Într-o lume tot mai „modernă” și provocatoare, depresia și consumul de substanțe interzise au devenit probleme tot mai frecvente, mai ales în rândul tinerilor și adolescenților. În medie, jumătate dintre pacienții care se prezintă la medicul psihiatru suferă de tulburări depresive. Mai mult decât atât, există o creștere alarmantă a consumului de droguri în rândul tinerilor, care ajung adesea direct în urgență din această cauză. La Clinica Psihiatrie II din cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, medicii văd în fiecare zi astfel de pacienți. Cele mai des consumate substanțe interzise sunt etnobotanicele și „cristalul”. De ce ajung tinerii să dezvolte depresie și să consume substanțe interzise? Ce pot face părinții pentru a-i ajuta? Cât de importantă este intervenția unui specialist? Ne spune dr. Alexandra Hromei, medic primar psihiatrie, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Depresia este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni atât la adulți, cât și la tineri, adolescenți. Cât de frecvent întâlniți astfel de cazuri și de ce a crescut atât de mult incidența, mai ales la tineri?
Dr. Alexandra Hromei: Tulburarea depresivă reprezintă principala afecțiune psihică pentru care pacienții se prezintă la medicul psihiatru, fie în ambulatoriu, fie la camera de gardă. Peste 50% dintre persoanele care se adresează unui serviciu psihiatric prezintă depresie. De aceea, tulburarea depresivă reprezintă o provocare continuă pentru rețeaua medico-socio-economică, având în vedere impactul ei asupra acestor domenii. În ultimii ani, s-a constatat o creștere a incidenței depresiei în rândul tinerilor. Printre cei mai importanți factori se numără: factorii de natură familială (conflictele intrafamiliale), mediul social, mediul școlar stresant (fenomenul de bullying).
Un alt factor important este separarea timpurie de unul sau chiar ambii părinți determinată fie de creșterea ratei divorțurilor, fie de migrația părinților către țări mai dezvoltate economic. Un alt factor esențial în creșterea incidenței depresiei la tineri este accesibilitatea și consumul crescut de droguri. De asemenea, trebuie menționată tendința actuală de „virtualizare” a vieții sociale. Acest fenomen duce la dificultăți de relaționare și de formare a unor legături autentice și durabile între indivizi. În plus, tendința aceasta intră în conflict cu nevoia umană de apartenență socială și interacțiune directă cu ceilalți, accentuând sentimentul de izolare și alienare.
„Părinții pot să implice copilul în diverse activități de grup”
Media10: România ocupă un loc fruntaș într-o statistică îngrijorătoare: 28% dintre copiii cu vârste între 11 și 15 ani petrec ore întregi pe telefon, în special pe rețelele sociale. Acesta este un avertisment emis de Organizația Mondială a Sănătății, care atrage atenția asupra riscurilor asociate. Ce vedeți dumneavoastră în spital și ce pot face părinții în acest sens?
Dr. Alexandra Hromei: În spital, dar și în societate, observăm tendința tinerilor de a petrece tot mai mult timp în mediul virtual. Ei preferă rețelele de socializare în detrimentul socializării directe, fără implicarea dispozitivelor. În acest context, este necesară implicarea familiei în dezvoltarea abilităților psihosociale ale copiilor. De exemplu, părinții pot să implice copilul în diverse activități de grup, cum ar fi: sporturile de echipă, jocurile și socializarea cu alți copii sau membri ai familiei.
„Cel mai frecvent ne confruntăm cu sevrajul etanolic”
Media10: Statisticile ne arată că suntem regiunea din țară cu cel mai mare număr de persoane care consumă alcool. Cât de des ajung la dumneavoastră tineri și adolesecenți din această cauză? Ce îi determină să facă asta?
Dr. Alexandra Hromei: În serviciul de gardă al Clinicii Psihiatrie II de la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova ajung frecvent pacienți cu probleme legate de consumul de alcool. Dintre aceștia, există un procent ridicat de tineri. De multe ori, ajung în serviciul de urgență fie aduși de familie, fie de ambulanță. În unele situații, vin însoțiți de poliție din cauza tulburărilor de comportament, a conflictelor intrafamiliale sau chiar a tendințelor și actelor antisociale. Cel mai frecvent ne confruntăm cu sevrajul etanolic.
Acesta apare în urma întreruperii consumului de alcool, ceea ce indică faptul că acești pacienți sunt deja dependenți. Pe lângă dependență și tot ce implică ea, alcoolul este adesea un factor precipitant sau declanșator pentru alte patologii psihiatrice. În timp, pacienții pot dezvolta tulburări anxioase, afective, psihotice sau chiar deteriorare cognitivă. Un lucru extrem de îngrijorător este acela că am întâlnit pacienți sub 30 de ani cu atrofie corticală la evaluarea CT.
„Am observat o creștere alarmantă a numărului de prezentări la camera de gardă din cauza consumului de droguri”
Media10: De asemenea, consumul de droguri este un fenomen îngrijorător, mai ales la tineri și adolescenți. De ce se ajunge aici? Cum se explică această situație?
Dr. Alexandra Hromei: În ultimii ani, am observat o creștere alarmantă a numărului de prezentări la camera de gardă din cauza consumului de droguri. Acest fapt s-ar putea explica prin creșterea accesibilității la obținerea de droguri, în special a celor „etnobotanice”. Sunt ușor de procurat și au un preț mic, fiind accesibile tuturor. De asemenea, la adolescenți și tineri există anturajul și nevoia de a aparține unui grup, de a fi „cool”. Adolescentii, în special, cad frecvent în capcana consumului, fiind mai ușor influențați de cei cu care interacționează.
Media10: Cât de des întâlniți pacienți, și în special tineri, care ajung în urgență din cauza consumului de substanțe interzise? Ce substanțe se consumă cel mai mult?
Dr. Alexandra Hromei: Dacă în urmă cu 10 ani erau rare cazurile de pacienți care consumau de droguri, în prezent ne confruntăm aproape în fiecare gardă cu această problemă. Substanțele cel mai des consumate la noi sunt etnobotanicele și „cristalul”. Sunt niște droguri sintetice, ce conțin combinații de versiuni chimice modificate ale unor droguri ilegale. Astfel, nu mai sunt clasificate ca fiind ilegale, conform legislației în vigoare. Urmează, apoi, consumul de marijuana și, mai rar, consumul de alte substanțe, cum ar fi: derivatele de morfină, cocaina, substanțele halucinogene și combinațiile acestora. Dependența cauzată de aceste substanțe se instalează mult mai rapid decât în cazul drogurilor „clasice”.
Ce probleme dezvoltă tinerii care consumă droguri?
Media10: Care sunt consecințele consumului de substanțe interzise la adolescenți și tineri?
Dr. Alexandra Hromei: Cele mai importante consecințe ale consumului de droguri la adolescenți sunt problemele legate de performanțele școlare si de absenteism, dar și pierderea legăturilor cu familia, prietenii, comportamentul agresiv pentru a obține drogul respectiv. În plus, consumul acestor substanțe poate declanșa anumite afectiuni psihiatrice la indivizii vulnerabili.
Media10: Cum ajung, de obicei, pacienții cu depresie la dumneavoastră? Sunt situații în care se prezintă din proprie inițiativă sau ajung direct în urgență din cauza consumului de droguri?
Dr. Alexandra Hromei: În cele mai multe cazuri, pacienții depresivi se prezintă voluntar la un medic psihiatru. Această practică ar trebui încurajată mai mult în populația generală prin campanii de informare. În ceea ce privește consumul de droguri, reușim să obținem date importante referitor la consumul de substanțe interzise în urma interviului psihiatric. Astfel, putem stabili dacă există o relație de cauzalitate între cele două.
Fenomenul de bullying, una dintre cauzele siuicidului la tineri
Media10: Sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morţii la adolescenţi şi tineri. În România, în fiecare an se înregistrează aproximativ 13 decese prin sinucidere la 100.000 de locuitori, situându-se pe locul trei în ierarhia circumstanţelor de moarte violentă. Câți dintre tinerii, adolescenții care ajung la dumneavoastră sunt în această situație și de ce se întâmplă asta?
Dr. Alexandra Hromei: Din ce în ce mai mulți dintre tineri ajung să aibă gânduri sau chiar tentative de suicid din cauza fenomenului de bullying. Acesta duce frecvent la izolarea adolescentului sau a copilului, cu apariția depresiei și a anxietății. Din cauza accesului facil la informațiile nefiltrate de pe internet, adolescenții pot obține detalii despre consumul și procurarea substanțelor psihoactive. În plus, pot avea acces la materiale video ce includ acte de suicid sau tot felul de provocări cu risc vital atât pentru ei, cât și pentru alte persoane. Toate aceste informații le pot influența comportamentul.
Media10: Cum sunt tratați pacienții cu depresie și consumatorii de substanțe interzise la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova?
Dr. Alexandra Hromei: La momentul actual, spitalul beneficiază de condiții hoteliere îmbunătățite și un mediu prietenos. Încercăm să facem pacienții să se simtă cât mai confortabil. În plus, beneficiem de cele mai noi opțiuni terapeutice, dar și de asistență, evaluare și consiliere psihologică. De aseamenea, în cadrul terapiei ocupaționale, pacienții se pot implica în diverse activități cu impact pozitiv. Am avut întotdeauna sprijinul autorităților locale pentru a îmbunătăți constant condițiile de viață ale pacienților internați în spitalul nostru. În regiunea noastră, nu există nicio secție specializată pe patologia adicțiilor. De aceea, consider că ar fi imperios necesare astfel de servicii pentru tineri și adulți. Aceste compartimente ar trebui să se adreseze atât patologiei acute, cât și recuperării de lungă durată a pacienților cu probleme legate de consumul de droguri.
„ Este nevoie să vorbim de importanța dezvoltării unei rețele de psihiatrie comunitară în beneficiul pacienților”
Media10: Ce se întâmplă după ce pacientul este externat și trimis acasă? Cât de importante sunt controalele periodice în acest sens?
Dr. Alexandra Hromei: La externare, i se explică atât pacientului, cât și familiei acestuia, necesitatea și importanța continuării tratamentului. Le sunt prezentate riscurile consumului de substanțe psihoactive și alcool, în prim-plan fiind consecințele acestora asupra sănătății fizice și mentale ale pacientului, dar și implicațiile de ordin socio-profesional. În ceea ce privesc controalele periodice, este în beneficiul pacientului să dezvolte o relație terapeutică pe termen lung cu medicul psihiatru și echipa terapeutică. Aceasta reprezintă un fel de „garanție” a succesului terapeutic. Mai mult decât atât, este nevoie să vorbim de importanța dezvoltării unei rețele de psihiatrie comunitară în beneficiul pacienților care nu au aparținători sau persoane care să îi supravegheze și să îi îngrijească.
Media10: Cum pot părinții să își ajute copiii să nu ajungă dependeți de consumul de droguri sau alcool?
Dr. Alexandra Hromei: Părinții își pot ajuta copiii în lupta cu adicțiile prin conștientizarea faptului că timpul petrecut cu aceștia și comunicarea sunt esențiale pentru oferirea unei direcții sănătoase în viitorul copilului. Restul lucrurilor vor veni pur și simplu de la sine.
