Un accident vascular cerebral (AVC) reprezintă o afecțiune gravă care necesită o atenție sporită, atât din partea pacienților, cât și a celor care îi îngrijesc. Procesul de recuperare după un AVC poate fi lung și complicat, iar anumite comportamente sau activități pot agrava starea pacientului sau pot întârzia recuperarea. Ce nu ar trebui să faci după un AVC? Care sunt lucrurile importante de făcut pentru a sprijini o recuperare sigură și eficientă? Aflăm de la dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, la Cardio Help.
Accidentul vascular cerebral (AVC), cunoscut și sub numele de „atac cerebral”, este o afecțiune medicală gravă care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus semnificativ. Această lipsă de flux sangvin privă celulele nervoase din creier de oxigen și nutrienți, ducând la deteriorarea sau moartea lor în câteva minute. AVC-ul este o urgență medicală care necesită tratament imediat, deoarece fiecare secundă contează pentru salvarea țesutului cerebral și prevenirea complicațiilor severe.
Există două tipuri principale de accidente vasculare cerebrale:
- AVC ischemic (cel mai frecvent): Apare atunci când un vas de sânge care alimentează creierul cu sânge este blocat de un cheag de sânge. Aproximativ 85% din cazurile de AVC sunt ischemice.
- AVC hemoragic: Apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge și sângele se scurge în țesutul cerebral, provocând leziuni. Acest tip de AVC este mai rar, dar de obicei mai sever.
„AVC-ul apare ca urmare a unor factori de risc modificabili și nemodifiabili. Înțelegerea acestor factori este crucială pentru prevenirea și gestionarea riscului de a dezvolta un AVC. Riscul de AVC crește odată cu înaintarea în vârstă. Bărbații au un risc ușor mai mare de a suferi un AVC, dar femeile au o rată de mortalitate mai mare în urma unui AVC. Persoanele cu antecedente familiale de AVC au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc pentru AVC deoarece tensiunea ridicată poate deteriora pereții vaselor de sânge, făcându-le susceptibile la rupere sau formarea de cheaguri. De asemenea, ateroscleroza poate fi o cauză. Acumularea de plăci de colesterol pe pereții arterelor îngustează vasele de sânge, reducând fluxul de sânge către creier și crescând riscul de formare a cheagurilor. Totodată, diabetul poate deteriora vasele de sânge și crește riscul de ateroscleroză, ceea ce favorizează apariția unui AVC ischemic”, explică dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, la Cardio Help.
Nu ignora recomandările medicale și terapia prescrisă
După un AVC, este esențial să urmezi întocmai recomandările medicului și să participi activ la ședințele de recuperare. Terapia fizică, logopedia sau alte tratamente specifice joacă un rol vital în redobândirea abilităților afectate de AVC. Ignorarea acestora poate duce la pierderea progreselor obținute și poate complica recuperarea.
Ce trebuie să eviți:
- Să ignora sesiunile de fizioterapie sau recuperare medicală;
- Să uita să luați medicația anticoagulantă, pentru a preveni un alt AVC.
Nu reveni la un stil de viață nesănătos
Una dintre principalele cauze ale AVC-urilor este un stil de viață nesănătos. Factorii de risc precum fumatul, dieta bogată în grăsimi și zahăr sau consumul excesiv de alcool trebuie eliminați complet din rutina zilnică. După un AVC, este vital să faci schimbări semnificative în stilul de viață pentru a preveni riscul unui nou episod.
„Fumatul este unul dintre cei mai semnificativi factori de risc pentru apariția AVC-urilor și recurența acestora. Fumul de țigară conține toxine care afectează direct pereții arterelor, ducând la îngustarea lor și la formarea de plăci de aterom. De asemenea, fumatul crește tensiunea arterială și riscul de formare a cheagurilor de sânge, factori care contribuie la blocarea vaselor de sânge și, implicit, la apariția unui nou AVC”, explică dr. Adriana Ninoiu.
Stai departe de alimentele bogate în grăsimi saturate, sare și zahăr
Dieta joacă un rol esențial în prevenirea recurenței AVC-ului. După un AVC, alimentația trebuie să fie controlată strict pentru a menține tensiunea arterială și nivelul colesterolului sub control. Alimentele bogate în grăsimi saturate, sare și zahăr sunt dăunătoare pentru sănătatea cardiovasculară și pot duce la acumularea plăcilor de colesterol în artere, crescând riscul de blocare a vaselor de sânge.
„Este important să fie evitate alimentele bogate în grăsimi saturate (carne roșie, unt, produse lactate grase, alimente procesate) pot crește nivelul de colesterol LDL (colesterol „rău”) în sânge, ducând la acumularea de plăci de aterom în artere și la creșterea riscului de un nou AVC ischemic. Recomand pacienților să înlocuiască grăsimile saturate cu grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din pește gras (somon, ton), avocado, nuci și ulei de măsline. Consumul excesiv de sare crește tensiunea arterială, unul dintre principalii factori de risc pentru AVC. Reducerea sării în dietă ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și previne suprasolicitarea inimii și vaselor de sânge. Consumul ridicat de zahăr poate duce la creșterea în greutate, la diabet și la creșterea tensiunii arteriale. Diabetul, în mod particular, afectează sănătatea vasculară și crește riscul de complicații post-AVC”, declară dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, la Cardio Help.
Consumul de alcool în cantități mari
Consumul excesiv de alcool este asociat cu creșterea tensiunii arteriale și poate afecta sănătatea cardiovasculară, ceea ce contribuie la riscul de recurență a AVC-ului. Alcoolul poate interacționa negativ cu medicamentele prescrise după un AVC, cum ar fi anticoagulantele sau medicamentele pentru tensiunea arterială, reducând eficacitatea tratamentului și crescând riscurile de complicații.
„Alcoolul, în special consumat în cantități mari, poate crește tensiunea arterială, un factor de risc major pentru un nou AVC. De asemenea, alcoolul poate afecta modul în care organismul procesează anumite medicamente, crescând riscul de sângerare sau de reducere a eficienței tratamentului prescris pentru prevenirea AVC-ului. Dacă pacientul nu poate renunța complet la alcool, este important să limiteze consumul la maximum un pahar pe zi pentru femei și două pahare pe zi pentru bărbați. Înlocuirea băuturilor alcoolice cu alternative non-alcoolice, cum ar fi mocktail-urile sau băuturile nealcoolice, poate fi o modalitate de a te bucura de ocazii sociale fără a compromite sănătatea”, spune medicul neurolog.
Nu forța organismul fizic sau mental prea repede
Recuperarea după un AVC este un proces lent, iar pacienții trebuie să-și respecte limitele fizice și mentale. Forțarea organismului prea devreme poate duce la complicații, inclusiv căderi, oboseală accentuată sau accidente. Este important să urmezi ritmul stabilit de terapeutul fizic sau neurolog și să nu te angajezi în activități prea solicitante, mai ales în primele luni după un AVC.
Ce trebuie să eviți:
- Să te angajezi în activități fizice intense fără aprobarea medicului sau a terapeutului.
- Să conduci vehicule sau să operezi mașinării înainte de a primi acordul medicului.
- Să te suprasoliciți mental – sarcini complicate, cum ar fi cititul prelungit sau rezolvarea problemelor complexe, pot induce oboseală mentală și frustrare.
Nu neglija controlul tensiunii arteriale și al glicemiei
Hipertensiunea arterială și diabetul sunt factori majori de risc pentru AVC și recurența acestuia. Neglijarea monitorizării regulate a acestor parametri poate pune pacientul într-un pericol major. Controlul adecvat al tensiunii arteriale și al glicemiei poate reduce riscul unui nou AVC și îmbunătățește recuperarea generală.
„Este esențial ca pacientul să monitorizez regulat tensiunea arterială și glicemia pentru a detecta imediat orice creștere necontrolată și a lua măsuri preventive. Monitorizarea regulată permite ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor. Recomand, verificarea tensiunea arterială zilnic sau conform recomandărilor medicului, utilizând un tensiometru de încredere”, menționează dr. Adriana Ninoiu.
Nu ignora semnele de depresie sau anxietate
După un AVC, mulți pacienți se confruntă cu stări de depresie sau anxietate, ca urmare a pierderii anumitor abilități sau din cauza fricii de un nou episod. Ignorarea acestor simptome poate agrava starea de sănătate și poate încetini recuperarea. Este important să recunoști aceste semne și să ceri ajutor specializat.
Ce trebuie să eviți:
- Să neglijezi schimbările emoționale – tristețea persistentă, lipsa de interes față de activități și izolarea socială pot fi semne ale depresiei.
- Să eviți discuțiile cu un psiholog sau psihiatru – sprijinul emoțional este esențial în recuperarea după un AVC.
- Să te simți rușinat să ceri ajutor – mulți pacienți pot considera că trebuie să facă față singuri emoțiilor post-AVC, însă sprijinul familiei și al specialiștilor poate fi vital.
Nu te izola social
Izolarea socială este un alt risc major după un AVC. Unii pacienți se simt rușinați de pierderea unor abilități sau de incapacitatea de a se exprima normal și aleg să se izoleze de familie și prieteni. Această izolare poate duce la depresie și poate agrava simptomele fizice și mentale.
Ce trebuie să eviți:
- Să refuzi să te implici în activități sociale – chiar dacă te simți incomod, implicarea în comunitate poate avea un impact pozitiv asupra recuperării.
- Să te închizi în casă și să eviți contactul cu cei dragi.
- Să eviți să comunici despre nevoile tale – dacă ai nevoie de ajutor, este esențial să îl ceri celor apropiați.
