Ergoterapia este o formă de terapie ocupațională ce constă în reeducarea și reabilitarea pacientului în ceea ce privește activitatea săvârșită la locul de muncă sau acasă. Se poate face la orice vârstă, începând de la bebeluși și până la vârstnici, fiind complet lipsită de durere. Ergoterapia are numeroase beneficii și se adresează, în special, pacienților cu afecțiuni neurologice și traumatologice. Cum putem defini ergoterapia? În ce constă aceasta și cum se realizează? Ce afecțiuni putem trata cu ajutorul ergoterapiei? Cine poate avea contraindicații? Aflăm de la Mihai Vîrban, kinetoterapeut la Kineto-Plus Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce reprezintă ergoterapia și cărei categorii de pacienți se adresează?
Mihai Vîrban: Ergoterapia are multe definiții, însă toate caută să spună același lucru, și anume reeducarea la locul de muncă prin activitatea profesională. General vorbind, ergoterapia nu are o limită. Nu este recomandată unei anumite categorii de pacienți, ci este indicată celor care au nevoie de o îmbunătățire a calității vieții la locul de muncă, în hobby-uri sau pasiunea pe care o întreprind. Cu toate acestea, unele dintre pasiunile noastre pot fi traumatizante. De exemplu, niciun scriitor nu termină o carte fără să treacă măcar o dată prin cumpăna scriitorului. Aceasta nu este altceva decât o mielită medială sau laterală care se tratează foarte ușor. Ea se poate preveni prin posturare corectă.
„Protecția muncii este, de fapt, ergoterapia în faza de prevenție”
Media10: Cum ajung pacienții să facă ergoterapie?
Mihai Vîrban: În zilele noastre, pacienții ajung să facă ergoterapie în urma unei recomandări. În România, avem o altă tipologie diferită față de alte țări pentru că nu avem încă o educație în această direcție. Protecția muncii este, de fapt, ergoterapia în faza de prevenție. De exemplu, dacă cei care lucrează pe șantier ar asculta că trebuie să poarte cască când lucrează, atunci nu ar avea nevoie de ergoterapie. De cele mai multe ori, greșeala aparține pacientului.
Media10: Care sunt beneficiile fizice și psihice ale ergoterapiei?
Mihai Vîrban: Principalele beneficii ale ergoterapiei sunt: redobândirea independenței funcționale, capacitatea pacientului de a-și exercita activitatea profesională sau pasiunea (pentru că unii dintre noi mai lucrăm și din pasiune). De asemenea, putem vorbi și de îmbunătățirea calității vieții la locul de muncă sau în timpul activităților profesionale/hobby-urilor.
Ergoterapia la copii
Media10: Ergoterapia se poate face și la copii? Cum îi ajută?
Mihai Vîrban: Ergoterapia se poate face de la orice vârstă, chiar și la bebelușii care încă nu au plecat în picioare. La fel ca și în cazul adulților, aceasta ajută la îmbunătățirea posturii și a calității activităților. Să nu uitam că mulți dintre elevi sunt pasionați de activitățile din lumea digitală care, de altfel, cer multe ore de practică și timp petrecut în aceeași poziție. De aici și până la durerile de spate din perioada adolescentină nu este decât un pas. Prin urmare, putem evita apariția durerilor printr-o educație posturală timpurie.
Pe de altă parte, cu toții știm că trebuie să stăm drepți, însă „spate drept” este, de fapt, o afecțiune din categoria – deficiențe ale coloanei vertebrale. Un spate drept este lipsit de curburile fiziologice și atunci formularea ar trebui să fie „Stai corect!”. Corect înseamnă să fim așezați cu fundul pe tot scaunul, să avem spatele lipit de spătar, dar nu și zona lombară, tălpile să atingă solul și mâinile să fie sprijinite pe bancă. Din păcate, în ziua de azi, orice afecțiune găsim la pacienții adulți sau geriatrici, fie că este pe parte neurologică sau traumatologică, poate apărea și la copii.
„Majoritatea afecțiunilor vizate de terapia ocupațională se regăsesc în ramurile de neurologie și traumatologie”
Media10: Ce afecțiuni pot fi ameliorate sau tratate prin intermediul ergoterapiei?
Mihai Vîrban: Majoritatea afecțiunilor vizate de terapia ocupațională se regăsesc în ramurile de neurologie și traumatologie. De exemplu, avem afecțiunile neurologice în urma unui accident vascular cerebral, anevrism sau traumele de la nivelul segmentelor din serviciile fizice (construcții, utilizarea mașinăriilor grele, lucrul la benzile rulante etc). Cele mai frecvent întâlnite afecțiuni la care putem aplica ergoterapia sunt: AVC-ul (accidentul vascular cerebral), SMA-ul (atrofia musculară spinală), hemiparezele, hemiplegiile, sindromul de foot drop, afecțiuni neurologice în urma traumelor fizice, afecțiuni locomotorii în urma traumelor fizice soldate cu pierderea funcțiilor de bază etc.
Media10: În ce constă, mai exact, această terapie și cum se realizează?
Mihai Vîrban: Așa cum îi spune și numele, terapia ocupațională adaptează activitatea fiecărei persoane conform nevoilor create de situația în care se află. De exemplu, un pacient care a suferit un AVC va avea o dificultate mare la scrierea de mână. Prin urmare, în ergoterapie se folosește un sistem de legare a pixului de mână în așa fel încât să reușească să își ducă la bun sfârșit activitatea. În afară de adaptările mecanice, exercițiile fizice sunt specifice recuperării coordonării și controlului neuromuscular în direcția de a controla mâna pentru a scrie.
Exerciții individualizate, adaptate nevoilor fiecărui pacient
Media10: Ce exerciții faceți cu pacienții?
Mihai Vîrban: În primul rând, avem exerciții de creștere a controlului neruomuscular pe membrul superior care reprezintă, de fapt, independența alimentară (pacientul poate să mănânce singur). Sunt foarte multe probleme din punct de vedere neuroproprioceptiv. Pacientul post AVC nu reușește să înțeleagă unde este mâna în timp și spațiu și atunci lucrăm coordonarea ochi-mână. E important ca pacientul să fie antrenat mental în activitate, să-i coordonăm mișcarea verbal, fizic și cu ajutor minimal.
În al doilea rând, un alt exercițiu constă în reeducarea mersului. Acesta este obiectivul pentru toți pacienții cu afecțiuni neurologice sau traumatice pentru a-și redobândi independența funcțională în activitățile de zi cu zi: să meargă la toaletă, să ajungă simguri în cameră, la bucătărie. Fiecare pacient este diferit. Unii prezintă probleme doar la nivelul umărului, iar alții pe tot lanțul. Aceștia din urmă au o recuperare îndelungată pentru că trebuie să reeducăm multe elemente dintr-un lanț cinematic. În plus, contează și nivelului de înțelegere al pacientului, vârsta, gravitatea afecțiunii. De regulă, un accident vascular ischemic tranzitoriu este foarte blând față de unul hemoragic. Accidentul vascular hemoragic este mult mai grav și poate să se soldeze chiar cu decesul pacientului. Prin urmare, exercițiile sunt adaptate fie în totalitate, fie în anumite părți.
„Terapia este lipsită de durere fizică”
Media10: Pacientul simte durere sau disconfort în timpul exercițiilor? Poate fi nevoie să asociem și alte terapii?
Mihai Vîrban: Terapia este lipsită de durere fizică. Disconfortul poate apărea numai din frustrarea că până ieri am avut controlul necesar să ducem lingura la gură, iar astăzi nu îl mai avem. De multe ori, ședințele de ergoterapie sunt corelate cu alte terapii, cum ar fi: fizioterapia, kinetoterapia generală, terapia manuală sau hidrokinetoterapia.
Media10: Cât durează o ședință de ergoterapie și de câte sesiuni este nevoie până la ameliorarea simptomelor?
Mihai Vîrban: Ședințele de ergoterapie diferă de la caz la caz. Dacă o ședință de masaj durează 50 de minute, la ergoterapie totul este adaptat conform capacității și nevoilor pacientului. Nu putem pune accent pe timp ca unitate de măsură pentru terapie. În primele zile, unele ședinte pot dura doar 20 de minute din cauza dificultății de coordonare și oboseala care apare foarte rapid. Cu timpul, ședințele se pot lungi chiar și la trei ore de activitate cu scop curativ.
Ergoterapia este contraindicată pacienților cu boli mentale agresive care nu pot fi controlate
Media10: Sunt anumite persoane care au contraindicație pentru ergoterapie?
Mihai Vîrban: Ergoterapia este contraindicată pacienților cu boli mentale agresive care nu pot fi controlate. În schimb, lucrul acesta nu este valabil și la copiii cu autism sau cu retard mental care au o natură agresivă. Lucrăm cu ei tocmai în scopul de a le reabilita atitudinea, de a încerca să le reeducăm starea de agresivitate. Așadar, în afară de contraindicațiile medicale clare pentru orice fel de terapie activă, în care nu avem voie să facem mișcare, să aplicăm căldură sau să mobilizăm pasiv, nu sunt altele.
Media10: Ergoterapia se poate face si in scop preventiv?
Mihai Vîrban: Ergoterapia cu scop preventiv se face, la nivel rudimentar, la orice loc de muncă. Se numește „protecția muncii” și, în esență, constă în evitarea accidentării și vătămării la serviciu. În cazul în care se ajunge la accidentare, pacientul este abordat prin terapie ocupațională. Pe scurt, se poate și, teoretic, se și face. Oamenii trebuie doar să fie mai atenți și să aplice principiile de protecție ale fiecărui loc de muncă.
