Odată cu începutul școlii și al grădiniței, părinții sunt adesea îngrijorați de riscul crescut al infecțiilor respiratorii la copii. Colectivitățile sunt un mediu propice pentru răspândirea virusurilor și bacteriilor, iar cel mai frecvent simptom pe care părinții îl observă este așa-numitul „roșu în gât”, însoțit de tuse, nas înfundat și uneori febră. Totuși, există măsuri simple și eficiente prin care putem reduce riscul de îmbolnăvire. Care sunt acestea? Aflăm de la dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Răceala este una dintre cele mai frecvente infecții virale ale căilor respiratorii superioare, afectând nasul, gâtul și, uneori, sinusurile. Este cauzată de mai multe tipuri de virusuri, dar cele mai frecvente sunt rinovirusurile. Deși răceala este considerată o afecțiune ușoară, ea poate provoca disconfort considerabil, mai ales la copii, care au un sistem imunitar în curs de dezvoltare.
„Copiii care intră în colectivități, cum ar fi grădinițele sau școlile, sunt mai predispuși la răceli intră în contact cu mulți alți copii și adulți în aceste medii, iar virusurile care provoacă răceala se transmit ușor prin picături de salivă, strănut sau tuse. În colectivitate, un copil poate veni în contact direct cu virusurile prin atingerea obiectelor comune (jucării, mânerele ușilor) sau prin contactul cu colegii care sunt deja bolnavi. Sistemul imunitar al copiilor nu este la fel de puternic ca cel al adulților, deoarece nu au fost expuși la atât de multe infecții. Pe măsură ce cresc, copiii își construiesc treptat imunitatea, dar în primii ani de viață sunt mai vulnerabili la infecții”, explică dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
De ce este spălarea corectă a mâinilor este PRIMUL PAS în prevenția bolilor
Una dintre cele mai importante regulii pe care copiii trebuie să fie învățați să o respecte, pentru a preveni răceala și infecțiile de gât este spălarea corectă și frecventă a mâinilor. Părinții trebuie să se asigure că micuțul învață să își spele mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales înainte de mese și după utilizarea toaletei. Pentru situațiile în care nu există acces la apă și săpun, poți pune în ghiozdan un dezinfectant pe bază de alcool.
Mâinile sunt expuse constant la diverse suprafețe și obiecte, inclusiv cele comune, cum ar fi jucăriile, cărțile, ușile sau chiuvetele din școli și grădinițe. Virusurile și bacteriile pot supraviețui pe aceste suprafețe pentru perioade de timp variabile și, odată transferate pe mâini, pot intra cu ușurință în organism prin atingerea nasului, gurii sau ochilor.
„Un copil care își spală corect mâinile reduce semnificativ riscul de a se îmbolnăvi și de a răspândi infecții către alți colegi. Copilul ar trebui să își spele mâinile timp de cel puțin 20 de secunde. O metodă simplă este să-i sugerezi să cânte un cântec scurt, cum ar fi „La mulți ani”, de două ori, în timp ce se spală. Apa caldă și săpunul sunt esențiale pentru a îndepărta nu doar murdăria vizibilă, ci și microorganismele care nu pot fi văzute. Săpunul ajută la desprinderea bacteriilor și virusurilor de pe piele, iar clătirea ulterioară le elimină eficient. După spălare, mâinile trebuie uscate cu un prosop curat sau cu șervețele de hârtie de unică folosință. Mâinile umede atrag mai multe microorganisme, de aceea uscarea completă este la fel de importantă ca spălarea”, spune dr. Monica Stănculescu.
Alternativa: Dezinfectantul pe bază de alcool
În situațiile în care nu există acces imediat la apă și săpun, de exemplu în timpul excursiilor sau în pauzele din curtea școlii, un dezinfectant pe bază de alcool poate fi o soluție eficientă. Asigură-te că dezinfectantul conține cel puțin 60% alcool, astfel încât să fie eficient în eliminarea majorității germenilor. Totuși, acesta nu înlocuiește complet spălarea mâinilor cu săpun, deoarece nu poate îndepărta murdăria vizibilă și anumiți agenți patogeni.
Învăță copilului să nu își atingă fața
Una dintre modalitățile prin care virusurile și bacteriile pătrund în corp este prin intermediul ochilor, nasului și gurii. Copiii au tendința de a-și atinge frecvent fața din diverse motive: fie că se joacă, fie că au un disconfort, fie pur și simplu din reflex. Acest obicei, aparent inofensiv, crește semnificativ riscul de infectare, mai ales atunci când copilul este expus la germeni în colectivitate. De aceea, este esențial să îi învățăm pe cei mici să fie conștienți de acest comportament și să îl evite.
„Zonele de intrare în organism ale virusurilor și bacteriilor sunt cele ale mucoaselor – nasul, gura și ochii. Atunci când copilul își atinge fața cu mâinile, riscul de transfer al agenților patogeni de pe mâini către aceste zone crește considerabil. Copiii înțeleg cel mai bine lucrurile atunci când sunt explicate simplu și pe înțelesul lor. În funcție de vârstă, părinții pot folosi analogii sau exemple vizuale pentru a-i ajuta să înțeleagă ce înseamnă microbii și cum ajung aceștia în corp. De exemplu, poți explica astfel: „Germenii sunt ca niște pitici invizibili care stau pe mâini și intră în corp prin nas, ochi sau gură dacă îi lăsăm. Dacă nu îi lăsăm să intre, rămânem sănătoși”, explică medicul specialist ORL.
De ce sistemul imunitar al copiilor este mai slab decât cel al adulților?
De-a lungul primilor ani de viață, copiii își dezvoltă treptat imunitatea pe măsură ce sunt expuși la diverse virusuri, bacterii și alte agenți patogeni. Acest proces natural de „antrenare” a sistemului imunitar explică de ce copiii sunt mai vulnerabili la infecții și de ce răcelile sau infecțiile respiratorii sunt atât de comune în perioada preșcolară și școlară.
„La naștere, copiii moștenesc un anumit nivel de imunitate pasivă de la mamă, mai ales prin anticorpii transmiși prin placenta și, ulterior, prin laptele matern. Cu toate acestea, acest tip de imunitate este temporar și se diminuează în timp. Sistemul imunitar al copilului trebuie să învețe să recunoască și să lupte împotriva virusurilor și bacteriilor prin expunerea la ele. Fiecare infecție pe care copilul o întâlnește ajută la „antrenarea” și întărirea sistemului său imunitar. Deși copiii au aceleași tipuri de celule imunitare ca și adulții (limfocite, fagocite, etc.), aceste celule nu sunt la fel de eficiente în detectarea și combaterea agenților patogeni. Pe măsură ce copilul crește și este expus la mai multe infecții, aceste celule devin mai specializate și mai eficiente. Sistemul limfatic, care include ganglionii limfatici, splina și alte structuri esențiale pentru filtrarea și combaterea infecțiilor, este în plin proces de dezvoltare în primii ani de viață. Aceasta înseamnă că în această perioadă, organismul copilului nu este la fel de bine echipat să răspundă rapid și eficient la o infecție”, declară dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum pot părinții sprijini dezvoltarea sănătoasă a sistemului imunitar?
În mod obișnuit, un copil preșcolar poate avea între 6 și 10 episoade de răceală pe an, ceea ce este considerat normal în această etapă de dezvoltare.
- Alimentația echilibrată
O dietă bogată în fructe și legume oferă vitamine și minerale esențiale pentru un sistem imunitar puternic. Nutrienți precum vitamina C, vitamina D, zincul și antioxidanții joacă un rol important în funcționarea corectă a sistemului imunitar.
- Somnul suficient
Odihna este esențială pentru regenerarea și întărirea sistemului imunitar. Copiii care nu dorm suficient pot fi mai vulnerabili la infecții.
- Activitatea fizică regulată
Exercițiile fizice contribuie la stimularea circulației și la funcționarea optimă a sistemului imunitar. Activitățile zilnice în aer liber sunt benefice atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea imunitară.
- Vaccinarea
Vaccinurile sunt esențiale pentru protejarea copiilor împotriva bolilor grave. Ele ajută sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva anumitor agenți patogeni fără ca copilul să fie expus la boala propriu-zisă.
Ce trebuie să faci dacă copilul are „roșu în gât”
„Roșu în gât” este un simptom comun la copii, indicând o inflamație a faringelui sau amigdalelor, care poate fi cauzată de o infecție virală sau bacteriană. Acest simptom poate fi însoțit de dureri la înghițire, febră, tuse, secreții nazale și, uneori, pierderea apetitului. Este important ca părintele să acționeze rapid și să oferi copilului tratamentul adecvat pentru a preveni complicațiile și a-i ameliora disconfortul.
„Majoritatea cazurilor de roșu în gât sunt cauzate de virusuri, cum ar fi rinovirusurile (care provoacă răceala comună), virusul gripal sau virusurile respiratorii sincitiale. Aceste infecții sunt autolimitante și nu necesită tratament cu antibiotice. O cauză obișnuită de roșu în gât este streptococul beta-hemolitic de grup A, care poate provoca angină streptococică. În acest caz, tratamentul cu antibiotice este necesar pentru a preveni complicațiile și răspândirea infecției. În unele cazuri, expunerea la alergeni, aer uscat sau poluanți poate irita gâtul, ducând la roșeață și disconfort”, explică dr. Monica Stănculescu.
Este important să monitorizezi simptomele care însoțesc „roșul în gât” pentru a-ți da seama de gravitatea situației și pentru a decide dacă este necesar să consulți un medic. Printre simptomele care pot apărea împreună cu durerea în gât se numără:
- Febră;
- Dureri de cap;
- Dificultăți de înghițire;
- Ganglioni umflați la nivelul gâtului;
- Pete albe sau puroi pe amigdale (indică de obicei o infecție bacteriană).
Când să mergi la medic
Dacă copilul are febră, dureri severe la înghițire sau simptome care persistă mai mult de câteva zile, este important să consulți un medic.
„Medicul va examina gâtul copilului și, în cazul unei suspiciuni de infecție bacteriană, poate recomanda un test rapid de streptococ sau un exsudat faringian pentru a confirma diagnosticul. Infecție virală: În cazul unei infecții virale, tratamentul este simptomatic și include măsuri de ameliorare a durerii și disconfortului. Infecție bacteriană: Dacă testul confirmă prezența unei infecții streptococice, medicul va prescrie antibiotice, de obicei penicilină sau amoxicilină. Este important ca tratamentul antibiotic să fie urmat întocmai, chiar dacă simptomele dispar rapid, pentru a preveni complicațiile”, spune dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL.
Măsuri de ameliorare a simptomelor acasă
Indiferent de cauza „roșului în gât”, există mai multe modalități de a reduce disconfortul copilului:
- Hidratare: Asigură-te că micuțul consumă suficiente lichide pentru a menține gâtul hidratat. Apa, supele calde și ceaiurile fără cofeină sunt de ajutor. Evită băuturile acidulate sau foarte reci.
- Umidificarea aerului: Aerul uscat poate agrava iritația gâtului. Folosește un umidificator în camera copilului pentru a menține umiditatea optimă.
- Gargară cu apă sărată: Pentru copiii mai mari (peste 6 ani), gargara cu apă sărată poate ajuta la reducerea inflamației și a durerii. Dizolvă o jumătate de linguriță de sare într-un pahar cu apă călduță și îndeamnă copilul să facă gargară de câteva ori pe zi.
- Analgezice: Medicamente precum paracetamolul sau ibuprofenul, administrate conform indicațiilor medicului sau conform prospectului, pot ameliora durerea și febra. Evită aspirina la copii, deoarece poate provoca sindromul Reye, o afecțiune rară dar gravă.
- Spray-uri sau pastile pentru gât: Pentru copiii mai mari, spray-urile calmante sau pastilele de supt cu efect antiseptic pot reduce disconfortul din gât. Atenție, însă, la copii mici, care se pot îneca cu pastilele.
- Odihnă: Odihna este esențială pentru ca organismul să lupte împotriva infecției. Încurajează copilul să se odihnească și să evite activitățile solicitante până când se simte mai bine.
