Glaucomul reprezintă principala cauză de orbire la nivel mondial și este întâlnită, în special, la pacienții vârstnici (peste 50 de ani). Este o afecțiune ce nu se poate vindeca, însă există soluții eficiente prin care să o ținem sub control pe tot parcursul vieții. Ce este glaucomul și de ce apare? Ce manifestări au pacienții? Cum se diagnostichează corect? În ce constă tratamentul acestei afecțiuni? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Cătălina Maria Berneanu, medic specialist oftalmolog, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce înseamnă glaucom? De câte tipuri este?
Dr. Cătălina Berneanu: Glaucomul reprezintă un grup de patologii care au în comun neuropatia optică, cronică sau progresivă. Ea are ca rezultat modificări morfologice la nivelul nervului optic și al stratului fibrelor nervoase, cu impact atât funcțional, cât și mofologic. Mai pe scurt, este o patologie care duce la afectarea fibrelor nervoase de la nivel ocular. Glaucomul poate să fie clasificat, în primul rând, primitiv, care este fie cu unghi deschis sau închis, fie congenital. În al doilea rând, avem glacom secundar unor patologii oculare, cum ar fi: afecțiuni inflamatorii, traumatice sau chiar oncologice.
Cel mai des, glaucomul apare la pacienții trecuți de 50 de ani
Media10: Cât de frecventă este această afecțiune în rândul populației și la ce vârste este întâlnită?
Dr. Cătălina Berneanu: La nivel mondial, glaucomul reprezintă principala cauză de orbire deoarece este o patologie care nu are răsunet din prima. De aceea, poate fi depistat întâmplător în urma unui consult oftalmologic. Vârsta de apariție a glaucomului variază. Poate să fie descoperit atât la persoane mai în vârstă, cât și la persoane mai tinere. De exemplu, descoperim o tensiune intraoculară mai mare. Asta nu înseamnă că pacientul are neapărat glaucom, însă coroborat cu alte descoperiri oftalmologice, se poate pune acest diagnostic. Trebuie menționat că glaucomul poate fi descoperit inclusiv la copiii mici (șase luni – un an) care au diferite modificări la nivel structural. Totuși, în ceea ce privește frecvența, cel mai des apare după vârsta de 50 de ani.
Ce factori de risc ne predispun la apariția glaucomului?
Media10: De ce apare glaucomul? Care sunt factorii de risc?
Dr. Cătălina Berneanu: În primul rând, sunt factori demografici care țin de vârstă, rasă, sex, iar la nivel ocular avem viciile refractive. De exemplu, pacienții cu o hipermetropie mai mare sunt predispuși să facă glaucom, tocmai de aceea trebuie urmăriți îndeaproape. În al doilea rând, avem factori la nivel sistemic. Spre exemplu, pacienților care sunt pe corticoterapie de lungă durată le este recomandat să fie urmăriți și pe parte oftalmologică pentru că pot să facă glaucom.
Așadar, această afecțiune se poate descoperi fie întâmplător, fie în urma unui motiv, cum ar fi o altă patologie asociată sau anumite tratamente. În general, femeile sunt mai predispuse să facă glaucom ca urmare a predispoziției hormonale, dar și din punct de vedere structural. În al treilea rând, mai avem un factor de risc important, și anumite tensiunea intraoculară crescută care, în definitiv, nu definește glaucomul per se (n.r. în sine).
Tensiunea intraoculară normală este până în 21 mmHg
Media10: Care este tensiunea oculară normală și când o considerăm mare?
Dr. Cătălina Berneanu: Este o distribuție Gaussiană. Din punct de vedere teoretic, o considerăm normală dacă este între 10-21 mmHg. Totuși, creșterea tensiunii intraoculare la un pacient tânăr de 23-24 de ani nu ne ridică, în mod special, suspiciunea de glaucom. Tocmai de aceea, pacientul trebuie investigat. Trebuie să privim pacientul, nu boala și să înțelegem contextul lui. Teoretic, o tensiune peste 21 mmHg trebuie investigată, dar e foarte important să înțelegem contextul.
Media10: Cum ajung pacienții la medicul oftalmolog? Care sunt manifestările de care se plâng pacienții?
Dr. Cătălina Berneanu: O mare parte din pacienți au istoric familial. Ne spun că bunica a avut glaucom și atunci automat avem o suspiciune. Există studii care demonstrează că sunt diferite gene care influențează transmiterea bolii. În ceea ce privește glaucomul cu unghi deschis, pacienții au simptome numai în stadiile avansate ale bolii. În schimb, atunci când avem glaucom cu unghi închis, pacienții intră într-un atac de glaucom. Simptomatologia este dramatică, cu dureri oculare, de cap, acuitate vizuală scăzută și atunci pacientul se prezintă direct în urgență.
„Un simplu consult oftalmologic ridică suspiciunea de glaucom”
Media10: Cum de diagnostichează glaucomul? Un simplu control la medicul oftalmolog este de ajuns?
Dr. Cătălina Berneanu: În principiu, un simplu consult oftalmologic ridică suspiciunea de glaucom. În ceea ce privește diagnosticul de certitudine, este nevoie de mai multe investigații în urma cărora să aflăm informații despre structura oculară, straturile nervoase, nervul optic și câmpul vizual. În plus, se mai face o investigație care măsoară grosimea corneei ce poate influența tensiunea intraoculară. Deci prima dată determinăm tensiunea intraoculară a pacientului și apoi, în funcție de cele descoperite, putem să punem un diagnostic clar.
„De cele mai multe ori, tratamentul de primă intenție este cel medicamentos local”
Media10: În ce constă tratamentul glaucomului?
Dr. Cătălina Berneanu: Prima dată administrăm un tratament medicamentos, iar ulterior poate fi nevoie și de tratament chirurgical. Oftalmologia este o ramură vastă, însă depinde foarte mult și de pacienți. Unii pot avea nevoie din prima de tratament chirurgical, în funcție de stadiul în care se află și de ce fel de glaucom există. De cele mai multe ori, însă, tratamentul de primă intenție este cel medicamentos local. Folosim diferite soluții oftalmologice cu substanțe active pentru scăderea tensiunii intraoculare și chiar suplimente alimentare cu citicolină care ajută la menținerea structurii retiniene.
Apoi, în funcție de gradul de compensare cu tratamentul medicamentos, se poate apela la chirurgia laser sau cea clasică. Dacă pacientul se află într-un stadiu foarte avansat, laserul nu va avea un efect vizibil și atunci este indicată chirurgia clasică. Este foarte important să știm contextul pacientului și să luăm cea mai bună decizie pentru tratament împreună cu el. Glaucomul nu se vindecă, ci trebuie să îl menținem tot timpul într-un anumit stadiu astfel încât să conservăm cât mai bine vederea pacientului.
„Am întâlnit pacienți care au glaucom de 10-15 ani și care încă sunt pe tratament medicamentos”
Media10: Cât timp putem ține sub control afecțiunea cu tratament medicamentos?
Dr. Cătălina Berneanu: Aici este foarte importantă complianța pacientului. El trebuie să învețe cum și când să-și pună tratamentul. Acesta constă în picături care trebuie aplicate în ochi. Am întâlnit pacienți care au glaucom de 10-15 ani și care încă sunt pe tratament medicamentos cu soluții oftalmice. Totuși, am văzut și pacienți la care în doi-trei ani a fost nevoie să recurgem la tratament chirurgical laser sau clasic. Depinde foarte mult și de pacient pentru că această patologie este tratată la indicațiile medicului, dar este nevoie și de complianța pacientului.
Media10: Există metode prin care putem preveni glaucomul?
Dr. Cătălina Berneanu: Cu cât este diagnosticat mai din timp, cu atât putem să îl ținem mai bine sub control. Dacă există o predispoziție genetică, putem măcar să o diagnosticăm din timp și să o ținem la un nivel de evoluție cât mai mică, cu o pantă de evoluție cât mai lină. Prin urmare, este recomandat să facem un consult oftalmologic minim o dată pe an pentru a vedea dacă viciile de refracție sunt corectate sau dacă avem patologii care ne predispun la apariția glaucomului.
