Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate pune un stres suplimentar pe inimă și pe sistemul circulator. Când corpul este expus la temperaturi ridicate, vasele de sânge se dilată (vasodilatație) pentru a facilita răcirea prin transferul de căldură la suprafața pielii. Această dilatare poate scădea tensiunea arterială, ceea ce forțează inima să pompeze mai mult sânge pentru a menține o circulație adecvată. Pentru persoanele cu afecțiuni cardiace, acest efort suplimentar poate fi periculos.
Atunci când ne expunem la temperaturi ridicate, suprasolicitam sistemul cardiovascular prin creșterea debitului cardiac și prin scăderea tensiunii arteriale din cauza vasodilatației, fenomene ce pot altera starea generală a persoanelor sănătoase, având însă efecte extrem de neplăcute asupra celor cu probleme cardiace.
„Canicula este un adevărat pericol pentru pacienții care suferă de boli cardiovasculare. Când temperatura exterioară crește, organismul este obligat să muncească suplimentar pentru a-și menține propria temperatura în limitele normale. Acest proces implică eliminarea căldurii suplimentare la nivelul pielii prin transpirație. De asemenea, căldura are efecte asupra vaselor, ducând la dilatarea acestora și ajutând la eliminarea unei cantități mai mari de căldură prin intermediul sângelui, ce ajunge la tegumente. Sângele circulă prin vasele profunde, spre cele superficiale de la nivelul pielii, transportând și căldura din interiorul corpului spre exterior. Atunci când fluxul său este accelerat, căldura din corp este eliminate mai repede. Această creștere a debitului circulator necesită o activitate mai mare a inimii”, explică dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog, la clinica CardioHelp.
Atenție la deshidratare
Temperaturile ridicate pot duce rapid la deshidratare, mai ales dacă nu se consumă suficiente lichide. Deshidratarea reduce volumul de sânge, ceea ce înseamnă că inima trebuie să muncească mai mult pentru a pompa suficient sânge oxigenat către organe și țesuturi. Aceasta poate duce la creșterea ritmului cardiac și la tensiune arterială scăzută.
„Apa este esențială pentru hidratarea organismului și menținerea echilibrului electrolitic. În timpul caniculei, corpul transpira pentru a-și regla temperatura, pierzând astfel apă și electroliți importanți, cum ar fi sodiul, potasiul și clorul. Consumul adecvat de apă ajută la reechilibrarea acestor pierderi, prevenind deshidratarea și menținând funcțiile fiziologice normale. Cea mai bună și sănătoasă băutură de consumat în timpul caniculei este apa. Este singura care hidratează și menține echilibrul electrolitic. Apa este rapid absorbită în organism și asigură hidratarea optimă a celulelor și țesuturilor. Spre deosebire de băuturile carbogazoase sau sucurile, apa nu conține zaharuri sau alte substanțe care ar putea afecta negativ sănătatea. Trebuie să bem minim 3 litri de apă pe zi în perioade caniculare. Deshidratarea duce la îngroșarea sângelui și mărește efortul inimii”, spune dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog, la CardioHelp.
Este important ca pacientul să măsoare mai des tensiunea arterială
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale în perioadele de temperaturi extreme este esențială pentru gestionarea sănătății cardiovasculare. Monitorizarea frecventă a tensiunii arteriale poate ajuta la identificarea precoce a simptomelor de avertizare, cum ar fi amețelile, leșinul sau durerile de cap, care pot indica o problemă cardiovasculară. Aceasta permite intervenția promptă înainte ca simptomele să se agraveze. Tensiunea arterială necontrolată poate duce la complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic sau insuficiența renală. Monitorizarea frecventă ajută la menținerea tensiunii arteriale în limitele recomandate este extrem de importantă pentru evitarea acestor complicații grave.
„Căldura extremă poate cauza fluctuații în tensiunea arterială. Vasele de sânge se dilată pentru a ajuta la răcirea corpului, ceea ce poate scădea tensiunea arterială. Acest efect este deosebit de pronunțat la persoanele care iau medicamente antihipertensive, putând duce la valori prea scăzute ale tensiunii arteriale (hipotensiune). Pe de altă parte, deshidratarea poate reduce volumul sanguin, ceea ce poate crește tensiunea arterială. În cazul pacienților care iau medicamente pentru hipertensiune arterială, temperaturile ridicate pot afecta eficacitatea și necesitatea acestora. Astfel, este nevoie ca pacientul să fie în contact cu medicul care poate recomanda ajustări ale dozelor de medicamente în funcție de valorile tensiunii arteriale înregistrate. Măsurătorile regulate ajută la luarea unor decizii informate cu privire la tratament”, adaugă dr. Laura Bogdan.
Cum se măsoară corect tensiunea arterială acasă
Tensiunea arterială se poate măsura folosind o gamă variată de dispozitive: manuale, cum este clasicul tensiometru medical, sau automate. Cele automate pot fi fixe, precum în spitale sau farmacii, sau portabile, de mici dimensiuni, accesibile pentru a fi procurate și utilizate la domiciliu. Tensiometrul trebuie să fie acreditat. Este recomandat ca acesta să fie cu manșeta de braț, iar aceasta trebuie să fie adecvată dimensiunii brațului.
Tensiometrul de pumn este acceptat în anumite situații, acum este cazul persoanelor obeze. Importante sunt și condițiile în care măsurăm tensiunea arterială. Ea se măsoară corect în șezut, la oricare din brațe (ideal la ambele, pe rând), cu brațul relaxat. Notați valorile tensiunii arteriale sistolice (valoarea mai mare) și diastolice (valoarea mai mică), precum și ritmul cardiac, dacă tensiometrul dvs. îl afișează. Efectuați cel puțin două măsurători consecutive, la intervale de 1-2 minute, și înregistrați media valorilor obținute. Aceasta oferă o imagine mai precisă a tensiunii arteriale reale. Păstrați un jurnal al valorilor tensiunii arteriale, notând data, ora și orice observații relevante (de exemplu, activități recente, nivel de stres, medicamente administrate).
Alimentația pacientului cardiac vara
Alimentația joacă un rol crucial în menținerea sănătății cardiovasculare, în special în timpul verii, când canicula poate pune un stres suplimentar pe sistemul circulator. O dietă adecvată ajută la menținerea echilibrului hidric și electrolitic, la prevenirea deshidratării și la reducerea riscului de complicații cardiace.
„Consumul de alimente bogate în apă ajută la menținerea hidratării, prevenind deshidratarea care poate îngroșa sângele și crește efortul inimii. O dietă săracă în sare și bogată în potasiu poate ajuta la menținerea tensiunii arteriale în limite normale, prevenind complicațiile legate de hipertensiune. Recomand pacienților să consume pepene verde, castraveți, portocale, grapefruit și căpșuni pentru a adăuga hidratare suplimentară. De asemenea, să opteze pentru alimente proaspete, neprocesate, care au un conținut natural mai scăzut de sare. Alimentele procesate conțin adesea cantități mari de sare, zahăr și grăsimi saturate, care pot agrava afecțiunile cardiace. Afinele, zmeura și murele sunt bogate în antioxidanți și fitonutrienți care protejează inima. Broccoli, varza și conopida conțin compuși care pot reduce inflamația”, declară dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog, la clinica CardioHelp.
De ce să eviți alcoolul
Alcoolul este un diuretic, ceea ce înseamnă că stimulează producția de urină, ducând la pierderea de lichide și electroliți esențiali. În timpul caniculei, corpul deja pierde o cantitate semnificativă de apă prin transpirație pentru a-și regla temperatura. Consumul de alcool agravează deshidratarea, reducând volumul de sânge și îngroșând sângele, ceea ce forțează inima să muncească mai intens pentru a menține circulația adecvată.
„Alcoolul poate cauza fluctuații semnificative ale tensiunii arteriale. Inițial, alcoolul poate cauza vasodilatație (dilatarea vaselor de sânge), ceea ce scade tensiunea arterială. Consumul de alcool poate să ducă la hipotensiune inițială, vasodilatația indusă de alcool poate cauza scăderea temporară a tensiunii arteriale, care, combinată cu deshidratarea, poate duce la amețeli și leșin. Mai mult, alcoolul poate interacționa negativ cu medicamentele pentru inimă. Mulți pacienți cu boli cardiovasculare iau medicamente, cum ar fi beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), diuretice și anticoagulante. Alcoolul poate interfera cu eficacitatea acestor medicamente și poate agrava efectele secundare”, atrage atenția dr. Laura Bogdan.
