalmologică”
Media10: Cât de important este ca pacientul să se prezinte din timp la medic? Care sunt riscurile asociate cu întârzierea diagnosticului și instituirea tratamentului corect?
Dr. Andreea Tănasie: Dezlipirea de retină este o urgență oftalmologică care duce, în final, la pierderea acuității vizuale. De aceea, este foarte important ca pacientul să se prezinte cât mai devreme la un consult medical. Cu cât celulele retiniene stau mai mult în lichidul care se acumulează, cu atât șansele de recuperare sunt mai mici. În general, dezlipirea de retină apare din periferia retinei și progresează ușor spre centru, acolo unde este macula. Macula este locul cu cele mai multe celule cu conuri. Acestea ne permit să obținem o imagine clară. Prin urmare, este esențial să diagnosticăm, în primă instanță, rupturile retiniene, înainte să apară dezlipirea de retină. Totuși, dacă dezlipirea de retină deja s-a produs, este preferabil să o diagnosticăm înainte să fie afectată și zona centrală a retinei (macula).
Cum se tratează dezlipirea de retină?
Media10: În ce constă tratamentul acestei afecțiuni? Cum se desfășoară intervenția chirurgicală?
Dr. Andreea Tănasie: Tratamentul dezlipirii de retină este chirurgical și implică mai multe etape. În primă fază, se efectuează vitrectomia, o procedură prin care corpul vitros este aspirat pentru a înlătura tracțiunile pe care acesta le exercită asupra retinei. Mai apoi, se îndepărtează membranele vitreoretiniene și se reatașează retina dezlipită. Rupturile retiniene sunt identificate și sigilate prin aplicarea de endolaser, care creează niște cicatrici pentru a preveni pătrunderea fluidului subretinian. La finalul intervenției, se utilizează un tamponament cu gaz sau ulei de silicon.
Acestea au rolul de a împinge retina dezlipită la locul ei și de a o stabiliza. Dacă se folosește ulei de silicon, este necesară o a doua intervenție chirurgicală, la un interval de trei până la 12 luni, pentru a-l îndepărta. Operația durează, în medie, una – două ore și se efectuează sub anestezie locală. Astfel, pacientul nu simte nicio durere, ci doar o ușoară senzație de presiune asupra ochiului.
„Cu cât trece mai mult timp, cu atât capacitatea de refacere a celulelor afectate scade”
Media10: După operație, pacientul se poate recuperea complet?
Dr. Andreea Tănasie: Dezlipirea de retină este o afecțiune gravă, care necesită un tratament chirurgical complex. În cele mai multe cazuri, recuperarea nu este completă. Deși acuitatea vizuală se poate îmbunătăți semnificativ, rezultatele nu sunt comparabile cu cele obținute după o operație de cataractă, de exemplu. Recuperarea este mai dificilă și depinde, în mare măsură, de gravitatea și vechimea dezlipirii. Este ideal ca intervenția să fie efectuată în primele șapte zile de la apariția dezlipirii de retină. Cu cât trece mai mult timp, cu atât capacitatea de refacere a celulelor afectate scade. Tratamentul prompt crește șansele unei recuperări vizuale cât mai bune, deși rareori se ajunge la o refacere completă a vederii.
Media10: Ce riscuri și complicații pot să apară în timpul intervenției sau după efectuarea ei?
Dr. Andreea Tănasie: Chirurgia vitroretiniană este o ramură extrem de complexă a oftalmologiei, asociată cu multiple riscuri și complicații, atât intraoperatorii, cât și postoperatorii. Principalul risc este ca retina să nu se alipească complet, ceea ce poate duce la reapariția dezlipirii de retină. În acest caz, ar putea fi necesară o nouă intervenție, care, de obicei, este mai dificilă decât prima. Printre alte complicații posibile se numără hemoragiile, care pot surveni fie în timpul operației, fie ulterior. De asemenea, după efectuarea intervenției, pacienții pot dezvolta cataractă, mai ales dacă nu s-a efectuat simultan și chirurgia cristalinului. Alte complicații pot fi: găurile maculare, membranele epiretiniene, infecția sau glaucomul secundar.
Indicațiile postoperatorii
Media10: Ce recomandări trebuie respectate în urma intervenției și pentru cât timp?
Dr. Andreea Tănasie: Pe lângă tratamentul postoperator cu picături, pacientul trebuie să respecte anumite indicații. În primul rând, este esențial să-și mențină o anumită poziție a capului și a corpului pentru un anumit număr de zile, conform indicațiilor medicului. În al doilea rând, pacientul va trebui să vină periodic la un control. În prima săptămână postoperator, este necesar un repaus total. După această perioadă, pacientul poate începe treptat să-și reia activitățile zilnice, urmând ca, după aproximativ trei săptămâni, să poată reveni la locul de muncă. De asemenea, pacienților li se recomandă să evite efortul fizic intens, cum ar fi ridicarea de greutăți. O colaborare bună cu medicul și o înțelegere clară a importanței adopotării acestor măsuri sunt esențiale, deoarece recuperarea poate fi de lungă durată.
Măsuri esențiale de prevenție
Media10: Cum se poate preveni dezlipirea de retină? De ce lucruri trebuie să țină cont pacienții?
Dr. Andreea Tănasie: Pentru a preveni dezlipirea de retină, pacienții trebuie să efectueze controale oftalmologice regulate, mai ales cei cu afecțiuni preexistente. Pacienții cu diabet ar trebui să meargă la oftalmolog cel puțin o dată pe an sau chiar mai des, la trei-șase luni, dacă vorbim de boala diabetică avansată. În plus, este esențial să urmeze atât tratamentul prescris de medicul diabetolog, cât și cel recomandat de medicul oftalmolog. Acesta poate include laserterapia sau injecții intravitreene cu agenți anti-VEGF, dacă prezintă edem macular diabetic și/sau retinopatie diabetică proliferativă.
De asemenea, pacienții cu miopie trebuie să efectueze consulturi regulate. Ochiul miop are o retină mai subțire, ceea ce predispune la apariția rupturilor retiniene. Mai mult decât atât, chiar și persoanele fără probleme oftalmologice cunoscute ar trebui să efectueze un consult oftalmologic periodic, la unu-doi ani. Un lucru extrem de important este ca la orice semn de avertizare precum: apariția unor „musculițe”, „pânze de păianjen” care cresc în dimensiune, apariția unei „perdele” care acoperă câmpul vizual sau a unor imagini luminoase intermitente, să ne prezentăm de urgență la un consult oftalmologic.