Enterocolita, o inflamație a intestinului subțire și gros, este o afecțiune frecvent întâlnită la copii, în special în timpul verii. Temperaturile ridicate și obiceiurile de alimentație în această perioadă cresc riscul de infecții gastrointestinale. Consumul de alimente sau apă contaminată, în special în vacanțe sau în locuri unde igiena este precară, crește riscul de infecție. Cum acționezi corect dacă micuțul tău are simptome de enterocolită?
Enterocolita poate fi provocată de mai mulți agenți patogeni, inclusiv viruși, bacterii și paraziți. Enterocolita acută este o afecțiune inflamatorie a intestinului. Chiar dacă ea poate fi întâlnită pe tot parcursul anului, este mai frecventă în sezonul cald.
„În cazul diareei de etiologie virală, unul dintre factorii de risc este mersul la piscină sau la mare. Copiii înoată și înghit apă, situație în care riscul de contaminare este mai mare. De asemenea, contagiozitatea cu virusurile (rotavirus, enterovirus, adenovirus) este mai mare în momentul în care copiii sunt expuși în locuri aglomerate. În cazul diareei de etiologie bacteriană, infecțiile cu Salmonella și cu E. coli au o frecvență mult mai mare în perioada verii. Atunci când temperaturile sunt ridicate, alimentele se degradează mai rapid, iar riscul de a dezvolta o enterocolită acută este mai crescut”, explică dr. Daniela Ristea, medic primar boli infecțioase pediatrie la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Cauzele enterocolitei. Atenție la fructe!
În general, enterocolita se transmite de la o persoană la alta prin mâini murdare. De multe ori, diareea virală se poate transmite și respirator. Contactul direct cu o persoană din apropiere, atingerea jucăriilor și a obiectelor contaminate favorizează apariția enterocolitei, mai ales în rândul copiilor. Enterocolita la copii poate fi adesea provocată de consumul anumitor alimente care sunt susceptibile la contaminare cu bacterii, viruși sau paraziți. Alimentele gătite și lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore pot deveni un mediu propice pentru bacterii precum Staphylococcus aureus și Bacillus cereus. În unele zone, apa de la robinet poate fi contaminată cu bacterii, viruși sau paraziți. Dacă fructele nu sunt spălate corespunzător sau dacă echipamentul folosit este contaminat, sucurile pot conține bacteri.
„În perioada verii, alimentele care provoacă adesea enterocolită sunt fructele, legumele nespălate sau care nu au fost preparate corespunzător termic și lactatele. Vara, abundența fructelor pe piață este mult mai mare decât în perioada iernii. Dacă iarna copiii mănâncă preponderent fructele care au coajă, cum ar fi portocalele, bananele, pomelo, vara consumă mai mult fructe fără coajă precum: cireșe, caise, piersici. De multe ori, poate sunt consumate fără a mai fi spălate. În ceea ce privesc pepenii verzi și galbeni, părinții trebuie să știe că e indicat să le spele coaja sub jet de apă înainte de a-i tăia”, spune dr. Daniela Ristea, medic primar boli infecțioase pediatrie.
Cum recunoaștem enterocolita?
Enterocolita poate afecta copiii de toate vârstele și se manifestă printr-o varietate de simptome gastrointestinale. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și necesită o atenție promptă pentru a preveni complicațiile.
„Simptomele preponderente al oricărei enterocolite includ tulburări ale tranzitului intestinal, manifestate prin diaree și dureri abdominale. Părinții ar trebui să fie atenți mai ales la sugarul mic, sub un an. Se poate ca cel mic să aibă un număr mai mare de scaune pe zi decât de obicei, care să prezinte modificări. Mai exact, scaunul este mai moale, semilegat sau chiar apos, exploziv, cu o cantitate mare de mucus sau chiar cu striuri (firicele de sânge). De asemenea, mămica poate observa că bebelușul se strânge de burtică, are tulburări de apetit (nu mai mănâncă ca de obicei), face febră, prezintă vărsături. Apariția scaunelor frecvente asociate cu vărsături și cu tulburarea de apetit pot duce la micțiuni mai reduse și la deshidratare”, declară dr. Daniela Ristea, medic primar boli infecțioase pediatrie la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Rehidratarea: aspectul cheie în tratarea enterocolitei la copii
Rehidratarea este cel mai important aspect în tratarea enterocolitei, deoarece principala complicație a acestei afecțiuni este deshidratarea, cauzată de pierderile excesive de lichide și electroliți prin diaree și vărsături. Deshidratarea poate duce la dezechilibre electrolitice severe, afectând funcționarea organelor vitale și, în cazurile grave, poate fi fatală, în special la copiii mici.
„În primul rând, nu se recomandă sub nicio formă întreruperea alăptării copilul la sân. Laptele matern, pe lângă faptul că este un aliment complet, contribuie și la menținerea hidratării. În cazul copiilor care nu mai sunt alăptați la sân, se va opta pentru o formulă de lapte fără lactoză. În al doilea rând, este indicat să îi dăm copilului să bea apă, ceai (dacă vrea), să mănânce supă. Totodată, nu trebuie să îl forțăm să consume anumite alimente sau băuturi care nu îi plac pentru că există riscul să apară vărsăturile. În al treilea rând, există o varietate de soluții de rehidratare orală pe piață, sub diferite formule, cum ar fi: pulbere care se dizolvă în apă sau în ceai; supe sau piureuri de morcovi deja îmbogățite cu săruri minerale, sodiu, potasiu, clor, pe care părinții le pot oferi copiilor. De asemenea, părintele trebuie să fie atent și la semnele deshidratării. Atunci când cel mic este apatic, nu mai urinează bine, are buzele uscate, trebuie să se prezinte la medic”, explică medicul specialist.
Ce este important să mănânce copilul cu enterocolită?
Alimentația adecvată și rehidratarea sunt esențiale în gestionarea enterocolitei la copii. Dieta trebuie să fie blândă pentru stomac și să sprijine recuperarea rapidă, oferind în același timp nutrienții necesari pentru a înlocui pierderile provocate de boală.
„Regimul igieno-dietetic de curățare a intestinului este foarte important. Acesta presupune: continuarea alimentării la sân a sugarului și administrarea formulelor de lapte fără lactoză la copiii care nu mai sunt alăptați, asigurarea hidratării optime, consumul de alimente care nu irită intestinul (supa sau piureul din rădăcinoase: morcov, țelină, păstârnac, rădăcină de pătrunjel, carnea de pui fiartă sau la cuptor, pilaful de orez, banana, mărul copt, brânza de vaci din surse sigure), administrarea de probiotic. Apoi, se va administra tratament simptomatic, care include: medicamente antivomitive (pentru vărsături), siropuri antispastice (pentru durerile de burtică), pliculețe antidiareice, săruri de rehidratare orală, antitermice (pentru febră). În general, nu este necesară administratrea de antibiotice pentru tratarea enterocolitei acute”, spune dr. Daniela Ristea, medic primar boli infecțioase pediatrie la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
