Numărul cazurilor de viroze respiratorii, răceli și gripă este în creștere, iar unul dintre simptomele frecvent întâlnite și adesea deranjante este tusea seacă. Această manifestare poate fi nu doar un semn al unei infecții virale comune, dar și un indiciu al altor afecțiuni care necesită atenție medicală. Tusea seacă, diferită de tusea productivă, nu elimină mucus și poate fi persistentă și iritativă, afectând calitatea vieții de zi cu zi.
În general, tusea seacă este un răspuns al inflamației difuze a arborelui traheobronșic. Reprezintă un sindrom inflamator în momentul în care vorbim de o expunere la un factor infecțios. Poate să fie o tuse seacă de compresie sau o tuse secundară altor patologii.
„Principala cauză de apariție a tusei seci este cea inflamatorie, virobacterienă, în special în infecțiile virale. Inițial, apare acea tuse seacă, o senzație de constricție, de jenă retrosternală, o dificultate la respirație. Ulterior, începe etapa productivă. În prima parte vorbim de inflamația difuză a arborelui traheobronșic, deci este dată, în primul rând, de denudarea epitelială secundară agresiunii virobacteriene. În acest moment, terminațiile libere sunt expuse aerului care circulă și automat sunt iritate, se produce efectul de tuse”, explică dr. Daniela Bică, medic primar pneumolog.
De ce apare tusea seacă
Odată cu iritația terminațiilor nervoase libere, începe și „biciuirea” glandelor care se găsesc sub epitelial, în arborele traheobronșic, și urmează o etapă de tuse productivă cu secreții fie mucoase, fie recurent mucopurulente sau chiar purulente.
„După eliminarea acelor secreții, cu sau fără tratament medical, urmează o etapă de tuse seacă, o tuse reziduală sau o reactivitate bronșică postinfecțioasă care, dacă nu este corect tratată, poate să dureze între două săptămâni și șase luni. Aceasta este cea mai frecvent întâlnită, în special în patologia copiilor și a adultului în etapele de expunere la anotimpul rece, de schimbare a anotimpului”, adaugă medicul pneumolog.
Nu te trata singur!
În primele 24-48 de ore, pacienții își pot administra singuri acasă un paracetamol, un nurofen, dar nimic altceva.
„Cu prima ocazie, este necesar ca pacientul să se adreseze medicului de familie. După un consult amănunțit, acesta hotărăște dacă îl trimite mai departe sau dacă este suficient tratamentul administrat. În momentul în care pacientul nu răspunde la tratamentul dat de medicul de familie sau starea se agravează, acesta îi dă trimitere și îl redirecționează către un medic specialist, indiferent de patologia pe care o are. Totuși, foarte mulți se duc mai întâi la farmacie pentru tratament, unde le sunt prescrise antihistaminice. Este cea mai mare greșeală. De ce? Pentru că antihistaminicele usucă acele secreții. Deci, practic, când vin la mine, eu trebuie să repar și greșeala făcută terapeutic”, explică dr. Daniela Bică.
Cum se tratează corect?
În tusea seacă determinată de infecții virobacteriene nu dăm antibiotic decât dacă este cazul, dacă apare o suprainfecție.
