Grija pentru sănătatea dentară trebuie să înceapă de la cele mai mici vârste. În acest fel, problemele dentare pot fi depistate la timp și se pot trata fără durere. De la erupția primilor dinți până la apariția dinților permanenți, fiecare etapă a dezvoltării dentare a copilului necesită o atenție specială. Este important să știm când și cum să intervenim pentru a asigura o bună sănătate orală celor mici, dar și cum să le creăm o experiență plăcută și lipsită de teamă la stomatolog. Când ar trebui să ducem copilul pentru prima vizită la medicul stomatolog? Cum pot fi prevenite problemele dentare? Cum facem corect periajul dentar? Care sunt cele mai frecvente probleme dentare la copii? Cum se tratează cariile fără durere? Aflăm de la dr. Andreea Costea, medic specialist stomatolog, la Smile Dent- Centrul Medical Bals.
Media10: La ce vârstă ar trebui să aducă părinții pentru prima dată copilul la un consult la medicul stomatolog?
Dr. Andreea Costea: Copilul trebuie adus pentru prima dată la medicul stomatolog începând cu vârsta de unu-doi ani. Mulți părinți se întreabă: „De ce așa devreme?” Ei bine, la vârsta aceasta pot să apară demineralizări la nivelul dinților din cauza consumului de lapte. Mulți copii încă mai beau lapte la vârsta de unu-doi ani și atunci există riscul de apariție a demineralizărilor. De asemenea, pot să apară și cariile. În plus, tot la vârsta aceasta, părintele învață cum să îi perieze dinții celui mic. Este important de știut că nu copilul este cel care trebuie să realizeze periajul, ci părintele. Un alt motiv pentru care e nevoie să aducem copilul cât mai devreme la stomatolog este acela de a se obișnui atât cu medicul, cât și cu personalul auxiliar, cabinetul. Așadar, prima vizită trebuie să fie una de împrietenire și nu neapărat să lucrăm o problemă a dinților.
„Periajul ar trebui să înceapă odată cu apariția primului dințișor”
Media10: Periajul dentar este foarte important, însă mulți părinți au această dilemă: „De când trebuie să încep să periez dinții copilului și cum o fac corect?”
Dr. Andreea Costea: Periajul ar trebui să înceapă odată cu apariția primului dințișor. De exemplu, dacă primul dinte erupe la șase luni, atunci aceea este vârsta la care părinții trebuie să înceapă periajul celui mic. Periajul dentar va fi realizat de către părinte de două ori pe zi, dimineața și seara. Periajul corect se face prin mișcări rotative, aceasta fiind cea mai ușoară tehnică de periere a dinților la copii. De asemenea, după fiecare gustare sau masă este indicat să clătească cu apă gura copilului.
Media10: Am aflat când este bine să vină părinții cu copilul pentru prima dată la un control, însă este foarte important să și revină la controale periodice. Cu ce regularitate trebuie să aducă apoi copilul la stomatolog?
Dr. Andreea Costea: În mod normal, vizitele la stomatolog se fac la patru-șase luni. Astfel, putem vedea dacă între timp s-a schimbat ceva în statusul dentar al copilului. De exemplu, dacă au apărut carii sau demineralizări la nivelul dinților. În același timp, putem să ținem sub observație periajul și să le reamintim părinților cât de importantă este igiena dentară corectă în prevenirea cariilor.
La vârsta de șase ani erup primii dinți PERMANENȚI
Media10: Care sunt cele mai frecvente probleme dentare pe care le descoperiți la copiii care ajung în cabinetul dumneavoastră?
Dr. Andreea Costea: La copilul mic, de unu-doi ani, apar adesea aceste demineralizări. În schimb, la copilul mai mare, de cinci-șapte ani, observăm formarea cariilor. Unii copii au carii complicate, pe mai mulți dinți și în special pe măsele și pe dinții laterali. De multe au, au dureri și ajung la cabinet cu tumefacții (umflături), cu abcese care trebuie drenate. În plus, pe la vârsta de șase ani, pe lângă dinții de lapte, erup și primii molari permanenți. Prin urmare, trebuie să avem grijă de ei pentru că nu se mai schimbă. Mulți părinți consideră că sunt dinți de lapte pentru că erup foarte devreme și atunci, chiar dacă se cariază, nu aduc copiii la stomatolog. Prin urmare, acești dinți ajung chiar să fie extrași la unii copii, iar în locul lor nu mai erup alții.
Când apar mici pete maronii sau negricioase pe suprafața dintelui trebui mers la medic
Media10: Cum tratați cariile la copii astfel încât aceștia să nu resimtă durere și tratamentul să fie confortabil pentru ei? În ce măsură diferă tratamentul cariei la copil față de cel de la adult?
Dr. Andreea Costea: În mod normal, ar trebui să fie mai simplu la copil, însă nu este chiar așa. Copilul mic nu prea înțelege ce se întâmplă și ce trebuie făcut mai exact. De aceea, sfătuiesc părinții să observe cât mai devreme acele mici colorații care apar pe dinți, în special pe măsele. Când se văd niște mici pete maronii sau negricioase pe suprafața dintelui, atunci ar trebui să vină cu copilul la medic pentru a se interveni la timp. Prezența acestor pete semnalează niște carii superficiale, care nu au ajuns încă la nervul dintelui. În schimb, atunci când apare o „gaură” în dinte, în care se acumulează resturi alimentare, acea carie deja a evoluat către camera pulpară, unde se află nervul, și apar durerile. De asemenea, pot să apară și tumefacții, infecții, care ulterior trebuie drenate.
Cariile adânci se pot trata acum FĂRĂ durere
Media10: Se poate trata caria la copii fără durere? Aveți la dispoziție tehnica necesară care să vă ajute să faceți asta?
Dr. Andreea Costea: La momentul actual, caria se poate trata fără durere. În momentul în care avem o carie mică, o putem trata fără anestezie. Pentru copii poate fi mai mult o joacă, o senzație plăcută și nicidecum un disconfort. În plus, chiar și o carie mai adâncă, care a avansat deja către nervul dintelui, se poate trata fără durere. La copiii care cooperează, se lucrează cu anestezie prin infiltrație, adică prin injecție, și nu doar cu cea topică (spray sau gel). În schimb, la copiii care nu cooperează, se folosește inhalosedarea.
Media10: Inhalosedarea prezintă riscuri pentru copil?
Dr. Andreea Costea: Inhalosedarea nu are riscuri. Părintele trebuie să înțeleagă că noi trebuie să intervenim și să tratăm problema dentară chiar și atunci când cel mic nu cooperează. Nu putem să îl lăsăm cu durere, tumefacții sau infecții. Prezența unei infecții poate să afecteze și dintele permanent. Dinții permanenți se formează sub rădăcina dintelui temporar (dintele de lapte). Dacă această infecție persistă și nu este tratată, în timp poate să afecteze și sănătatea dintelui permanent.
Cum ajută sigilarea dentară și când se face?
Media10: Cel mai bine este să prevenim și copilul să nu ajungă să aibă carii profunde. Cum prevenim cariile la copii? Care sunt regulile de bază de care părinții trebuie să țină cont?
Dr. Andreea Costea: Cel mai important este să efectuăm corect periajul dentar făcut pentru a preveni caria dentară. Pe lângă periaj, există și posibilitatea de sigilare dentară. Sigilarea se face pe dinții laterali, pe cei care au suprafață ocluzală, cum sunt molarii și premolarii. Imediat cum au erupt măselele de la șase ani, pentru că acestea dau primele, părintele trebuie să vină în cabinetul medicului pedodont pentru a face această sigilare. Aceste măsele au o suprafață abruptă, cu multe șanțuri și fosete, unde rămân adesea resturile alimentare. Dacă nu sunt curățate cum trebuie, se produce demineralizarea și, ulterior, se transformă în carie dentară.
Media10: Ce presupune această tehnică de sigilare dentară și cum trebuie întreținută? De câte ori se face și cât durează? Copilul trebuie să revină pentru o nouă resigilare după o perioadă de timp?
Dr. Andreea Costea: Sigilarea dentară este o tehnică foarte simplă. Mai întâi, se periază suprafața măselei cu o pastă de dinți specială. Următorul pas presupune aplicarea unei rășine, care astupă acele șanțuri și fosete de la nivelul dinților. Astfel, mâncarea se curăță mult mai ușor și u mai persistă la nivelul suprafeței ocluzale. Din păcate, sigilarea nu este pe viață, ci ar trebui efectuată o nouă resigilare la un interval de doi-trei ani. În timp, acea rășină se abrazează și se duce de la nivelul dintelui. În ultimul timp, avem din ce în ce mai mulți părinți care aduc copiii pentru această sigilare dentară.
„Tot ce este dulce și conține zahăr produce carie dentară”
Media10: Sunt mulți părinți care le spun copiilor: „Nu mai mânca bomboane, ciocolată pentru că faci carii.” Care sunt dulciurile sau alimentele ce atacă cel mai mult dinții și ce ar trebui să înțeleagă părinții din acest punct de vedere?
Dr. Andreea Costea: Tot ce este dulce și conține zahăr produce carie dentară. Dintre toate acestea, cel mai mult afectează suprafața dintelui acele dulciuri care au o textură mai lipicioasă și persistă mai mult timp pe suprafața dintelui. De asemenea, băuturile carbogazoase și sucul de citrice (consumat în cantități mari) produc adesea demineralizări la nivelul smalțului și slăbesc rezistența dintelui.
Media10: Sunt și copii cărora nu le pică dinții de lapte în mod natural și le cresc cei noi peste. De ce se întâmplă asta și ce trebuie să facă părinții într-o astfel de situație?
Dr. Andreea Costea: Într-adevăr, deseori se întâmplă ca dinții de lapte să nu pice și ceilalți să erupă pe unde își găsesc loc. Cel mai des se întâmplă pe maxilarul inferior, la nivelul mandibulei, la dinții din față. De multe ori, incisivii permanenți erup în spatele incisivilor de lapte. Atunci când părintele vede că un dinte a erupt în spatele celui de lapte, trebuie neapărat să vină cu copilul la stomatolog ca să se intervină la timp și să se extragă dintele de lapte.
Suptul degetului și suzeta pot să afecteze dantura copilului
Media10: Pe de altă parte, sunt copii care pot să ajungă să aibă nevoie de aparat dentar. Care sunt semnele timpurii ce ar trebui să le atragă atenția părinților și să îi determine să facă o vizită la medic?
Dr. Andreea Costea: Mulți dintre copii au obiceiuri vicioase, cum ar fi: sugerea degetului, suzeta. Dacă aceste obiceiuri se decondiționează până la vârsta de trei ani, este foarte bine. După trei ani, încep să se producă niște afecțiuni ortodontice. Până la trei ani, osul este maleabil și atunci nu le afectează foarte mult dantura. După această vârstă, trebuie să renunțe la suzetă pentru că altfel se poate produce ocluzia deschisă, adică dinții să nu se apropie între ei, să existe un spațiu între dinți. De asemenea, atunci când cel mic zâmbește sau deschide gura, observăm adesea că nu există spațiu între dinții de lapte.
De aceea, ne gândim că dinții definitivi vor erupe și ei înghesuiți pe viitor. Dintele permanent are o lățime mai mare decât dintele de lapte. Prin urmare, dacă nu există aceste treme și diasteme (spațiile dentare) între dinții de lapte, cei definitivi vor erupe înghesuiți. În unele cazuri, ultimii dinți care erup pe arcadă, de exemplu caninii superiori, pot să rămână incluși.
„Un dinte strâmb nu se îndreaptă de la sine, trebuie intervenit”
Media10: Care sunt cele mai frecvente întrebări sau temeri pe care le au părinții și pe care vin să le lămurească în cabinetul dumneavoastră?
Dr. Andreea Costea: Părinții au adesea multe întrebări. Cea mai frecventă întrebare este: „Dacă copilul are multe carii pe dinții de lapte, o să fie la fel și dinții definitivi?” În acest caz, răspunsul este nu. Nu există o regulă general valabilă pentru acest lucru. Apariția cariilor pe dinții definitivi este influențată de mai mulți factori, cum ar fi: periajul, alimentația, calitatea salivei, gena. O altă întrebare pe care o primesc des este: „Dacă un dinte permanent erupe strâmb, se îndreaptă de la sine?”. Răspunsul este nu. Un dinte strâmb nu se îndreaptă de la sine, ci trebuie intervenit. Vom apela, în acest caz, la ajutorul medicului ortodont. De obicei, dinții erup strâmb fie pentru că nu au spațiu din cauza celoralți dinți, fie pentru că întâlnesc un obstacol în calea lor atunci când erup. Prin urmare, trebuie intervenit ortodontic pentru a corecta dintele.
