Vara este anotimpul în care copiii petrec mai mult timp afară, se expun la soare și consumă o varietate de alimente. Temperaturile ridicate, precum și expunerea la diferite surse de contaminare, sunt factori de risc importanți, care pot favoriza apariția vărsăturilor. În astfel de situații, părinții trebuie să fie informați și să acționeze imediat pentru a preveni complicațiile ulterioare. Există o serie de măsuri la care se poate apela și care sunt de mare ajutor ajuta în astfel de situații. Care sunt acestea?
Vărsăturile la copii vara pot fi cauzate de infecții gastrointestinale, deshidratare, expunere la căldură, alergii alimentare și răul de mișcare. Pericolele asociate includ deshidratarea severă, dezechilibrele electrolitice, lipsa poftei de mâncare, epuizarea termică, insolația și riscul de aspirație.
Infecțiile gastrointestinale, principala cauză
Gastroenterita virală, cunoscută și sub numele de „gripa stomacului”, este o afecțiune comună la copii, caracterizată prin inflamația tractului gastrointestinal și este cea mai frecventă cauză de vărsături apărute brusc la copii. Aceasta poate provoca simptome precum diaree, vărsături, dureri abdominale și febră. Gastroenterita este mai frecventă în timpul verii, când temperaturile ridicate contribuie la alterarea rapidă a alimentelor și la răspândirea bacteriilor și a virusurilor.
„Vărsăturile sunt un simptom foarte frecvent experimentat de copii. Ele reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive pentru care părinții se adresează medicului. Unele dintre cauzele vărsăturilor la copii sunt, în general, inofensive. În schimb, altele pot să le pună viața în pericol. Unele sunt probleme pe termen scurt, pe când altele provoacă vărsături continue sau recurente. Vărsăturile pot fi cauzate de mulți factori diferiți, dar gastroenterita virală este cea mai frecventă cauză de vărsături apărute brusc la copii. Vărsăturile din gastroenterita virală dispar, de obicei, în câteva zile, dar scaunele diareice pot să dureze uneori mai mult”, explic dr. Desdemona Stepan, medic primar pediatru și specialist gastroenterologie pediatrică la Centrul Medical Prima Clinic.
Deshidratarea provoacă greață și vărsături. Copiii sunt expuși riscului de deshidratare atunci când varsă
Deshidratarea este o problemă frecventă în timpul verii, când copiii pierd mai mult lichid prin transpirație. Deshidratarea severă poate duce la greață și vărsături. Când temperaturile sunt ridicate, corpul transpira mai mult pentru a-și regla temperatura internă. Copiii, având un metabolism mai rapid și o suprafață corporală mai mare în raport cu masa lor, sunt deosebit de vulnerabili la pierderea rapidă de lichide prin transpirație. Recunoașterea timpurie a semnelor de deshidratare este esențială pentru prevenirea complicațiilor. Printre semnele comune de deshidratare la copii se numără:
- Gură și buze uscate
- Plâns fără lacrimi
- Scăderea frecvenței urinării
- Urina închisă la culoare
- Letargie și iritabilitate
- Piele uscată și lipsită de elasticitate
- Amețeli sau confuzie
Vărsăturile în sine sunt un motiv de deshidratare. Prin urmare, părinții trebuie să recunoască simptomele deshidratării atunci când copiii au episoade de vomă, pentru a putea interveni la timp și preveni complicațiile.
„Vărsăturile, la rândul lor, agravează deshidratarea, creând un cerc vicios periculos. Copiii sunt expuși riscului de deshidratare atunci când varsă. De aceea, părinții trebuie să fie atenți dacă se reduce diureza acestora. De exemplu, la sugar trebuie să verifice dacă prezintă mai puține scutece umede. De asemenea, urina poate să aibă o culoare mai închisă, buzele să fie mai uscate, limba încărcată sau copilul să devină somnolent”, spune dr. Desdemona Stepan.
Cum tratezi acasă vărsăturile la copii
Primul lucru care trebuie făcut după un episod de vărsături este hidratarea corespunzătoare. Copilul trebuie să consume lichide în cantități mici, dar administrate frecvent. Soluțiile de rehidratare orală sunt recomandate pentru că acestea conțin sărurile și zaharurile necesare pentru a reface echilibrul electrolitic. Este important să se evite băuturile carbogazoase și sucurile concentrate pentru că ele favorizează deshidratarea.
„Lichidele se administrează pe cale orală, de obicei. Se folosesc soluții de rehidratare orală care conțin echilibrul corect de electroliți, iar acum există multe variante în farmacii. Se administrează, de obicei, o linguriță la fiecare cinci minute. Apoi, în funcție de toleranța copilului, cantitatea se crește treptat. Cu răbdare și încurajare, majoritatea copiilor se pot rehidrata pe cale orală pentru a evita nevoia de lichide pe cale venoasă. Totuși, dacă avem cazuri cu deshidratare severă sau copii care nu pot tolera suficiente soluții de rehidratare sau lichide pe cale orală, atunci se poate ajunge la administrarea de lichide intravenos”, explică medicul pediatru.
Cum convingi copilul să ia sărurile de rehidratare orală
Soluțiile de rehidratare orală (ORS) sunt concepute pentru a înlocui rapid lichidele și electroliții pierduți, dar, din păcate, copiii adesea refuză să le ia din cauza gustului. Multe soluții de rehidratare orală sunt disponibile în diferite arome, cum ar fi portocală, lămâie sau fructe de pădure. Alegeți aroma preferată de copil pentru a face soluția mai plăcută. Diluați soluția de rehidratare orală cu o cantitate mică de suc de fructe diluat sau apă pentru a îmbunătăți gustul. Asigurați-vă că proporția de ORS este suficientă pentru a menține efectul benefic al electroliților. Folosiți paie colorate sau pahare cu personaje preferate de copil pentru a face procesul de băut mai distractiv și mai atractiv. Uneori, schimbarea modului de administrare poate face o diferență mare. Transformați consumul de ORS într-un joc sau concurs. De exemplu, puteți folosi un cronometru și încurajați copilul să bea mici cantități la intervale regulate de timp pentru a vedea cât de repede poate termina. Lăsați copilul să vă ajute la prepararea soluției de rehidratare. Implicarea în procesul de amestecare poate crește acceptarea și dorința de a consuma băutura.
Nu forțați copilul să mănânce
În momentul în care vărsăturile au încetat, ,reintroduceți alimentele treptat și cu precauție. Copilul nu trebuie forțat să mănânce. Părinții pot fi tentați să forțeze copilul să mănânce, crezând că alimentația va ajuta la recuperare. Vărsăturile irită stomacul și pot provoca disconfort major. Alimentația forțată poate agrava starea de greață și poate provoca alte episoade de vărsături. Începeți cu alimente ușor de digerat, cum ar fi bananele, orezul, merele rase și pâinea prăjită. Această dietă este blândă cu stomacul și ajută la stabilizarea sistemului digestiv. Evitați alimentele grase și condimentate pentru că pot irita stomacul și pot provoca mai multe vărsături.
„Alimentele solide trebuie evitate până când episodul de vărsături a trecut. Este normal ca un copil să aibă un apetit redus în acest timp și atunci nu este nevoie să îl forțăm să mănânce, mai ales în primele 24 de ore. Când aceștia sunt pregătiți, cel mai bine este să le dăm o combinație de carbohidrați complecși, cum ar fi: orez, grâu, cartof, pâine, carne slabă, iaurt, fructe și legume. La început, se evită alimentele bogate în grăsimi deoarece acestea sunt mai greu de digerat”, conchide dr. Desdemona Stepan, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Nu îi da copilului medicamente fără consultarea medicului
Nu administrați medicamente antiemetice sau alte tratamente fără sfatul unui medic. Anumite medicamente pot avea efecte secundare periculoase pentru copii și pot să nu fie necesare sau adecvate pentru cauza specifică a vărsăturilor. Consultați întotdeauna un medic înainte de a administra orice medicament copilului. Medicul poate recomanda tratamentul potrivit în funcție de cauză și severitatea simptomelor.
„Tratamentul medicamentos este pentru cazurile mai severe de vărsături. Poate include administrarea de fluide intravenos, medicamente antiemetice care sunt utilizate frecvent la adulți pentru greață și vărsături. La copil sunt rar administrate deoarece utilitatea lor nu a fost dovedită și pot să aibă efecte secundare. Totuși, dacă vărsăturile sunt severe și persistă, medicul poate să administreze medicație antiemetică copiilor peste doi ani. De asemenea, se poate administra tratament pentru afecțiunea de bază care a provocat vărsăturile sau dacă vărsăturile au fost determinate de anumite medicamente, se întrerup”, explică dr. Desdemona Stepan.
Asigurarea odihnei și confortului
Odihna este esențială pentru recuperarea copilului care se confruntă cu vărsături. Odihna adecvată permite corpului să se refacă și să lupte împotriva cauzei subiacente a vărsăturilor, fie că este vorba de o infecție, deshidratare sau altă problemă medical. Asigurați-vă că copilul stă într-o poziție confortabilă și ridicată (semi-înclinată) pentru a preveni riscul de aspirație a conținutului gastric în plămâni. Mențineți camera la o temperatură plăcută, nici prea caldă, nici prea rece, pentru a asigura confortul termic al copilului. Monitorizarea atentă a simptomelor copilului este crucială pentru a detecta orice semne de agravare a stării de sănătate. Identificarea timpurie a complicațiilor permite intervenția rapidă și adecvată. Ce semne trebuie urmărite?
- Febră mare: Febra persistentă sau foarte ridicată (peste 38.5°C) necesită consult medical. Febra poate indica o infecție severă care necesită tratament.
- Dureri abdominale severe: Durerile abdominale intense, mai ales dacă sunt asociate cu sensibilitate la atingere, pot indica o problemă medicală serioasă.
- Vărsături persistente: Dacă vărsăturile nu se ameliorează în decurs de 24 de ore sau se agravează, este esențial să consultați un medic pentru evaluare și tratament.
Când să solicitați ajutor medical:
- Dacă observați oricare dintre semnele de deshidratare severă.
- Dacă copilul devine confuz, letargic sau prezintă alte semne de agravare a stării generale.
- Dacă aveți orice îngrijorări legate de starea de sănătate a copilului, nu ezitați să contactați un profesionist medical.