Sângerarea nazală. De ce apare și cum o oprim?

Pîrlogea Claudia
8 Min Read

Sângerarea nazală, cunoscută și sub denumirea de epistaxis, este un fenomen comun, care poate apărea la orice vârstă. Aceasta se caracterizează prin scurgerea de sânge din mucoasa nazală, fiind cauzată de numeroși factori locali sau generali. În majoritatea cazurilor, sângerările nazale sunt inofensive și pot fi gestionate cu ușurință acasă, însă sunt situații în care ne pot indica probleme de sănătate grave, precum tulburările de coagulare sau hipertensiunea arterială. De ce apare epistaxisul? Când mergem la medic? Cum oprim sângerarea nazală corect? Cum se tratează? Ne spune dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic. 

De ce apare sângerarea nazală?

Cauzele care determină apariția sângerării nazale sunt multiple și variate. Ele pot să țină fie de mediul în care trăim (aerul uscat, temperaturile ridicate, consumul cronic de alcool, fumatul, contacul cu niște corpi străini), fie de afecțiunile pe care le avem (infecții, alergii, boli cardiovasculare, hematologie, endocrine, traumatisme faciale, deviații de sept).

„Epistaxisul reprezintă sângerarea de la nivelul vaselor de sânge ce se găsesc în interiorul nasului. Sângerarea nazală este întâlnită atât la adulți, cât și la copii. Epistaxisul poate avea cauze locale sau generale. Dacă vorbim de cauzele generale, sângerările pot fi provocate de aerul uscat și de temperaturile ridicate ce duc la uscarea mucoasei nazale. Aceasta devine sensibilă, făcând-o mai susceptibilă la sângerări. De asemenea, putem vorbi și de infecțiile căilor respiratorii superioare (virale sau bacteriene) sau de alergii (prin episoadele repetate de strănut, tuse și suflare a nasului). Alte cauze generale pot fi: hipertensiunea arterială netratată corespunzător, bolile hematologice, afecțiunile endocrine, sarcina (din cauza modificărilor hormonale și vasculare), fumatul, consumul excesiv de alcool. În schimb, cauzele locale sunt reprezentate de: traumatisme faciale; inflamații ale mucoasei nazale; formațiuni tumorale la nivelul nasului, rinofaringelui sau sinusurilor nazale; deviații de sept importante; corpi străini intranazali (copiii sunt mai predispuși sângerilor nazale din cauza introducerii degetelor sau a diferitelor obiecte în nas)”, spune dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
 

Tipuri de epistaxis

Epistaxisul poate fi clasificat în două tipuri principale, și anume: epistaxisul anterior și epistaxisul posterior, în funcție de locul de origine al sângerării în cavitatea nazală. Pe de-o parte, avem sângerarea nazală de la nivel anterior, care este cea mai comună formă, fiind întâlnită la majoritatea pacienților. În cele mai multe cazuri, este ușor de gestionat și de tratat. În schimb, sângerarea nazală de la nivel posterior apare destul de rar. Aceasta este abundentă și poate provoca complicații grave. Prin urmare, este nevoie de adresarea imediată la serviciul de urgență.

„Cel mai des întâlnit este epistaxisul ANTERIOR (în porțiunea anterioară a septului nazal) care, de cele mai multe ori, se oprește spontan, nefiind nevoie de intervenție medicală majoră. Totuși, există și cazuri în care sângerarea este greu de oprit și este nevoie ca pacientul să se prezinte la medic. Un alt tip de epitaxis este cel POSTERIOR (în partea din spate a nasului), unde sângerarea este abundentă, mult mai greu de controlat și de oprit, fiind necesar ca pacientul să se prezinte la unitatea de primiri urgențe”, afirmă medicul.
 

Simptome și diagnostic

De multe ori, epistaxisul este însoțit și de alte simptome, mai ales dacă sângerarea este abundentă și persistentă. Atenție! Dacă vedem că sângerarea nu se oprește, dacă sunt asociate și alte manifestări, trebuie să ne prezentăm în cel mai scurt timp la medic. Este important să stabilim de la bun început diagnosticul corect, să găsim și să tratăm cauza. În acest sens, pe lângă consultul medicului ORL, alături de efectuarea testelor și investigațiilor necesare, poate fi nevoie să apelăm și la medicii de la alte specialități.

„Pe lângă sângerarea nazală, pacientul poate avea și alte simptome precum: greață și vărsături (din cauza sângelui înghițit), tegumente reci, transpirație, paloare, stare de lipotimie (leșin), tremor, în funcție de severitatea sângerării. Dacă apar aceste manifestări, pacientul trebuie să se prezinte de urgență la medic. Pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare anamneza, examenul clinic ORL și măsurarea tensiunii arteriale. De asemenea, poate fi nevoie de consultul cardiologului, a medicului internist, de efectuarea unor analize de sânge sau a unui computer tomograf (CT)”, precizează dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
 

Cum oprim sângerarea?

Se întâmplă adesea să acționăm din impuls în momentul în care apare sângerarea nazală și să ne facem mai mult rău decât bine. Primul instinct este acela de a ne întinde și de a încerca să oprim scurgerea de sânge pe nas. Ne lăsăm cu capul pe spate și așteptăm ca sângerarea să se oprească. Ei bine, acesta este un mod GREȘIT de a acționa. În acele momente, trebuie să ne așezăm pe scaun și să aplecăm puțin capul ÎN FAȚĂ.

„Nu stăm întinși pe spate, nu lăsăm capul pe spate, deoarece vom înghiți sânge și astfel irităm stomacul. Poziția corectă este pe scaun sau la marginea patului, cu capul ușor aplecat în față, apăsând pe nara din care curge sânge timp de cinci – 10 minute. Dacă sângerarea nu se oprește, pacientul trebuie să se prezinte la medic”, spune medicul.
 

Soluții de tratament

Pentru a trata sângerarea nazală, există numeroase opțiuni de tratament. Medicul specialist este singurul în măsura de a recomanda cea mai bună variantă, în funcție de starea în care ne aflăm, de patologiile asociate și de cauza care a dus la declanșarea sângerării nazale. Dacă în unele situații poate fi nevoie de cauterizare sau tamponament nazal, în altele epistaxisul se poate rezolva și din medicație. De asemenea, este necesar să ținem cont de recomandările specialistului în ceea ce privește limitarea efortului fizic, precum și evitarea expunerii la temperaturi ridicate.

„Tratamentul epistaxisului se face în funcție de tipul și severitatea acestuia, fie prin cauterizare, tamponament nazal, fie prin adaptarea medicației. Reducerea sau oprirea anticoagulantelor poate fi de ajutor, dar pot fi necesare și medicamente pentru controlul tensiunii arteriale, îndepărtarea corpului străin, repararea fracturii nazale, corectarea deviației de sept. De cele mai multe ori, epistaxisul poate fi controlat prin tratament hemostatic local și/sau general, evitarea efortului fizic, a căldurii excesive și gratajul nasului. Prevenția se face prin evitarea factorilor de risc și prin controlul bolilor de fond”, conchide dr. Monica Stănculescu, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Share This Article