Când ne gândim la răceli, primele imagini care ne vin în minte sunt cele ale iernii, cu zăpadă, vânt rece și ceaiuri calde. Cu toate acestea, răcelile de vară nu sunt deloc neobișnuite și pot fi la fel de supărătoare. De ce, așadar, răcim vara?
Răcelile sunt infecții respiratorii comune care afectează milioane de oameni în fiecare an. Deși sunt adesea asociate cu sezonul rece, ele pot apărea și vara. Interesant este că diferite tipuri de virusuri sunt responsabile pentru aceste infecții în funcție de sezon. În timp ce răcelile de iarnă sunt cel mai frecvent provocate de rinovirusuri, cele de vară sunt adesea cauzate de enterovirusuri. Această diferență se datorează în mare parte modului în care aceste virusuri se comportă și supraviețuiesc în mediul înconjurător.
„Enterovirusurile sunt virusuri care cauzează adesea răceli în timpul verii. Ele includ o gamă largă de virusuri. Enterovirusurile sunt mai puțin cunoscute publicului larg, dar sunt responsabile pentru multe infecții respiratorii acute în lunile calde. Acestea sunt mai stabile și pot supraviețui mai bine la temperaturi mai ridicate comparativ cu rinovirusurile. Ele pot rezista în medii mai calde și mai umede, ceea ce explică de ce infecțiile cauzate de aceste virusuri sunt mai frecvente vara”, explică dr. Elena Potîrcă, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Enterovirusurile și răcelile de vară
Enterovirusurile se pot transmite prin picături de salivă și contact direct, dar și prin apă și alimente contaminate, ceea ce le face extrem de contagioase în timpul verii, când activitățile în aer liber și contactul cu apa sunt mai frecvente. Piscinele și lacurile pot deveni locuri de transmitere a acestor virusuri.
„Vara este perioada vacanțelor, festivalurilor, evenimentelor sportive și altor activități care implică adunări mari de oameni. Acestea cresc riscul de transmitere a virusurilor. Enterovirusurile pot supraviețui în apa contaminată, iar piscinele, lacurile și alte corpuri de apă pot deveni locuri de transmitere a acestor virusuri. Locurile de joacă și alte suprafețe frecvent atinse de copii pot deveni, de asemenea, surse de infecție”, explică medicul.
Cum se manifestă răcelile provocate de enterovirusuri?
Simptomele răcelilor cauzate de enterovirusuri pot fi similare cu cele ale răcelilor obișnuite, dar pot include și manifestări suplimentare:
- Febră: Adesea prezentă, poate fi ușoară sau moderată.
- Durere în gât: Frecventă, adesea severă la începutul infecției.
- Congestie nazală și secreții nazale: Secrețiile nazale sunt de obicei clare și apoase.
- Tuse: Poate fi prezentă, adesea uscată.
- Simptome gastrointestinale: Enterovirusurile pot provoca greață, vărsături și diaree.
- Eruptii cutante: În unele cazuri, pot apărea erupții cutanate, mai ales în infecțiile cauzate de virusurile Coxsackie.
Atenție la aerul condiționat! Poate duce la răceală
Una dintre principalele cauze ale răcelilor de vară este expunerea la schimbări bruște de temperatură. Vara, trecerea de la temperaturile ridicate de afară la aerul condiționat din interior poate fi un șoc pentru organism. Aerul rece și uscat din interior irită mucoasele căilor respiratorii, făcându-le mai susceptibile la infecții. De asemenea, sistemele de aer condiționat nu doar răcesc aerul, ci și îl usucă. Uscarea excesivă a mucoaselor nazale și a gâtului le face mai vulnerabile la virusuri. În plus, filtrele murdare ale aparatelor de aer condiționat pot deveni un focar de bacterii și virusuri, care sunt apoi răspândite în aer.
„Sistemele de aer condiționat funcționează prin răcirea aerului și reducerea umidității acestuia. Acest proces de dezumidificare poate avea efecte negative asupra mucoaselor nazale și a gâtului. Mucoasele nazale și ale gâtului sunt acoperite de un strat subțire de mucus care ajută la captarea și eliminarea particulelor de praf, bacteriilor și virusurilor. Aerul uscat poate duce la deshidratarea acestor mucoase, reducând eficiența mecanismelor naturale de apărare ale corpului. Uscarea excesivă poate provoca iritații, inflamare și o sensibilitate crescută la infecții. Filtrele din sistemele de aer condiționat sunt concepute pentru a capta praful, polenul și alte particule din aer. Dacă nu sunt întreținute corespunzător, acestea pot deveni un focar de bacterii, mucegai și virusuri, care sunt apoi recirculate în aerul pe care îl respirăm”, declară dr. Elena Potîrcă, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Imunitatea fluctuantă și răcelile de vară
Vara, schimbările în rutina zilnică, alimentația nesănătoasă (de exemplu, consumul excesiv de înghețată și băuturi reci) și lipsa de odihnă adecvată pot slăbi sistemul imunitar. Vara, oamenii tind să consume mai multe alimente procesate, fast-food și băuturi reci și înghețată. Aceste alimente sunt adesea bogate în zaharuri și grăsimi nesănătoase, care pot afecta negativ imunitatea. Temperaturile ridicate din timpul verii pot afecta calitatea somnului. Mulți oameni au dificultăți în a adormi sau a menține un somn profund în condiții de căldură excesivă. Lipsa somnului poate reduce numărul de celule imunitare, cum ar fi celulele T, care sunt esențiale pentru combaterea infecțiilor.
Răceală sau alergie?
Răceala de vară și alergiile pot avea simptome similare, cum ar fi nas înfundat, strănut și tuse, ceea ce poate face dificilă diferențierea între ele. Totuși, există anumite caracteristici specifice fiecărei condiții care te pot ajuta să îți dai seama cu ce te confrunți.
- Răceala de vară: Este cauzată de o infecție virală, în principal de enterovirusuri. Acestea se transmit prin picături de salivă, contact direct sau prin apă și alimente contaminate.
- Alergia: Este o reacție a sistemului imunitar la un alergen, cum ar fi polenul, mucegaiul, acarienii sau părul de animale. Nu este cauzată de un virus și nu este contagioasă.
Simptome
- Răceala de vară:
- Febră: Poate apărea, de obicei este ușoară.
- Durere în gât: Frecventă la debutul răcelii.
- Congestie nazală și secreții nazale: De obicei, secrețiile nazale sunt groase și pot schimba culoarea (galben sau verde).
- Tuse: Poate fi prezentă, uneori cu mucus.
- Dureri de cap și de corp: Pot apărea dureri ușoare de cap și senzație generală de disconfort.
- Oboseală: Senzație de oboseală generală.
- Alergia:
- Mâncărime: Nas, ochi, gât sau urechi care mănâncă.
- Congestie nazală și secreții nazale: De obicei, secrețiile nazale sunt clare și apoase.
- Strănut: Frecvent și în rafale.
- Lacrimație: Ochii pot lăcrima și se pot înroși.
- Tuse: De obicei, uscată.
- Simptome prelungite: Pot persista pe durata expunerii la alergen (săptămâni sau luni).
Durată
- Răceala de vară: De obicei durează între 7 și 10 zile. Simptomele se dezvoltă treptat și se ameliorează pe măsură ce sistemul imunitar combate virusul.
- Alergia: Simptomele pot persista atâta timp cât ești expus la alergen. De exemplu, alergiile sezoniere pot dura pe toată perioada înfloririi plantelor care produc polenul la care ești alergic.
„Dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni sau apar în anumite perioade ale anului, este posibil să fie vorba de alergii. Mâncărimea intensă la nivelul ochilor și nasului, strănutul frecvent și secrețiile nazale clare sugerează o alergie. Dacă pacientul are febră sau dureri de corp, este mai probabil să aibă o răceală decât o alergie. Dacă are un istoric de alergii sezoniere, simptomele însă ar putea fi din nou legate de acestea. Cel mai corect este ca într-o astfel de situație pacientul să consulte un medic care poate recomanda teste specifice pentru a clarifica diagnosticul corect”, declară dr. Elena Potîrcă, medic specialist ORL la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum se tratează corect răceala de vară?
Răceala de vară, la fel ca răceala obișnuită, este cauzată de virusuri și, prin urmare, nu poate fi tratată cu antibiotice. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și sprijinirea sistemului imunitar pentru a combate infecția.
Hidratarea este esențială pentru a ajuta corpul să elimine toxinele și pentru a menține mucoasele hidratate. Bea cel puțin 8 pahare de apă pe zi. Ceaiul de mușețel, mentă sau ghimbir poate calma gâtul și poate oferi efecte antiinflamatoare. Supa de pui este cunoscută pentru proprietățile sale hidratante și nutritive. Odihna adecvată este crucială pentru a permite sistemului imunitar să combată infecția. Asigură-te că dormi suficient, ideal 7-9 ore pe noapte.
„Există diverse remedii și medicamente pentru ameliorarea simptomelor răcelii. Pentru congestia nazală se recomandă decongestionante nazale, spray-urile nazale cu soluție salină pot ajuta la curățarea nasului. Inhalarea aburilor din apă fierbinte poate ajuta la desfundarea căilor nazale. Pentru gât pastilele cu mentol sau miere pot ameliora durerea și iritația. Gargara cu apă caldă și sare poate reduce inflamația și poate calma durerea. Pentru febră și dureri de cap sunt recomandate medicamente precum paracetamolul sau ibuprofenul pot reduce febra și pot ameliora durerile de cap și durerile de corp. Îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar poate ajuta la recuperarea mai rapidă. Vitamina C, vitamina D și zincul sunt cunoscute pentru rolul lor în susținerea imunității. Consumul de fructe și legume bogate în antioxidanți poate ajuta la întărirea sistemului imunitar”, explică Elena Potîrcă, medic specialist ORL.
Consultă medicul dacă simptomele se agravează!
Dacă simptomele persistă sau se agravează, este important să consultați un medic pentru a exclude complicațiile sau alte afecțiuni.
„Simptomele severe precum febră mare persistentă, dificultăți de respirație, dureri severe în gât sau dureri în piept necesită evaluare medicală. De asemenea, persoane cu afecțiuni preexistente, cei cu afecțiuni cronice sau cu un sistem imunitar slăbit ar trebui să ceară sfatul medicului chiar de la apariția primelor semne de răceală”, declară medicul.
Cum poți preveni răceala de vară
Deși nu putem evita complet riscul de a răci, există câteva măsuri pe care le putem lua pentru a reduce acest risc:
- Menține un mediu confortabil: Setează aerul condiționat la o temperatură moderată și asigură-te că filtrele sunt curate.
- Hidratează-te: Bea suficiente lichide pentru a menține mucoasele umede și a facilita eliminarea virusurilor.
- Evită schimbările bruște de temperatură: Încearcă să eviți expunerea bruscă la temperaturi foarte reci după ce ai stat în căldură.
- Igiena mâinilor: Spală-te des pe mâini și evită să îți atingi fața, pentru a reduce riscul de infecție.
- Menține un stil de viață sănătos: Odihnește-te suficient, consumă alimente sănătoase și evită stresul excesiv.
