Hipertensiunea, boala coronariană, insuficiența cardiacă, tulburările de ritm cardiac, bolile vavulare sunt cele mai des întâlnite afecțiuni cardiovasculare la femei. Din cauza multitudinii factorilor de risc, multe dintre aceste boli se instalează devreme în viața femeilor. Prevenția este principala „armă” împotriva bolilor cardiovasculare. Cu cât avem mai multă grijă de noi, printr-un stil de viață sănătos și controlarea factorilor de risc, cu atât inima noastră va fi mai puternică și ferită de probleme. Ce sunt bolile cardiovasculare? De ce apar? Când ar trebui să facem un control la medicul cardiolog? Cum ne protejăm inima de probleme? Ne spune dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help, în cadrul campaniei de educație medicală #DragosteDeINIMĂ.
Media10: Ce sunt bolile cardiovasculare și cât de frecvent sunt întâlnite în ziua de azi?
Dr. Laura Bogdan: Bolile cardiovasculare includ toate afecțiunile care se referă la aparatul cardiovascular, adică inimă și vase. Incidența bolilor cardiovasculare a crescut foarte mult în ultimii ani, atât în rândul bărbaților, cât și în rândul femeilor. Din păcate, a scăzut și pragul vârstei la care diagnosticăm aceste afecțiuni. Prin urmare, atunci când un pacient se prezintă la noi la cabinet, indiferent că are 30 sau 70 de ani, luăm în calcul că ar putea avea o afecțiune cardiologică. De aceea, este important să analizăm foarte atent pacientul de la început, să nu fim superficiali și să luăm în serios simptomele pe care le are. De multe ori, în spatele acestora se poate ascunde o boală cardiovasculară gravă.
Factori de risc implicați în apariția bolilor cardiovasculare la femei
Media10: Care sunt principalii factori de risc ce predispun femeile tinere la apariția bolilor cardiovasculare?
Dr. Laura Bogdan: În perioada fertilă, putem lua în calcul mai mulți factori de risc, care favorizează apariția afecțiunilor cardiologice la sexul feminin. În primul rând, vorbim de anticoncepționale, care pot să predispună la o creștere a tensiunii arteriale, la tromboze. Trebuie să amintim și de sarcină, care vine cu riscul dezvoltării anumitor afecțiuni specifice. De exemplu, putem întâlni hipertensiunea de sarcină. Aceasta poate să se complice cu eclampsie, preeclampsie ce afectează atât viața femeii, cât și a fătului. Dincolo de asta, o femeie care face tensiune în timpul sarcinii e mai predispusă să dezvolte mai devreme hipertensiune, până în menopauză. Prin urmare, pacientele necesită o monitorizare mai atentă, la un an sau la câțiva ani.
De asemenea, în sarcină poate să apară și diabetul gestațional. 50% dintre femeile care dezvoltă diabet gestațional sunt mai predispuse să facă diabet ulterior. Sarcina vine și cu riscul de tromboze pentru că provoacă un dezechilibru între factorii care mențin fluiditatea sângelui, predominând cei care produc o hipercoagubilitate. Sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune care se asociază cu o creștere în greutate, creșterea tensiunii arteriale, apariția dislipidemiei aterogene, adică crește riscul cardiovascular al femeii. De asemenea, femeile fertile sunt mai predispuse la apariția migrenei. S-a dovedit că migrena cu aură la femei este asociată cu un risc crescut de accident vascular ischemic, dar și de infarct, tulburări de ritm, hipertensiune.
Bolile autoimune, mult mai frecvente la femei, favorizează întreținerea unei inflamații cronice în organism, predispun la accelerarea procesului de ateroscleroză sau contribuie la destabilizarea plăcilor de aterom cu producerea unor evenimente acute (accident vascular sau infarct). Nu în ultimutl rând, poate să intervină și factorul genetic. Când pacienții au în familie cazuri de boli cardiovasculare, luăm în calcul și predispoziția genetică.
Femeile la menopauză sunt mai predispuse să dezvolte o afecțiune cardiovasculară
Media10: Cum poate menopauza să favorizeze apariția afecțiunilor cardiologice?
Dr. Laura Bogdan: Până la menopauză, se presupune că femeia este protejată (cel puțin de hipertensiune) de către hormonii estrogeni, care dilată vasele. Atunci când intervine menopauza, iar femeia mai are și alți factori de risc, cum ar fi: fumatul, obezitatea, sedentarismul, dislipidemia, dintr-o dată este expusă la apariția bolilor cardiovasculare. În anumite situații, femeile pot fi mai predispuse decât bărbații să dezvolte o boală cardiovasculară. O femeie care fumează trei-patru țigări pe zi are un risc cardiovascular mai mare decât un bărbat care fumează cinci-șase țigări pe zi. De asemenea, femeile obeze care dezvoltă insuficiență cardiacă vor avea mai multe complicații decât un bărbat obez cu insuficiență cardiacă. În plus, menopauza vine la pachet cu multe schimbări, cum ar fi: insomnia, accentuarea stărilor de anxietate și a stărilor depresive, precum și creșterea poftei de mâncare.
Prin urmare, poate să apară o creștere în greutate, cu predispoziție în zona abdominală. Creșterea grăsimii viscerale la acel nivel duce la secreția unor substanțe care predispun la apariția bolilor cardiovasculare. Mai mult, odată cu înaintarea în vârstă, femeile au tendința să se neglijeze. Nu vin la medic de la primele semnale și atunci afecțiunile sunt depistate în faze mai avansate. Pe lângă asta, femeile sunt un pic mai greu de diagnosticat decât bărbații pentru că ele au, de multe ori, niște simptome atipice.
Cele mai frecvente boli cardiovasculare la femei
Media10: Care sunt cele mai des întâlnite afecțiuni cardiovasculare la femei și de ce?
Dr. Laura Bogdan: Spre deosebire de bărbat, femeia care suferă un infarct miocardic este predispusă la complicații mai severe. De multe ori, riscul ca un astfel de eveniment să se repete în primul an este mai mare la sexul feminin decât la cel masculin. La femei, boala coronariană are o evoluție mai nefavorabilă, comparativ cu bărbații. De asemenea, hipertensiunea arterială e mai greu de controlat la femei pentru că aici intervine mai frecvent și factorul emoțional. Acesta influențează foarte mult valorile tensionale pentru că se produc variații, de la valori foarte mici la valori foarte mari. Ca frecvență la sexul feminin, putem vorbi și de tulburările de ritm, de bolile valvulare.
În cazul bolilor valvulare, de multe ori se intervine mai târziu, din punct de vedere al indicației chirurgicale, tocmai din cauza particularității cordului. Să nu uităm și de insuficiența cardiacă. La femei, este dată mai frecvent de hipertensiune, de tulburări de ritm, fibrilație atrială, în timp ce la bărbați este dată de boala coronariană. Trebuie să ținem cont că la femeile mai tinere, care au predispoziție genetică pentru hipertensiune sau care suferă de anumite afecțiuni (renale, boli autoimune), pot să apară mult mai devreme bolile cardiovasculare.
Mergi la medic chiar dacă ai sau nu simptome
Media10: Când ar trebui să ne facem un control la inimă?
Dr. Laura Bogdan: În primul rând, ar trebui să mergem la un medic cardiolog în momentul în care apar niște semnale. Dacă avem anumite simptome, cum ar fi: amețeli, dureri de cap, zgomote în urechi, senzație de oboseală, palpitații, e bine să ne facem un control. Orice manifestare care ne perturbă starea de sănătate ar trebui să ne orienteze către un specialist. În al doilea rând, dacă știm că avem în familie un istoric de boli cardiovasculare, e bine să mergem să ne facem un control în jurul vârstei de 30 de ani. În rest, orice femeie trecută de 50 de ani trebuie să treacă pe la cabinetul medicului cardiolog. Chiar dacă nu se depistează nimic, e bine ca o dată pe an să ne facem un control de rutină.
În ce constă tratamentul?
Media10: Ce soluții de tratament au pacienții cu afecțiuni cardiovasculare la momentul actual?
Dr. Laura Bogdan: Pacienții trebuie să aibă, înainte de toate, un stil de viață sănătos, cu mișcare și alimentație corectă. Pe lângă asta, noi apelăm și la anumite clase de medicamente pentru a controla colesterolul și a ține tensiunea în limite normale. Dacă acum 30 de ani erau câteva medicamente pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, la momentul actual beneficiem de niște clase de medicamente excepționale. În ultimul timp, au apărut și medicamente pentru insuficiența cardiacă, care scad numărul de spitalizări, de decompensări, iar pacienții pot să aibă o viață bună pentru mulți ani.
Totuși, trebuie să ținem cont că o persoană care are o boală cardiovasculară, indiferent de tratamentul pe care îl dăm noi, prezintă un anumit risc. De aceea, e important să tratăm și să monitorizăm pacientul pe tot parcursul vieții. În ceea ce privesc clasele de medicamente, acestea pot să dea și reacții adverse. Prin urmare, în momentul în care pacientul observă ceva în neregulă, trebuie să-i comunice medicului curant astfel încât acesta să poată găsi soluția optimă. Mai mult, sunt pacienți care, din diferite motive, întrerup tratamentul. Acest lucru nu face decât să crească riscul pacientului de a suferi un eveniment cardiovascular grav.
Mișcarea și alimentația sănătoasă sunt cheia
Media10: Cum facem să ținem la distanță bolile cardiovasculare?
Dr. Laura Bogdan: Cel mai important lucru pe care îl putem face este să ne schimbăm stilul de viață. În primul rând, să fim activi și să facem mișcare 30-40 de minute pe zi, cum ar fi: mers rapid, bicicletă, exerciții fizice. În al doilea rând, e important să acordăm o atenție deosebită alimentației. E recomandat să adoptăm alimentația de tip mediteraneean, în care să predomine legumele, fructele și carnea ușoară (pește, pasăre). Trebuie să evităm excesul de grăsimi, să nu mâncăm prăjeli, să nu consumăm sucuri dulci, carbogazoase, alcool și să renunțăm la fumat.
